OBIECTIVUL CURSULUI:/ intelegerea importangei comunicirii in viala cotidianS, personali gi piofesionali;r' sesizarea principalelor componente gi mijloace ale procesului de comunicare;/ relevarea tipurilor esenliale de comunicare;/ aprofundarea principiilor deontologice care trebuie urmate in comunicare (vezi programb

a n a litice).

Tema 1. Comunicarea umand. Noliuni generale1. Ce este comunicarea?

Provenit de la latinE la proto-romAna, lat. communicare a fost mostenit sub forma a cumineca,avind sensul de "a se impartdsi" fin acceptia ritua]ului crestinl. intelesul exista gi in latina rirzie,unde a dat nastere lui excommunicare, adica "a opri de la impartasanie" - ceea ce echivala cuexcluderea din comunitatea religioasa. Iata cum pentru pentru noi, romAnii, sensul originar alcomunicarii este deopotriva profan si sacru: comunicarea sta la baza organizarii sociale, mijlocindraporturile "orizontale" dintre oa men i, dar angajind si a s pira tiile lor "verticale", ihtr-o miscareascensionala catre planurile superioare ale existentei.

Cind trebuie sa defineasca comunicarea, majoritatea vorbitorilor se gindesc la "a aduce lacunostinta", "a da de stire" sau "a informa",

Comunicarea intelease ca proces are la baza patru componenfe fundamental e: emitotorul,canalul, informaLio si receptoruL Esenta procesului consta din transferul sau trimiterea informatieide la receptor la emitator. Acest nrodel elementar trebuie insa extins deoarece comunicarea nu seincheie niciodata cu simpla preluare sau receptare a informatiei.

in primul rind nu trebuie omisa circulatia informatiei si in sens invers (feed-back), deoarececomunicarea nu se realizeaza decit in vederea obtinerii unui raspuns:

in al doilea lind, comunicarea este un proces intentional: emitatorul transmite receptorului ,,-info|matie prin irliermediul unui canai cu scopulde a produce anumite efecte asupra receptorului.

in al treilea rind, toata aceasta "desfasurare de forte" nu s-ar dovedi pe deplin eficienta daca nus-ar acorda importanta atit codajului cit si decodajului mesajului transmis.

in al patrulea rind, nu trebuie ignorata nici posibilitatea aparitiilor unor erori de codare sau .decodare, precum si imixtiunea unor factori perturbatori.

Toate aceste elemente vor diminua reusita comunicarii.Privita ca un act de punere in relatie a emitatorului cu receptorul, cornunicarea poate fi

inteleasa drept "ansamblul proceselor fizice si psihologice prin care se efcctueaza operatiapunerii in relatie cu una sau mai multe persoane in vederea obtinerii unor anumiteobiectiv"

2. Principiile comunicariiUnele rljn cele mai recente principii ale conrunicarii au fost formulate de reprezentantii Scolii de

Ia Palo Alto, care au tinut sa le confere o aura de rigurozitate numindu-le axiome ale comunicarii:. Comunicare'a este inevitabila. Comunicarea se dezvolta in planul continutului si cel al relatiei..Comunicareaesteunprocescontinuusinupoatefiabordatiniermenidecauza-ef.ectsattstinr u l-rcidtie.. Cornrinicarea are la baza vehicularea unei informatii de tip digital si analogic..Contunicareaesteunprocesireversibil.:. Comunir:area presupune raporturi de putere intre participanti.. Comunicarea implica necesitatea acomodarii si ajustarii comportamentelor.

3, Uniterti si caracteristici ale comunicariiMesajul este unitatea de baza a comunicarii, situat de fapt la interse.ctia dintre comunicare si

."p.gr"ntur", r'ealitatii. El poate fi alcatuit tlin cuvinte scrise sau rostite, irhagini vizuale, muzica,zgomote, senrne, simboluri, culori, gesturi etc.

Supc,rtui fizic al nresajului este oierit r.le canal, care indeplineste gi functia de cale de transportsau distributie a rnesajului.

Dimensiunea originalitdtii mesajului este data de informatie. Sub aspect cantitativ, informatiapoate fi masurata atit in momentul emiterii cit si in momentul receptarii, astfel ca se poatedetermina in ce masura un mesaj contine sau nu mai multa informatie decit alt mesaj. Din dorin;ade a asigura exactitatea mesajului, emitatorul poate fi preocupat de emiterea unei mai maricantitati de informatie decit ar fi necesar in mod normal.

Efectele comunicarii pot fi de nafura cognitiva, afectiva sau comportamentala si nu trebuieconfundate cu raspunsurile receptorului mesajului.

Raspunsul este un mesaj returnat de receptor ca reactie la stimulul expediat de emitator, iaruneori poate proveni chiar de la emitator, ca reactie la propriul mesaj.

Finalifatea procesului de comunicar:e exista in masura in care mesajul codificat de emitator estedecodificat si acceptat de r.eceptor. Cunoasterea codului informatiei obliga la respectarea semnelorsi simbolurilor folosite, iar eventualele erori vor putea fi cu usurinta detectate si corectate. Cindsemnificatia este codificata in cuvinte, mesajul este unul de tip verbal, iar comunicarea esteverbala. Daca semnificatia este purfata prin altceva decit cuvihte, mesajul sicomunicarea sint non-verbale.

