CURSANT : PARASCHIV MARIANA

NURSING IN URGENTA

CONDUITA DE URGENTA IN INSUFICIENTA

RESPIRATORIE ACUTA

Insuficienta respiratorie acuta este incapacitatea plamanilor de a face fata

schimburilor fiziologice de gaze, in conditiide repaus si efort. In felul acesta are loc o

hipoxemie (scaderea O2 din sange), asociata sau nu cu hipercapnie (cresterea CO2 din sage).

Cauze:

a)     De origine bronhopulmonara

     -  Stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare (laringe, trahee)

    -  Bronhoalveolite de deglutitie (regurgitare in caile aeriene a continutului

gastric).

     -  Crize de astm bronsic

       Reducerea acuta a campului respirator: pneumotorax spontan, pleurezie masiva

hipertoxica si bronhopneumonie, tuberculoza miliara, emfizem mediastinal.

       B.P.O.C. (bronhopneumopatie obstructiva cronica) acutizata

b)     De origine cardiaca

    -   Astmul cardiac

    -   Infarctul miocardic

    -  Edemul pulmonar acut

    -   Embolia pulmonara

    -  Cordul pulmonar acut

c)     De origine extrapulmonara

    -   Alterarea functiei centrului respirator

     -  Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori : tetanos, puliomielita,

poliradiculonevrite, traumatisme medulare, come grave, rahianestezie inalta,

narcoza profunda, hipokaliemie, hiperkaliemie severa.

    -   Boli ale cutiei toracice

    -   Boli ale sistemului nervos

    -  Afectiuni abdominale

d)     Cauze generale

     -  Intoxicatii acute

     -  Afectiuni sanguine : anemii

     -  Alte afectiuni : obezitate, trichinoza, stare de soc.

Simptomatologie:

a. Dispnee

Bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj (retractia spatiilor intercostale), cornaj

(inspiratie lenta si zgomotoasa), traduce obstacole in caile respiratorii

superioare)

Bradipnee expiratorie (vezi criza de astm bronsic)

Bradipnee - (intoxicatii cu deprimante ale S.N.C.)

Polipnee

Respiratie Kussmaul - respiratie in 4 timpi; inspiratie - pauza, expiratie - pauza

(acidoza metabolica)

Respiratia Cheyne-Stokes (apare in : hipertensiunea intracraniana, hipoxemia

centrilor nervosi, arterioscleroza cerebrala).

b. Cianoza

·       Exprima desaturarea de oxigen a sangelui arterial, respectiv cresterea

hemoglobinei in sange.

·       Se manifesta initial la buze, unghii, pavilionul urechilor si apoi se

generalizeaza

·       Cianoza poate lipsii in anemii, stari de soc hipovolemic, intoxicatii cu CO si cianuri,

alcaloza.

c. Modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii

·       Rare si ample

·       Frecvente si superficiale (fracturi costale)

·       Miscari numai ale unui hemitorace

·       Respiratia paradoxala (turtirea plamanului de partea lezata in inspiratie si

reexpansiunea acestuia in expiratie) - in plagi pleuro-pulmonare; volet costal.

d. Tahicardia

·       Apare ca fenomen compensator

e. Alte semne clinice

·       Durerea toracica

·       Tegument cald si umed

·       Hipersalivatie

·       Hipersonoritate

·       Matitate

·       Raluri (crepitante, ronflante, sibilante, subcrepitante)

·       Anxietate sau somnolenta, confuzie, delir.

TRATAMENT   SI PROGNOSTIC

Tratamentul se face intotdeauna de urgenta. EI consta in suplinirea functiei respiratorii

slabite si, simultan, in tratarea cauzei atunci cand este posibil (antibiolice, de exemplu). Se

poate merge de la simpla oxigenoterapie (imbogatirea in oxigen a aerului inspirat) la asistarea

ventilatorie partiala sau completa cu ajutorul respiratoarelor artificiale, care sunt racordate la

bolnav prin intermediul unei sonde de intubatie endotraheale sau al unei traheotomii.

Prognosticul, o data faza acuta tratata, depinde de terenul respirator si de originea prabusirii

lui. 

CONDUITA DE URGENTA

    In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatogeneza se aplica de

regula, in urgente, unele masuri terapeutice generale:

Obstructiile supraglotice (caderea limbii, patrunderea lichidului de varsatura sau

regurgitatie in caile aeriene sau acumularea cheagurilor de sange, secretii,

patrunderea unor corpi straini din cavitatea bucala) se controleaza vizual si se combat

prin manevrele cunoscute)

Pentru a impiedica caderea limbii inapoi: asezarea bolnavului in decubit dorsal cu

capul in hiperextensie.

Impingerea anterioara a mandibulei si sustinerea ei. In cazul inundarii cailor aeriene

cu lichid de varsatura, primul gest este inclinarea laterala a capului victimei.

Curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate

in tifon cu tampoana sau prin aspiratie orofaringiana sau nazofaringiana.

Daca asistenta medicala isi da seama ca nu se permeabilizeaza caile respiratorii,

aplica bolnavului asezat in pozitie semiventrala plecat inainte, lovituri cu palma (de

cateva ori) in regiunea interscapulovertebrala si continua incercarile de scoatere a

corpilor straini prin introducerea degetelor in cavitatea bucofaringiana a bolnavului.

 Tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau pensa speciala.

  Se face intubatie orofaringiana cu canula Guedel, care, plasata in cavitatea

bucofaringiana, impiedicade asemenea alunecarea posterioara a limbii.

  Secretiile care nu se elimina prin drenaj postural vor fi extrase (aspirate) cu seringa

Guyon, trompa de vid, aspirator de oxigen.

In obstructia cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi straini se mai recomanda

apasarea diafragmului de jos in sus, astfel incat acesta, ca un piston, sa impinga aerul

existent in bronhii si trahee, favorizand apoi eliminarea corpilor straini.

Daca bolnavul nu are respiratie spontana, se trece imediat la respiratie artificiala,

folosind metoda "gura la gura/nas" , trusa de ventilatie tip Ruben sau dispozitivul de

respiratie artificiala cu burduf actionat manual.

Pacienţii cu insuficienţă respiratorie acută, în stare gravă necesită o urmărire permanentă şi un

tratament susţinut. Deoarece aceştia prezintă dezechilibre funcţionale grave sunt monitorizaţi şi îngrijiţi

în serviciul de terapie intensivă (STI), unde există posibilităţi de tehnici speciale cu aparaturi

performante.

În serviciul de TI se internează pacienţi cu insuficienţă respiratorie acută, indiferent de

specialitatea de care aparţin, deoarece problemele de echilibrare funcţională sunt, practic, identice la

pacienţii cardiaci, renali, hepatici, neurologici, intoxicaţi, traumatizaţi, cu dezechilibru

hidroelectrolitic, în stare de şoc chirurgical etc.