Transcript
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

    UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ......

    Nr._______din___________

    Căpitan comandor CIUICĂ ELEFTERIE-OLIVER

    REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

    TEMA: CULTURA DE SIGURANȚĂ AERONAUTICĂ ÎN FORȚELE

    AERIENE ROMÂNE

    Conducător de doctorat

    Gl. mr. (r) prof. univ.

    Dr. RĂPAN FLORIAN

    Teză elaborată în vederea obţinerii

    titlului de DOCTOR în Științe militare

    – BUCUREŞTI , 2016 –

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    2 din 16

    CUPRINS

    INTRODUCERE

    CAPITOLUL 1 PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE SIGURANȚEI

    AERONAUTICE

    1.1. Conceptul de siguranţă aeronautică

    1.1.1. Evoluţia siguranței aeronautice 1.1.2. Managementul organizației aeriene și siguranța

    1.2. Cultura de siguranţă (Safety culture)

    1.3. Sistemul de siguranţă aeronautică actual

    1.3.1. Siguranţa aeronautică în concepţia NATO

    1.3.2. Principiile politicii de siguranţă aeronautică

    CAPITOLUL 2 EVOLUȚIA SIGURANȚEI AERONAUTICE ÎN FORȚELE

    AERIENE ROMÂNE

    2.1. Siguranța aeronautică – retrospectivă

    2.2. Începuturile aviației militare moderne a României

    2.2.1. Parcul de avioane al Forțelor Aeriene Române

    2.2.2. Parcul de elicoptere al Forțelor Aeriene Române

    2.2.3. Avioane de transport, transport-legătură și școală

    2.3. Caracterizare a perioadei dezvoltării aviației moderne

    CAPITOLUL 3 CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ A SIGURANȚEI ZBORULUI

    3.1. Organizația

    3.2. Cultura

    3.3. Influența culturii în activitatea de zbor

    3.3.1. „Flight safety culture” cultura de siguranță a zborului – definiție și scară

    evolutivă

    3.3.2. Programe și strategii moderne de creștere a siguranței aeronautice

    3.3.3. Disfuncții organizaționale în cultura siguranței aeronautice

    3.4. Sistemul de management al siguranței

    3.4.1. Identificarea pericolelor

    3.4.2. Raportarea evenimentelor

    3.4.3. Managementul riscului

    3.4.4. Măsurarea performanțelor

    3.4.5. Asigurarea calității siguranței

    CAPITOLUL 4 CONȘTIENTIZAREA NIVELULUI CULTURII DE

    SIGURANȚĂ AERONAUTICĂ ÎN AVIAȚIA MILITARĂ –

    STUDIU DE CAZ

    CONCLUZII

    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

    ANEXE

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    3 din 16

    Cuvinte cheie: siguranță aeronautică, Forțe Aeriene, cultura organizațională,

    cultura de siguranță, vulnerabilități, riscuri, managementul riscului, sistemul de

    management al siguranței, retrospectivă, tipologia evenimentelor de aviație,

    cazuistică, obiective și principii ale siguranței, factori determinanți, factori agravanți,

    organizație, metode de cercetare, personal aeronautic, resurse, interoperabilitate,

    diminuare, studiu de caz, misiune de zbor.

    Siguranța în domeniul aeronautic, domeniu multidisciplinar al aviației, are rolul

    de a contribui la realizarea unui maxim al eficienței misiunilor în condițiile date, cu

    minimizarea costurilor sau pierderilor de resurse sub un nivel considerat acceptat.

    Minimizarea pierderilor de resurse în domeniu, a fost și va constitui o provocare.

    Siguranța aeronautică în cadrul organizației de aviație se află la baza tuturor

    activităților, fie că sunt misiuni reale sau de instrucție. Aceasta este direct

    proporțională cu calitatea și nivelul de pregătire al personalului din structurile

    organizației, dar depinde foarte mult și de calitatea managementului utilizat, a tehnicii

    din dotare și a proceselor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru identificarea,

    evaluarea, procesarea și valorificarea informațiilor obținute din analiza diferitelor

    evenimente de zbor.