Continutul gi maniera in care se comunica se afla sub influenta contextului comunicbrii.Capacitatea de comprehensiune a receptorului nu trebuie niciodata ignorata, iar mesaj.ul trebuieatent co nstru it.

Schimbul cie mesaje inl-re participantii angrenati in comunicare devine interactiune. in functiede numarul de participanti in retelele de comunicare instituite la un moment dat, putem distingedoua tipuri de comunicare:/ comunicarea bipolara

r' comunicare multipolara (un emitator si mai multi rcceptori; un receptor si mai multiemitatori; com unicarea cu "postasi"J.

Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar camunicarea estemodolitoteo prin care ei ajung sa detino in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau osocietate, ei trebuie sa aiba in comun scopuri, convingeri, aspiratii, cunostinte - o intelegerecomuna - "acelasi spirit" cum spun sociologii. Asemenea lucruri nu pot fi transmise fizic de la unuila altul, asa cum se procedeaza cu caramizile, ele nu pot fi impartite asa cum se imparte o placintala mai multe persoane prin divizarea ei in bucati fizice. Comunicarea [...) este cea care asiguradispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare,moduri similare de a raspunde la asteptari sice rinte."

Sensul si continutul notiunii de comunitate.sa se modifice in timp, dar cerinta de a avea un set devalori comune, care sa ne confere un sentiment reciproc de legatura, de apartenenta la un intregnu va putea sa dispara.

4. Nivelurile comunicarii urnaneComunicarea umana se poate desfasura pe cinci niveluri relativ distincte:

7, Comunicarea intrapersonala este comunicarea in si catre sine. Fiecare fiinta umana secunoaste si se judeca pe sine, isi pune intrebari si isi raspunde, astfel ca aceasta comunicare cupropriul forum interior devine o sursa de echilibru psihic si emotional.

2, Comunicarea interpersonala este comunicarea intre oameni. 0biectivele acestei comunicarisint extrem de multiple si complexe: cunoasterea celor de linga noi, crearea si intretinerealegaturilor umane, persuadarea interlocutorului, recunoasterea valorii personale, satisfaceareanevoilor afective, de control si dominatie etc. Comuniiarea interpresonala diiecta presupuneinitierea de contacte personale nemijlocite si interactive intre oameni, pe cind cea interpersonala.indirecta are nevoie de mijloace si tehnici secundare de punere in contact uman (scrierea,inregistrarile magneLice sau l-ransmisiile prin unde sau fibra optica].

3. Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restrinse, de maximum 11persoane - echipe, familii, cercuri de prieteni, colegii de redactii etc. La acest nivel se asiguraschimburi de idei si. emotiir se impartasesc experiente si se cauta solutii de'rezolvare aprobleinelor, se iau decizii si se aplaneaza conflicte.

+

4, Comunicarea publicaisi are radacinile in retorica antica. Discursul public nu viza doartransmiteiea de informatii, ci mai ales schimbarea opiniilor si actiunilor publicului, influentareasentimentelor acestora. Eficienta unei astfel de comunicari se afla deopotriva in miinile oratoruluisi ale publicului sau. Marcus Fabius Quintilianus a fost primul profesor public de retorica la Romasi, totodata, dascalul fiilor si nepotilor imparatului Domifian. La retragerea sa din activitate a scrisun compendiu in 1.2 volume, intitulat Institutio oratoria ["Formarea vorbitorului in public'l), din :care transpare clar idea ca oratorul, pe linga calitatile unui om al legii, ale unui filosofsi ale unuipoet, trebuia sa mai posede si pe acelea ale unui bun actor. Cu alte cuvinte, in antrenamentul unuiorator erau studiate nu numai inventia, compozitia si stilul, dar si emisia disiursului, prezentareastatica (postura] si dinamica (gesticulatiaJ a vorbitorului. in zilele noastre, "orice gen de cuvintare,expunere sau prezentare sustinuta de catre o persoana direct in prezenta unui auditoriu, mai multsau mai putin numeros, dar nu mai mic de 3 persoane, este o forma de discurs public saucomunicare publica"l0 (e,g. conferinta, pledoaria, prelegerea, comunicarea stiintifica, luarea decuvint, prezentarea unui raport sau a unei dari de seama, expunerea in fata unei comisii deexaminare, prezentarea unui spectacol etc.).

5. Comunicareq de masa se refera la "producerea si difuzarea mesajelor scrise, vorbife,vizuale sau audiovizuale de catre un sistem mediatic institutionalizat catre un public variat sinumeros". Motivele care stau la baza consumului de mesaje mediatice vizeaza informarea,construirea identitatii personale, integrarea si interactjunea sociala si divertisment.

5. Functiile comunicarii: ,Scopurile concrete pentru care comunica managerul rezulta din rolurile pe care acesta le are in

organizatie. Pentru indeplinirea rolurilor sale, managerul se bazeaza pe urmatoarele functiuni alecomunicarii:

D de informare - pentru ca organizatiile presupun ca au nevoie de interactjuni cu mediulexterior si interior intre partile lor componente si intre oameni) de comanda si instruire - prin care se asigura ca oamenii si compartimentele sa actionezein mod continuu in directia realizarii obiectivelor organizatiei

F de influentare'si convingere) de indrumare si sfatuire - prin care se realizeaza feluri specifice de control asuprainformatiei si comportarii membrilor organizatiei) de integrare si mentiuereCa urmare, comunicarea este calea prin care subordonatii pot fi motivati si li se poate

infl uenta comportamentul si atitudinea.

'+?;rj

Tema 2: Canalele de comunicareFactori ai procesului de comunicare

Pentru lntelegerea fenomenului comunicdrii, este necesar de gtiut cd procesul comunicalionalreprezinti un demers complex care presupune existenta mai multor factori implicati in actulcomunicalional. Specialigtii in domeniu identificd urmitoarea scheml a procesului de comunicare:

SihemE model ului fu ndamentalO. Sholten ti G.W Noomen) '

EmilitorulReprezintd o persoani, un grup sau o organizatie, indiferent de dimensiunea, domeniul de

activitate, pozitionare geograficb sau politicile promovate, al cdrei rol este de a comunica un mesajreceptorului prin intermediul canalelor de comunicare.

Receptorul (publicul)Reprezinti orice grup uman caracterizat prin atitudini gi opinii comune, ca

ideilor gi valorilor sociale, constituind finta mesajului transmis de emildtor.tr prin continuitatea

Mesajul (semnalJEste constituit din una sau mai multe informagii pe care emiletorul le transmite, prin canalele de

comunicare, publiculu i-receptor.

Canal de comunicareEste mijlocul prin intermediul cdruia un mesaj ajunge

[pogta electronicd, televiziunea, radioul etc.)de la emifdtor la receptor gi/sau invers

Procesul de codare - decodareSe referd.la modalitatea de emitere a unui mesaj cetre receptor gi modul in care informagia

conlinutd in mesaj este perceputi de citre public. Este, deci, capacitatea partenerilor de a emiterecepta semnale intr-un anumit cod, cunoscut de ambii parteneri [de men]ionat faptul ci, fngeneral, in orice proces de comunicare partenerii ,,joach" pe rAnd rolul de emi'5tor ti receptor).Factorii perturbatori

Se referd la acele elemente din mediul inconjuritor flumind, zgomot, umiditate, poluare etc) carepot determina decodarea mesajului in mod distorsionat de cdtre receptor.

FeedbackEste reactia receptorului fali de mesajul primit de la emitator, care poate fi manifestd sau

intuitivd.Fiecare dintre membrij unei institulii poate fi zilnic emi!5tor gi receptor de inforh)alie. De aceea,

conduita 9i mesajele transmise de fiecare din noi sunt esen;iale in forrharea imaginii instituliei.

Problema de baza cu care se confronta organizatia in acer;t domeniu este cea a oportunitatii sieficientei investitiilor, stiut fiind ca tehnologiile comunicarii sunt dintre cele mai marcate de ritmulalert al schimbarilor. ln viata cotidiana, fiecare om comunica mai mult sau mai putin constient defaptul ca parcurge un proces cu implicatii formale. Angajarea in discutie a doi sau mai multiparteneri presupune ca unul sa rosteasca niste cuvinte pe care ceilalti le asculta, privind in acelasitimp, gesturile si mimica vorbitorului pentru a deduce intelesul precis al cuvintelor. Raspunsulvine p-e masula receptarii si iintelegerii simbolurilor. Partenerii de discutie transmit, primesc siin te riepteaza mesaje.

tr

ri

Trurumitere(rnesuje)

fuceptie(tusirje)

fuceptor(destinator)

Tran-qrnitere(rnesaje)

Coneriurre irru'ersa (feed-b,ick)

Fig.nr, 7 Procesul de comunicare

Desi cornunicarea este un proces la indemAna tuturor si care pareimplica etape distincte a caror identificare si cunoastere este strictcadrelor de conducere.

relativ simplu, derivarea einecesara, mai ales in cazul

Etapele procesului de comunicare si mecanismele interne ale acestuia sutrtrCodificarea intelesului - consta in selectarea anumitor simboluri, capabile sa exprime

semnificatia unui mesaj. Cuvintele, imaginile, expresiile fetei, sau ale corpului, semnalele origesturile se constituie in simboluri ale comunicarii. In cadrul organizariei, forma cea maiimportanta de codificare ramAne, totusi cea a Iimbajului.

Transmiterea niesajului - consta in deplasarea mesajului codificat de Ia emitent la receptorprin canalul vizual, auditiv, tactil sau electronic de comunicare. Modul de transmitere a mesajuluieste determinat, astfel incat el devine o parte a mesajului.

Decodificarea si interpretorea -

se refera la descifrarea simbolurilor transmise si, respectiv,explicarea. sensului lor, proces formalizat in receptarea mesajului. Aceste doua procese carecompun receptiar sunt puternic influentate de experienta trecuta a receptorului, de asteptarile siabilitatile acestuia de a descifra si interpreta diversele simboluri. Prin intermediul lor se constatadaca s-a produs sau nu comunicarea, daca emitentul si receptorul au inteles in acelasi modmesajul.