    Pentru Forțele Aeriene Române urmează încă o etapă de tranziție datorită

    achiziționării de aeronave multirol. Procesul va fi unul anevoios și deloc simplu.

    Aceasta este cauza tehnicii nou introduse, metodologiilor diferite de

    mentenanță/instrucție și nu în ultimul rând a nivelului crescut de resurse necesare în

    faza inițială a procesului de antrenare.

    Domeniul personal de activitate fiind legat de pregătirea, instruirea și formarea

    viitorilor piloți militari, motivația alegerii temei de cercetare este lesne de înțeles.

    Dorind a aduce elemente de noutate în ceea ce privește înțelegerea și conștientizarea

    importanței siguranței zborului în desfășurarea tuturor activităților aeronautice am

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    4 din 16

    considerat oportun studierea aprofundată a factorilor cu impact negativ asupra

    organizației pe timpul desfășurării instruirii practice. Totodată, prin cercetarea

    efectuată, dorim a eficientiza metodele de implementare și dezvoltare a culturii de

    siguranță încă din perioada de inițiere a personalului aeronautic.

    În acest sens teza are ca scop stabilirea fundamentelor teoretice actuale cu

    privire la siguranța activităților aviației, identificarea și diminuarea conceptelor și

    practicilor neadecvate ale procesului tradițional şi elaborarea dircțiilor pentru

    implementarea unui cadru organizațional viabil în vederea identificării și reducerii

    vulnerabilităților la adresa siguranței aronautice în sistemul militar.

    În elaborarea tezei au fost utilizate metode, tehnici și instrumente de cercetare

    științifică adaptate obiectivelor:

    - cercetarea documentară şi analiza de conţinut – au fost consultate

    reglementările naţionale și internaționale atât civile cât și militare, privind

    problematica siguranței în activitatea aeronautică, studii privind bunele practici în

    domeniu precum și articole diseminate în diferite publicații de către colective de

    cercetare recunoscute internațional;

    - metoda empirică – ne-a permis să observăm principalele trăsături

    caracteristice ale secvenţelor procesului de pregătire, executare și analiză a

    activităților aeronautice specifice organizațiilor militare, atât în cadrul secvenței de

    planificare, conducere cât și de luare a deciziei, pe baza procesului de management al

    riscurilor;

    - metoda comparativă – ne-a servit la relevarea diferenţelor distinctive

    dintre practicile autohtone și cele moderne referitoare la identificarea și neutralizarea

    cât mai multor vulnerabilități la adresa siguranței descoperite în cadrul organizației;

    - metoda longitudinală – studiul de caz (folosind cunoscuta tehnică a

    chestionarului) axat pe identificarea nivelului culturii de siguranță în cadrul

    organizației aeronautice militare naționale;

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    5 din 16

    - metoda matematico-statistică – a permis interpretarea și întocmirea

    graficelor privitoare la evenimentele petrecute de-a lungul istoriei moderne a aviației

    militare naționale prin intermediul instrumentelor software și hardware;

    - metoda istorică – a constituit o reflectare a istoriei obiective a

    fenomenelor, a dinamicii şi a dezvoltării conceptelor de siguranță dar și a factorilor

    pereponderent existenți ce au dus la activarea și apariția evenimentelor aviatice.

    Teza este structurată pe patru capitole cu o structură logică și echilibrată

    urmărind identificarea nivelului cercetărilor actuale în domeniu precum și cerințele

    impuse la nivel internațional. Totodată am considerat necesar studiere cazuisticii

    evenimentelor pe parcursul dezvoltării Aviației Militare române dar și identificarea,

    cu ajutorul studiului de caz, a nivelului actual al manifestării culturii de siguranță

    aeronautică în cadrul organizației militare naționale.

    În capitolul 1 Principiile și obiectivele siguranței aeronautice am efectuat

    analiza considerațiilor teoretice ale principiilor fundamentale ale siguranței în mediul

    aviatic accentuând necesitatea existenței unui set de norme, studii și programe care

    funcționează interconectate în vederea îndeplinirii scopului și obiectivelor propuse

    pentru desfășurarea în condiții optime a activităților cu caracter aeronautic. De

    asemenea, am accentuat necesitatea introducerii termenului de siguranță a zborului

    în locul celui tradițional de securitate a zborului, care s-a dovedit a fi unul restrâns, cu

    rezonanță preponderent asupra personalului navigant.