Filtrorea - consta in deformarea sensului unui mesaj datorat unor limite fiziologice saupsihologice. Filtrele fiziologice determinate de handicapuri totale sau pqrtiale {lipsa sau scadereaacuitatii vazului, auzului; mirosului etc.J limiteaza capacitatea de a percepe stimuli si ,deci, de aintelege mesajul. Filtrele psihologice se instaleaza ca urmare a unor experiente trecute ori, a unorsensibilitati, predispozitii. Ele pot afecta perceptia si modul de interpretare a mesajelor, dAndule osemnificatie total sau partial diferita fata de cea a emitentului.

Feed-back-ul. Acesta incheie orocesul de comunicare. Prin intermediul sau emitentul verificain ce masura mesajul a fost intelei ori a suferit filtrari.Pentru cadrele de conducere, feed-back-ul:comunicarii se poate produce in diverse moduri. Astfel,poate exista un'feed-back direct si imediat prin care raspunsul receptorului este verificat in cadrulcomunicarii fata in fata. Prin diverse simboluri - cuvinte, gesturi; mimica,fetei

- se constata daca

mesajul a fost receptat sau nu corect. Feed-back-ul indirect, propagat si intArziat prin declinulre2ultatelor, calitatea slaba a activitatilor, cresterea absenteismului,. conflicte de munca etc., poateindica dificultati vechi si prolunde ale comunicarii, ignorate sistematic.

r-1

In functie de traseul parcurs si de completitudinea etapelor, procesul de comunicare poateimbraca urmatoarele forme:

- Proces de comunicare unilqteralo, Se desfasoara intr-un singur sens, de la emitent

la receptor. Aceasta forma este Iipsita de ultima etapa a procesului, feed,-back-ul. Din anumitemotive, emitentul nu considera necesara verificarea raspunsului. Printre carocteristicilecomunicarii unilaterale se numara:/ plasarea sub controlul exclusiv al emitentului;/ d esfasurarea rapida;

r' bazareapa pr".rpunataa concordantei mesajelor transmise si a acelor receptate./ Procesul comunicarii unilaterale isi dovedeste eficienta in anumite situatii cAnd discutiile,dezbaterile si chiar si.mple explicatii sunt nepermise, considerate consumatoare inutile detimP.

- Proces de comunicare bilaterala, Se desfasoara in doua sensuri: emitent-receptor si

recepto r-em itent.

Aceasta forma a comunicarii, prezinta urmatoarele caracteristici:/ iese de sub controlul exclusiv al emitentului prin intervenetia receptorului;/ in comparatie cu procesul precedent, pare mai dezorganizat, deorece receptorii auposibilitatea intervenliilor prin intrebari, sugestii, comentari i;/ cere mai mult timp intrucAt transmiterea si recaptia se pot transforma in discutii;/ semnificatia mesajului poate fi verificata si la nevoie, clarificata si redefinita.

Desi poarta dezavantajul consumului de timp, aceasta forma se dovedesste mult maipropice si eficienta in cazul comunicarii organizationale.

Elementele esentiale caracteristice procesului de comunicare:) cel putin doi parteneri (emitator si receptor] intre care se stabilesc anumite relatii;. ) capicitatea partenerilor de a emite si de a receptiona semnale intr-irn anumit cod, cunoscut

de ambii parteneri, iiecare fiind, pe rAnd, emi[ator si receptor;> existenta u nui mesaj;> existehta unui mijloc de transmitere a mesajului;F mesajul specific prin care emitatorul primeste de la receptor un anume raspuns cu privire

Ia mesajul comunicat initial (feed-back);> existenta unor canale de comunicare, sau a unor,,drumuri" urmate de mesaje (canale

formale sau informale);> prezenta unor bariere de comunicare, perturbatii ce pot interveni in procesul de

comunicare [zgomote, fi ltreJ.

CAtevadintreparticularitatilecomunicarii:'F comunicarea are rolul de a pune in legatura oamenii, in mediul in care acestia evolueaza;F orice proces de comunicare este contextualizat, el avAnd loc intr-un anumit spatir.l

psihologic, fizic, temporal, social si cultural;) in procesul de comunicare, prin continutui mesajului se urmareste realizarea scopurilor sitransmiterea semnificatiiior;) procesul de cornunicare are un caracter dinamic, orice comunicare are, dupa momentulinitierii, o anumita evolutie, se schimba si schimba persoanele implicate in proces;

! orice mesaj are un continut manifest si unul lateni, uneori acesia din urma fiind mult maisemnificativ;

> p.ol.srt de comunicare are o dimensiune m,ultiptra: comunicarea exleri.orizata factiunileverbale si non-verbale ce pot fi observate de eatre interlocutbri], metacomunicarea (ceea cese poate intelege dincolo de cuvinte), intraco mu n icarea frealizata la nivelul sinelui, de catrefiecare individ in forul sau interiorl; .

irr

semnificatia data unui mesaj poate fi diferita atAt intre partenerii actului de comunicare, cAtsi intre receptorii aceluiasi mesaj;in situatii de crrza procesul de comunicare are un ritm mai rapid si o sfera mai mare decuprindere.