    Studiul cu privire la evoluția siguranței au scos în evidență stadiile de

    dezvoltare ale acesteia de la începuturile aviație și până în prezent, ajungând astfel la

    ideea unanim acceptată conform căreia, orice membru al organizației aeronautice

    contribuie în mod hotărâtor la desfășurarea în bune condiții a întregului proces de

    pregătire, planificare, coordonare, desfășurare și evaluare a activităților specifice.

    Capitolul 2, Evoluția siguranței aeronautice în Forțele Aeriene Române,

    reprezintă o investigare și cercetare aprofundată a perioadei de dezvoltare a aviației

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    6 din 16

    militare moderne a României începând cu anul 1950, apariția primelor avioane

    reactive, și până în prezent.

    Cazuistica evenimentelor petrecute a permis identificarea tipologiei producerii

    de accidente și catastrofe reliefate sub influența diferitelor perioade de evoluție în

    ceea ce privește parcul de aeronave și conjuncture politico-militară a vremii.

    Enumerarea succintă a modelelor și variantelor de avioane și elicoptere întrebuințate

    în procesul instruirii de către aviația militară a permis scoatrea la iveală a

    vulnerabilităților la adresa siguranței atât din punct de vedere constructiv și al

    caracteristicilor tehnico-tactice dar și referitor la modul de organizare și îndeplinire a

    misiunilor.

    Caracterizarea perioadei de activitate aeronautică din perioada 1950-2014 a

    permis evidențierea atât numeric cât și procentual a pierderilor de personal navigant și

    aeronave, acestea fiind descrise amănunțit la finalul capitolului.

    Capitolul 3, Cultura organizațională a siguranței zborului, identifică

    informațiile teoretice referitoare la organizație și cultura de siguranță în cadrul

    organizației pe baza cărora permite particularizarea acestora în cadrul structurilor

    aviației militare naționale.

    Programele și sistemele de siguranță promovate de către Organizația

    Aeronautică Civilă Internațională, conform cercetărilor efectuate, sunt implementate

    în cadrul multor Forțe Aeriene din compunerea NATO. Urmare a apartenenței țării

    noastre la această structură, considerăm necesar implementarea acestora la nivel

    național. Având la bază nivelul de percepție și manifestare al culturii de siguranță

    precum și stadiile de dezvoltare ale acesteia, acest capitol reprezintă o unealtă utilă în

    vederea modelării și inițierii unui sistem de managemant al siguranței în cadrul

    organizației.

    Ultimul capitol al lucrării, capitolul 4, Conștientizarea nivelului culturii de

    siguranță aeronautică în aviația militară – studiu de caz, identifică percepția

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    7 din 16

    membrilor organizației a conceptului „Safety culture”. Opiniile subiecților

    semnalează faptul că în organizația militară aeronautică română, cultura de siguranță,

    ca element central al sistemului de prevenire a evenimentelor, se manifestă pregnant

    prin foarte multe măsuri de dezvoltare, atât la nivel de structură, politici, conducere,

    activități de instruire și informare, creând treptat cadrul general pentru instalarea unei

    atitudini de încredere și siguranță.

    Dezvoltarea în continuare a acestui nivel, conform concluziilor chestionarului,

    va permite forurilor superioare dar și membrilor organizației, o abordare justă,

    constructivă a problematicii tezei în vederea reducerii la un nivel minim a pierderilor

    de resurse atât umane cât și material.

    În partea de Concluzii am dorit să evidențiem noile concepte de abordare a

    problematicii siguranței asupra îndeplinirii misiunilor de zbor. Acestea permit

    identificarea disfuncţiilor sistemului aeronautic analizat dar și identificarea

    vulnerabilităților existente care pot antrena alte incidente sau accidente de aviaţie.

    Siguranța a fost definită având ca obiectiv conservarea personalului şi

    echipamentului în acelaşi timp cu cerinţele operaţionale şi economice necesare

    progresului comunităţii aerospaţiale. Similar, sistemul de siguranță a fost definit ca o

    integrare a calităţilor şi resurselor special organizate pentru a minimiza riscurile.

    Managementul utilizează folosirea eficientă a puterii de muncă şi a resurselor pentru a

    obţine acest scop.

    Dacă până în deceniul trecut exista dorinţa aproape unilaterală de a descoperi

    mai mult vinovaţii unui eveniment de aviaţie, în ultimul timp mai toate studiile în

    domeniu se orientează spre descoperirea adevăratelor cauze care generează

    evenimentele în sistem şi găsirea soluțiilor, uneori cu mare caracter de generalitate,

    pentru popularizarea şi reducerea acestora la nivel global. Mai mult, studiul sistemului

    siguranței aeronautice determină în foarte multe cazuri ca şi element principal al

    cauzalitaţii, managementul.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    8 din 16

    Managementul este cel responsabil de integrarea tuturor subsistemelor, de

    gestionare a resurselor, pregătirea operatorilor, execuţia misiunilor, eliminarea

    erorilor, de întreg ansamblul organizatoric şi de execuţie din domeniul aviatic.

    Managerii sunt cei care trebuie să stabilească obiectivele, alocarea de resurse,

    nivelul de pregătire al operatorilor, gradul de risc acceptabil pentru execuţie şi

    mijloacele prin care toate acestea pot răspunde nevoii de siguranță.

    Nivelul conceptual actual, autohton, scoate in evidenţă cateva aspecte diferite

    de cele de pe plan mondial. Percepţia chiar la nivelul operatorilor, rămâne în mare

    parte orientată către găsirea vinovaţilor şi nu pentru depistarea adevăratelor cauze.

    Nivelul resurselor şi cel al factorului uman este în continuare cel care atrage atenţia in

    mod deosebit şi nu nivelul managerial.

    Pe timpul misiunilor de luptă, îndeplinirea misiunii devine primordială

    faţă de toate celelalte considerente. Nici un stat, de-a lungul istoriei, nu a tolerat

    ca resursele disponibile îndeplinirii misiunii să fie diminuate de fapte care nu

    sunt atribuite acţiunilor adversarului. Accidentele, dincolo de costurile pe care le

    angajează, reduc capacitatea operaţională şi, implicit, îndeplinirea cu succes a

    misiunilor încredinţate şi crează o criză de imagine a Forţelor Aeriene, categoria

    cea mai importantă a unei armate.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    9 din 16

    BIBLIOGRAFIE

    I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN

    1. *** Carta Albă a Apărării, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, București,

    2013.

    2. *** Codul Aerian al României, consolidat cu Legea nr.399/2005.

    3. *** Noul Cod penal 2015 – Legea 286/2009 actualizată 2015

    4. *** Legea nr. 139/2011 privind modificarea şi completarea Statutului

    personalului aeronautic din aviaţia militară a României, aprobat prin Legea nr.

    35/1990, București, 5 iulie 2011.

    5. *** LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006, securităţii şi sănătăţii în muncă,

    publicată în M.Of. nr. 646/26 iul. 2006.

    6. *** Guvernul României, Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale,

    Bucureşti, 2004.

    7. *** Guvernul României, Strategia națională de apărare a țării pentru perioada

    2015-2019, Bucureşti, 2015.

    8. *** Carta Albă a Apărării, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, București,

    2015.

    II. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE ROMÂNEȘTI

    1. *** ”Dispoziție privind siguranța aeronautică pentru anul de instrucție 2014”

    SMFA-6 din 04.02.2014

    2. *** Instrucţiuni privind modul de investigare tehnică a evenimentelor de

    aviaţie produse cu aeronave militare, Bucureşti, Statul Major al Forţelor Aeriene,

    2007.

    3. *** Instrucțiuni privind siguranța aeriană a activităților aeronautice

    desfășurate în cadrul Ministerului Apărării Naționale – proiect – București, 2005.