,,CuvAntul. comunicare are un sens foarte larg, el cuprinzdnd toate procedeele prin'care un spiritpclate afecta un alt spirit. Evident, aceasto. include nu numai limbojul scris sau vorbit, ci si muzica,artele vizuale, teatrul, baletul si in fapt, toate Comportamentele umane In anumite cazuri, este poatede dorit a largi si mai mult defrnitia comunicorii pentru a include toate procedeele prin care unmecanism (spre exemplu, echipamentul outamat de reperoj ol unui avion si de colcul al traiectorieiacestuia) afecteaza un alt mecanism (spre exemplu, a racheta teleghidata in urmhrlrga acestuiavion)"(Shonnon si Weover).

Dupa modul de transmitere existd:

Comunicarea scrisa. Este utilizata, in proportie ridicata in organizatie pentru solicitarea sautransmiterea de note interne, rapoarte, decizii, planuri, scrisori adresate unor persoane dinihteriorul sau din a[ara acesteia. Dincolo de situatiile in care comunicarea scrisa este absolutnecesara, in practica se inregistreaza asa-numitul ,,mit al hArti.ei"; Stlidii efectuate in acest sens.arata ca aproximativ 7SVo din documentele care circula sunt adresate unei singure persoane, 10%ovizeaza doua persoane, iar restul unui numar mai mare de persoane.

Desi nu este foarle agreata fputine sunt cadrele de conducere carora le place sa scrie),comunicarea scrisa este inevitabila. Problemele majore cu care se confrunta sunt cele ale claritatii,conciziei, acuratetei care, abordate corect, se pot transforma in avantaje ale acestui tip decomunicare.

Comunictirea verbala. Este cea mai frecvent utilizafa in cadrul organizatiei. Acest tip decomunicare se desfasoara prin intermediul limbajului, influentata, insa, de parerile personale,valorile, reperele la care se raporteaza indivizii atunci cAnd transmit si recepteaza mesaje.

Comunicarea verbala solicita din partea cadrului de conducere nu numai capacitatea de a emitesemnale ci si-pe aceea de a asculta, Practica releva faptul ca ascultarea este marcata de o serie dedeficiente. Specialistii au. identificat ca numai 2|o/o din adulti asculta ceea ce li se spune. In ceea ce-i priveste pe conducatori, se considera ca, daba acestia si-ar mari capacitatea de ascultare, pentruexecutarea aceleasi sarcini, cu aceleasi rezultate, consumul de timp ar putea sa scada cu pAna la30o/o.

Comunicarea nonuerbalo. Ea este un instrument eficient care, manuit cu abilitate, faciliteazaemiterea si desLifrarea mesajelor. Caracteristica acestui tip de comunicare consta in concurenta eicu comunicarea verbala, ceea ce, permitb transmiterea unor mesaje chiar in.timp ce parteneriidiscuta. Aproape 90% dintr-un mesaj se transmite pe cale nonverbala. Cesturile, mimica, pozitiacapului reprezinta stimuli ce pot fi folositi cu succes pentru a mari eficacitatea comunicar.iiinfarnarcnnela,, r Lq, Pc, Jv,,qrL.

2;3. Scrierea unei cereri (persoand fizicd / juridicd)CerereaDefinifie: act prin care este solicitaH solu;ionarea unei probleme.

Cereri pot depune atAt persoanele fizice, cAt gi cele juridice (institulii, organizalii,intreprinderiJ. in primul caz cererea are o structuri, iar in cel pc-al doilea- alta. Oricum, in ambelecazuri caracterul cererii. ca act oficial este aClagi. Pornind de la premisa.cd cererile pot fi depuse atAtde persoanele juridice, cat ti de cele fizice, unii autori le impart in cereri oficiale gi cereri personale.Cu alte cuvinte, cererile depuse de persoane juridice ar fi. numite oficiale, ia] cele depuse depersoane fizice - personalel. Adevirul insl este cA toate cererile: sunt oficiale., indiferent dacdsunt flepuse de persoane juridice sau de persoane fizice. Pentru ca cererea este un act, iar actuleste numaidecdt oficial, avAnd consecinie juridice.

Structura cererii redactate de persoane fizice cuprinde:1. Formula de adresare, alcituiti din cuvAntul domnule {doamnd), urmai de denumirea func}iei

destinatarului. Denumirile de functii de tipul pret edinte, ministru, primar, directar etc. serecomandd a fi scrise fin cereriJ cu majusculd pentru a sublinia respectul pentru funcliilerespective. Bineinleles,

, aceasta nu este o noim5 ortograficd, ci un marcaj stilistic al cuvintelor respective, utilizat inscopul mentionat mai sus.

2. Formula de prezentare, alcituiti din cuvAntul sub semnatul {subsemnoto), urmat de numeledeplin al solicitantului [autorul cereriiJ,'la care se adaugi datele c6rute de situa]ia concrete(funcfia, adresa emitentului etc.) gi cuvAntul rog sav solicit;

Solicitarea solufiondrii problemei, cu sau fdrd expunerea ei, dupd care poate urma forrnulareaunor mulgumiri anticipate sau a unor speranle de a soluliona problema;

Semndtura solicitantului [in dreapta);Data depunerii cererii (in stdnga, cu un rAnd mai jos decAt semndtura);Formula finalS de adresare, alcdtuitd din cuvAntul cdtre, urmat de denumirea funcfiei, titluluigi de numele deplin al destinatarului (la mijloc, sub datd gi semndturdJ. Cuvdntul cdtre poatelipsi, insd in acest caz substantivul ce denumegte funcfia va lua forma cazului dativ:preSedintelu i, d irectorului.