    4. *** Manual de management al riscului operațional pentru procesele de

    siguranță aeronautică SMFA-16 din 17.05.2012.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    10 din 16

    5. *** Regulamentul pentru zbor al aviaţiei militare, Bucureşti, Statul Major al

    Forţelor Aeriene, 2005.

    III. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE STRĂINE

    1. *** A-GA-135-001/AA-001 - Flight safety for the Canadian Forces, 2013.

    2. *** Air Force Guidance Memorandum to AFI 90-802, Risk Management,

    Department of the Air Force, Headquarters United States Air Force, Washington, DC,

    26 January 2015.

    3. *** AJP 5 (STANAG 2526), Allied Joint Doctrine for Operational-level

    planning, 2013.

    4. AFI91-204 12 FEB 2014 - AIR FORCE INSTRUCTION , Department of the

    Air Force Headquarters Air Force Safety Center, Washington, 2016.

    5. *** MIL_STD-882D,Standard practice for system safety, Department of

    Defense, USA, 2000.

    6. *** STANAG 7160 (Edition 3), Aviation safety, AFSP-1(A), 2007.

    7. *** STANREC 4739 (STANDARDIZATION RECOMMENDATION), Risk

    management, Edition 1, 2013.

    IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

    1. *** Istoria aviației române, Editura Științifică și Enciclopedică, Bucureşti,

    1984.

    2. Antohi, V., Securitatea zborului,. Editura Militară, Bucureşti, 1983.

    3. Avram, V., S-a furat aviația, Editura Host models, Brașov, 2011.

    4. Bârsan-Pipu, N., Popescu, I., Managementul riscului. Concepte. Metode.

    Aplicați. Editura Universității Transilvania, Brașov, 2003

    5. Belu, D., Managementul organizației militare, Editura Academiei Forțelor

    Aeriene „Henri Coandă”, Brașov, 2010.

    6. Bujoreanu, I., Decizia și evaluarea riscului în domeniul military, Editura

    UNAp., București, 2006.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    11 din 16

    7. Cioacă, C., Managementul riscului extrem de securitate în sistemele

    aeronautice, Editura Academiei Forțelor Aeriene ”Henri Coandă”, Brașov, 2014.

    8. Ceauşu, V., Psihologia zborului, Editura Militară, Bucureşti, 1976.

    9. Cherecheș, I., Aerodrom și cer, Editura Militară, Bucureşti, 2002.

    10. Copae, N. Securitatea zborului, Școala Militară de Ofițeri de Aviație „Aurel

    Vlaicu”, Boboc, 1986.

    11. Cristea, A., Cristea, Ad., Mari catastrofe aviatice ale secolului XX, Editura

    Societatea „Adevărul” S.A.”, Bucureşti, 1995.

    12. Cutoiu, V., General-colonel (rez.), Istoria apărării antiaeriene a teritoriului

    României-Editura Militară-1984.

    13. Grad, V., Stoian, I., Kovacs, E.C., Dumitru, V., Cercetare operațională în

    domeniul militar, Editura Sylvi Publisher, București, 2000.

    14. Hosu, I. Comunicare organizațională, Curs, Cluj Napoca, 2011.

    15. Ioaniţiu, A., Războiul României 1916-1918 VOL.1 Tipografia Geniului,

    București, Bucureşti, 1929.

    16. Ionescu, A. C., Eroii erei reactive, Editura RBA Media, București, 2014.

    17. Ionescu, A. C., Mai iute ca moartea vol. 1 și II, Editura Aripi Argintii,

    București, 2015.

    18. Iordache, C., cdor (ret.), Incredibile întâmplări aeriene, Editura Olimp,

    București, 2005.

    19. Iordache, C., cdor (ret.), Pruia, A. cdor (ret.), Din aeronautica română –

    biografii contemporane (partea a II-a), Editura Elisavaros, București, 2014.

    20. Iosif, G., Managementul resurselor umane, Editura Victor, Bucureşti, 2001.

    21. Motoc, Ghe., Managementul acțiunilor aeriene, Editura UNAp, București,

    2006.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    12 din 16

    22. Neagu, Ioan Considerații privind siguranța aeriană pe timpul desfășurării

    operațiunilor de menținere a păcii, București, 2002, UNAp – Sesiune de comunicări

    științifice.