PAnd odinioarl romdnii basarabeni scriau cererile in limba rusd sau, in cel mai bun caz, inromAnegte, dar dupi modelele cunoscute in limba rus5. In virtutea obignuinfei, unii scriu gi azi dupdmodelele rusegti, de aceea atragem o datb in plus atenlia ci modelul rom6nesc (de altfel, gi standardulinternaliorial) al cererii se deosebegte de cel rusesc prin lipsa denumirii cerere, prin formula deadresare,prinformuladeprezentare9iprinaltedetalii.

Structura cererii redactate de persoane iuridice cuprinde:L Antetul;2. Numdrul gi data;3; Denumirea gi adresa destinatarului fin dreaptaJ;4. Expunerea problemei gi solicitarea soluliqnirii ei;5. Denumirea functiei, semndtura gi numele deplin al persoanei care va semna cererea;6. $tampila (in funcfie de necesitateJ.

Exemple de situilii care necesitd redactarea unei cereri: nu existi weun om care n-ar fi avutnevoie si scrie o cerere. Persoanele fizice (particulardJ depun cereri de angajare in,cAmpul muncii,cereri de transfer la alt loc de luciu sau de concediere, cereri pentiu concediu sau pentru oblinerea deacte, cereri de cdsdtorie sau de divor! etc, etc. Persoanele juridice pot adresa cereri de ofertd, cereride prest5ri servicii, cereri de eliberare de acte g. a.

Din momentul in care pe cerere este pusi rezolulia, ea poate determina emiterea unor actecum ar fi ordinul, dispozitia etc. Rezolulia se pune, de reguld, in partea stdngi de sus a foii, unde selasi in mod special loc liber [aproximativ un sfert de pagind). Este necesar de asemenea sd se lasecAmp (30 mm) gi in partea stAngd a paginii, acesta dAnd posibilitate ca actul sI fie cusut intr-undosar.

Modele de cereri depuse o" o t"*ou";ot;liiiL orr_or,

subsemnatul Eugeniu Bdrtiba, student la IJniversitatea de Stat'din ChiSindu, rog sd dtspunelt a mi seelibera o adeverinld tn care sd fie reJlectat faptul cd pdrinlii mei, locuitori ai comunei ArioneSti, aucdte o pensie ce nu depd$ette suma de 100.\ei. AdeverinSa va f; prezentatd Ia universitate pentru a mise d[stribui cdmin.2 octombrie 1998 Semndtura

Cdtre Primarul comunei Arione;ti, dl lon Patrascu

3.

4.5.

6.

8

Model de cerere depus5 de o p_e.rsoand iulidlcd.t-Liceul romdn -italian Dante Alighieri

str. Mitropofit Br""x::::;t:;::,, nr. 74, tet. 23.12-8snr,4 18 aprilie 1996

tre Baza auto nr. 3 a MinisteruluiTransporturilor aI Republicii Moldova

or. ChiSindu, str. Viilor, nr. 78Vd rugdm sd repartizaji liceului nostru pentru.zilele de 27 Si 28 aprilie a.c. doud autocare lcarus,

pentru a efectuo cu liceenii o cdldtorie la laSi. Vd rugdm sd ne comunicosi din timp, la telefon, despreposibilitatea solugiondrii cererii noastre, pentru a fi in siguranfd.

Plata se va face din contul liceului nr.6432195 din Banca de Economii.Directorul liceului Semndtura dr. lon Rdileanu

Ana AlexandrescuContabil Semndtura

Tema 3: Eticheta ca element principal al comunicdrii umane3.1, Cultura vorbirii

Orice activitate uman5, oricAt de simpli ar fi, presupune respectarea anumitor reguli, numitenorme, firi de care nu se poate atinge scopul scontat. Comunicarea in general 9i cea orald in specialde asemenea se desfSgoari incadrul unor norme, a ciror respectare asiguri buna ingelegere.

Normele elementare ce trebuie respectate in actul comunicdrii 'in

de etici. Pe de o parte, elear putea fi considerate elementare, pentru cd sunt insugite, in cadrul procesului educagional, incldin fragedd copilSrie gi tin de cultura comportamentului fiecirei persoane gi de buna cuviin;i ingeneral. Pe de altd parte, viata demonstreazi, prin nenumdrate exemple, ce nu este prea sirnplu caaceste norme sa fie respectate. Uneori face impresia cI in societatea noastri (mai ales cea dintreNistru gi PrutJ una din cauzele.relelor consth ln faptul cI oamenii nu gtiu a comunica civilizat. :'

- Norma etice elementari a gomunicirii orale prevede ascultarea pdnd la capdt ainterlocutorului. Un om bine educat igi asculti atent interlocutorul, dAnd dovadd de tact gi respectpentru el. in_cazurile in care timpul sau alte conditii nu-i permit si o faci in modul cerut denormele de politete, iti cere scuze, rugArrd sd i se comunice doar esenlialul sau promi;And si revindla subiectul respecIiv cu altd ocazie.

in aceasti ordine de idei Letjtia Baldrige remarcd: "unul din cele mai importante secrete alediplomaliei este de a te ardta interesat de ceea ce spune cineva, chiar dacd nu te intereseazd cuadevdrot. Tendinlo de a nu acorda intreaga otentie persoanei core vorbeSte este o formd comund deimpolitete in ziua de oitdzi. Probabil cd nu prea multe mame ale cadrelor de canducere Si-au educotcopiii spundndu-le: "Ascultd ceea ce spune el. Fii atent!"'