    23. Nicolescu, O., Verboncu, I., Fundamentele managementului organizaţiei,

    Editura Universitară, Bucureşti, 2008.

    24. Păduraru, Ghe. gl. fl. aer. (ret.), Eroica, Editura Semne, București, 2008.

    25. Păun, N., Centrul de încercări în zbor 1974-2004 – file de istorie, Editura

    Retroraph, Craiova, 2004.

    26. Popa, M., Psihologie aeronautică, Editura Universitară “Carol Davila”,

    Bucureşti, 2005.

    27. Popovici, D., Mihăilă, I., Strejea, G., Performanţe şi limite umane în aviaţie,

    Bucureşti, 2009.

    28. Rădăceanu, E., Management. Generatorul riscului. Editura Bren, București,

    2001.

    29. Râpan, F., Aviația în războiul modern, Editura Academiei de Înalte Studii

    Militare, București, 2001.

    30. Sandachi, G.P., Aviația de luptă reactivă în România 1951-2001, Editura

    Regina din Arcadia, 2001.

    31. Soare, C., Probleme ale ştiinţei conducerii cu aplicaţii în domeniul militar,

    Editura Militară - 1973.

    32. Spineanu, B., Carnetul de front al maiorului aviator Nicolae Em. Spineanu,

    Editura Haco Internațional, Brașov, 2015.

    33. Suceveanu, F., Tehnica pilotajului, Editura Cultură Fizică și Sport, București,

    1953.

    34. Verboncu, I., Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri, Editura

    Tehnică, București, 2000.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    13 din 16

    35. Vlăsceanu, M. Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom,

    Iași, 2003.

    36. Zaharia, C., Securitatea aeriană, Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă”,

    Braşov, 2003.

    37. *** Aripi Românești, Contribuții la istoricul aeronauticii, Editura Militară,

    București, 1970.

    V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

    1. Ahlstrom, C., Hartman, D., Human error in airway facilities, Washington, US

    Department of Transportation FAA, 2001.

    2. Bacon, J. Mc K. The dominion of the air; The Story of Aerial Navigation,

    DigiLibraries.com

    3. Claxton, W. J., The mastery of the air, DigiLibraries.com

    4. Chambe, R., Histoire de l’aviation, Paris, 1948

    5. Cooper, M.D., Towards a model of safety culture, Safety Science, 36, 2000.

    6. Croucher, P., Single pilot CRM & Pilot decision making, Canada, 2005.

    7. David, Fred R. Strategic management: A competitive advantage approach

    concepts, Pearson Education, USA, 2012.

    8. Flannery, J. A., Safety Culture and its measurement in aviation, University of

    Newcastle, Australia, 2011.

    9. French, Wendell; Bell, H. Cecil, jr.- Organization Development, Prentice Hall,

    New Jersey, 1999.

    10. Gropman, L., Războiul în a treia dimensiune şi Eseuri asupra forţei aeriene

    contemporane editura Brasse’s Defeuse publishes 1986. Traducere C.Av.M./1998.

    11. Harris, D., Muir, H.C., Contemporary issues in human factors and aviation

    safety, Ashgate Publishing Company, USA, 2009.

    12. Helmreich, R. L., Building Safety on the Three Cultures of Aviation. Austin:

    University of Texas at Austin Human Factors Research Project. 1999.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    14 din 16

    13. Hudson, P. Achieving a Safety Culture in Aviation. Leiden: Leiden University

    2007.

    14. Hofstede, G. J. & Minkov, M., Cultures and Organizations: Software of the

    Mind (Rev. 3rd ed.). McGraw-Hill, New York, 2010.

    15. Jordanoff, A., Safety in flight, Funk & Wagnalls Co., 1942.

    16. Laprie, J. C., Leveson, N., de Villepin, M., Srinivasan, J., Daouk, M., Neogi,

    N., Bachelder E., Bellingham, J., Pilon, N. & Flynn, G., Dependability: from concepts

    to limits. Symposium on Safety of Computer Control Systems, (SAFECOMP’93),

    Poznan, Poland. Springer: Berlin,1993.