Faftorii nocivi ai acestui sfArgit de secol, inclusiv graba, l-au determindt pe homo s.apiens si fie nunumai grdbi! ci 9i stresa! neribddtor, agitat, nervos, intolerant fa'i de alte pdreri etc. Din'acestemotive, piecum gi din multe altele, omul nostru nu-1 ascult5 pane Ia capit (sau nu-1 asculti defellpe interlocutorul sdu. Uneori il intrerupe cu o doze de tact, prin diferite formule (de exemplu, mdiertali cd vd intrerup; pardon; dar..), alteori in mod impertinen! fird siuze. O face fie din motivul cinu are timp sd asculte, fie cd se pliCtisette, fie ci i se pare ce Stie deja ce va spune interlocutoruletc// Indiferent care este motivul, interlocutorul este intrerupt, reugind sd-gi expuni mesajul doarfragmentar sau nereugind s5-gi formuleze cel pu!in tema.

Un caz cind un diriginte de clasd a incercat si ceard de la patronul unei firme un ajutor financiarpentru abonarea elevilor sdi la revista Limba Romdnd. ingelegAnd dupd primele cuvinte despre ce evorba, patronul i-a spus dirigintelui ci firma e s5racd, productia e blocate etc. Apoi i-a mai dat deinleles, scuzdndu-se, cd se gribegte la b intalnire cu cineva ji nu.prea are timp, '

Dindu-9i seama cd egecul este cu totul aproape; dirigintele a luat-o de la alt capet; ceea ce ar fitrehuit de fapt sd facX de la inceput:"Doimnule Director, nu cerem nici un ban. Vd rog doar sd-mi ingidui;i s,A vd spun nimai cdteva fraze,

pentru cd am auzit multe cuvinte frdmoase despre Dumneavoastrd'/1v

D e s ig u r, productia, piala, desfacerea mdrfii e in primul rdnd. Insd ce ne vom face noi, dacd Siproducfia, Si proftul va fi pus pe roate, ne vor veni banii din toate pdrtile, ne vom imbogdli, iar dinurma noostrd vor veni niste generolii de ignoroti ,i inculti? Poate oare un adevdrot proprietaL sd sesimtd bine, cdnd neamul ii este tn tntuneric, in mlagtind? Poate oare un creStin sd fie impdcat, dacdnu a fdcut un bine otunci cind a ovut ocazia sd-l focd?

Domnule dtector, Stim cd sunteli un mare patriot ti un bun creStin. Elevii noStri vd vor firecunoscdtori Si vd vor mulsumi in presd pentru ajutorul ocordoL S-or putea intdmpla ca dupd multiani unii din ei sd vd restituie inzecit acest imprumut. fntelegefi... ".

Directorul s-a uitat la ceas, 9i-a cerut scuze gi i-a spus dirigintelui sa vine altd dati cu un der.ners inscris. Dirigintele a revenit peste cateva zile impreuni cu vreo zece din cei mai buni elevi, care i-auprezentat patronului un scurt recital poetic, reflectAnd in el realitatea tristh 'in care triiesc.birectorul i rdmas cople$it ti cucerit, oferindu-le bani suficienli pentru a abona toatd clasa la maimulte p u blicagii.

Din cazul expus trebuie si tragem o concluzie folositoare gi dnume: inainte de a aborda un subiectimportant, e necesar a ne pregdti bine, av6nd variante de rezerv; pentru orice situatii care potapirea.

$i incd un detaliu care se inscrie exact in aceaste ordine de idei: ne-am nbscut intr-o societatecu un nivel scdzut al culturii comunicdrii/ Probabil, ali "avut destule ocazii sd fili martori Ia diferitediscu;ii cu mai mulli participanli, cAnd fiecare crede ci opinia sa este cea mai indicatb ti ffebuiespusd numaidecat peste rAnd sau chiar in primul rAnd. Nimeni nu vrea sX agtepte, de ascultat nicivorbe gi toli vorbesc in cor.

in cazul in care am avea gi noi unintervenlia am putea s-o facem numaieravizat sd rdspundd.

Interventia ar putea fi formulatd in felul urmitoi: Md iertafi de intervenrie. Dacd tmi permitegi, aSaveo de completot ceva lsaui de precizat ceva; de obiectat ceva tic).

Din cele de mai sus am putea deduce ci in actul comunicirii ascultarea. interlocutorului are oimportanld deosebite.

Atunci cAnd o persoani doregte sd discute cu cineva un subiect important, numaidecAt incearcd inprealabil sd obtine asentimentul persoanei respective gi se adreseazd de obicei cu o formuli de tipul:aS dori sd-9i comunic ceve, am ceva importan, trebuie sd vorbim ceva, e necesor sd aborddm unsubiect etc. .

.