    17. Licu, T., ― EUROCONTROL - Systemic Occurrence Analysis Methodology

    (SOAM)--A "Reason"-based organisational methodology for analysing incidents and

    accidents, Reliability Engineering & System Safety, vol. 92, no. 9, Sept. 2007.

    18. Panagopoulos, I., “Flight Safety in Combat Training: A revised pilot’s error

    framework for EU Air Forces”, 5th Biennial Hellenic Observatory PhD Symposium,

    LSE, 2-3 Jun 2011.

    19. Perrow, C., Normal accidents, Basic Books, New York, 1984.

    20. Prentiss, L., Brownfield, J. B., Aeronautical Decision Making:

    www.avhf.com/html/Library/Aeronautical_Decision_Making.ppt [vizitat în

    29.05.2016].

    21. Reason, J., Managing the Risks of Organizational Accident, Ashgate, England:

    Aldershot, 1997.

    22. Reason, J., Human Error, Cambridge University Press, New York, 1990.

    23. Williamson, A., Feyer, A., Cairns, D., Biancotti, D., The development of a

    measure of safety climate: the role of safety perceptions and attitudes. Safety Science

    25, 1997.

    24. *** CANSO The Civil Air Navigation Services Organisation., Safety Culture

    Definition and Enhancement Process, 11April 2013.

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    15 din 16

    25. *** International Civil Aeronautical Organization, ICAO Doc 9856, Safety

    Management Manual, first edition, 2006.

    26. *** International Civil Aeronautical Organization, Line Operations Safety

    Audit (LOSA), Doc. 9803, AN/761, 1st Edition, 2002.

    27. *** International Civil Aeronautical Organization, Safety Management

    Manual Doc. 9859 AN/474 Third Edition – 2012.

    28. *** JAR-OPS 1 Subpart N Section 2 AMC OPS

    1.943/1.945(a)(9)/1.965(b)(6)/1.965(e) - Crew Resource Management (CRM).

    29. *** Safety Management International Collaboration Group – SM ICG, 10

    things you should know about Safety Management Systems, SMS Guidance Pamphlet,

    2009.

    VI. SURSE WEB

    1. www.e-Publishing.af.mil

    2. http://aviationknowledge.wikidot.com/sop:hazardous-attitudes

    3. http://wiki.scramble.nl/index.php/Romanian_Air_Force#1945-1989

    4. http://www.ejection-history.org.uk/Country-By-Country/Romania.htm

    5. http://www.acig.info/CMS/index.php?option=com_content&task=view&id=18

    7&Itemid=47

    6. http://www.roaf.ro/ro/cer_senin/cersenin_arhiva.php

    7. http://aviationknowledge.wikidot.com/sop:threat-and-error

    8. http://aviationknowledge.wikidot.com/sop:hazardous-attitudes

    9. http://aviationknowledge.wikidot.com/sop:decision-making-model

    10. http://www.aripi-argintii.ro/

    11. http://www.eda.europa.eu/info-hub/news/2013/06/19/easa-eda-civil-military-

    cooperation-in-aviation-safety

    12. http://reliabilityweb.com/index.php/articles/risk_management_in_military_avia

    tion

  • NECLASIFICAT

    NECLASIFICAT

    16 din 16

    13. http://www.skybrary.aero/index.php/Safety_Management_System.

    14. http://www.afsec.af.mil/proactiveaviationsafety/asap/index.asp

    15. http://www.skybrary.aero/index.php/SMS_Organisational_Structure.

    16. http://aviationsafetyblog.asms-pro.com/blog/why-flight-schools-should-have-

    aviation-sms-programs

    17. http://www.easa.europa.eu/system/files/dfu/sms-docs-Safety-Management-

    International-Collaboration-Group-(SM-ICG)-phamphlet-A4--v4.pdf

    http://www.skybrary.aero/index.php/Safety_Management_Systemhttp://www.afsec.af.mil/proactiveaviationsafety/asap/index.asphttp://www.skybrary.aero/index.php/SMS_Organisational_Structure

Recommended