Un adevirat defect de vorbire (aphrut din neglijenldJ il constituie, pronunlarea aproape fdrivoce a unor silabe sau trunchierea unor cuvinte cum ar fi, de exemplu, dimneala in loc dedimineaga, vdzt in loc de vdzut, Chisndu in loc de Chisindu etc. in general, pronunlarea constituieobiectul de cercetare al ortoepiei, de aceea in cazul de fald nu ne vom opri Ia legiti;ile 9i normele ei,atrdgAnd atentia, in contextul subiectului dat, doar asupra necesitelii unei pronunleri corecte,uniforme, cu aceeagi intensitate a vocii, a tuturor silabelor din cuvAnt fevident, cu exceptiasilabelor accentuateJ. Desigur, termenul pronunlare undormd trebuie inteles aga cum s-a areut maisus, dar nu in sensul de 'lpronunlare robotizatd", lipsiti de cunoscutul farmec al modulagiei vocii.

E cu totul nerecomandabil a vorbi cu. o voce prea ridicati sau, cu atat mai mult, a striga. Oasemenea :'metodi" nu va da efectul scontat, ci mai degrabd va declanga ridicarea vocii altorvorbitori, provocAnd astfel zarvi ti tensiune. Unele persoane rtilizeazl iiecvent tactica vocii ridicate,avAnd convingerea cd prin aceasta' vor avea cAgtig de cauzi 9i vor rimAne invingltoare.Convingerea aceasta este inteldtoare.

Daci totugi situafia ne obligd sd discutim cu asemenea persoane, at fi bine sd aplicdm o tacticacu totul inversi, adicd cu cAt mai puternicd ar fi vocea lor, cu atAt mai 'slab5" sd fie a noastrd. CAndvom ajunge si,vorbim aproape in goapti, s-ar putea intAmpla ca interlocutorul nostru, daci totugiare cei taptd ani de acasi, sd ne infeleagd gestul 9i sd revini la,normal.

in general, vocea ridicdti nu a contribuit niciodatd Ia rezolvarea problemelor. Nu ih zadarexpresia a schimba tonul are sensul de "a-gi schimba atitudinea", iar zicei.oarea tonul face muzica sefolosegtepentruaSubliniaimportan'afeluluiincaresespuneceva,,

Agadar, tonul unei comuniciri trebuie si fie moderat, fdri excese enervante, chiar daci acesteaar avea o coloraturi stilisticS.

rlspuns potrivit, pe care finem neapdrat sd-1 facem public,cu permisiunea celui care a pus intrebarea sau a celui care

{U

in intervengie, trebuie respectate anumite norme, in primul rAnd, ar fi bine si ne cerem scuze gipermisiunea de a intreba sau a interveni. Aceasta se face prin formule de tipul: md ierta\i dacd sepoote...; dacd nu vd supdrafi, aS avea Si eu de spus ceva. in al doilea rand, intervenlia nu se face atuncicdnd ne-o dicteazd doringa sau temperamentul nostru, ci in momentul cAnd vorbitorul face o micdpauzd pentru cd a terminat o idee sau un gAnd. E absolut contraindicat sd-1 intrerupem la jumetatede frazd, pentru a interveni'cu o intrebare sau cu o idee gi e tot atat de urat se-i anticipirn cu vocetare spusele, pretinzind cb gtim despre ce va vorbi el.Intervenliile se fac in urmitoarele scopuri:

^ r-+-^L.^ -^,, ^ ^l^-iFiJ.- . .,.,,,,ca un aspect din mesaj, care a fost desfSgurat insuficient sau evaziv[acest tip de interven]ie echivaleazi cu o intrebarel;

- a completa mesajul audiat cu unele detalii suplimentare; :- a expune punctul de vedeie, indiferent daci el este compatibil sau nu cu opiniile formulate in

mesaiul audiat.Orice intervenlie, indiferent de caracterul ei, trebuie ficiit5 in limitele bunei cuviinle. Chiar gi

atunci cAnd suntem in situalia de a pune la indoiald unele teze din comunicare, unele argumentesau chiar mesajul intreg, trebuie s-o facem detricat, politicos, aretand mai intAi, dacd ne permitetimpul, perlile ldudabile ale mesajului 9i tezele pe care le suslinem. Nu este recomandabil, decat ?ncazuri cu totul exceptionale, a folosi calificative care ofenseazd de tipul: tezd proastd, rdtdcire,ofirmalie indoielnicd, greSeatd strigdtoore la cer etc. Am putea face uz de cuvinte gi expresii maiatenuante de tipul tezd discutabild, confundare, def;cienfd, a ldsa de dorit etc.

3.2. Stiluri de vorbirePrezenga interlocutorilor la desfdgurarea dialogului impune comunicirii doud caracteristici

importante, poate chiar definitorii: spontaneitatea ti afectivitatea.De reguli, mesajul comunicdrii oiale se gunu..rid in procesul comunicdrii, in a fi programat gi

organizat din timp in structuri logice gi coerente. Tocmai in aceea in comunicarea orald pot apareincoeren!e, sincope, repetdri ti alte inadvertenle care pot fi grave sau neglijabile. insi ele pot fiutor reparate,

0 alte tresetura a stilului comunicdrii orale, in afard de spontaneitate $i ifectivitate, esteexpresivitatea, care se obtine in mare mdsurd prin selectarea acelui material de limbi careprin"haina" lui sonori contribuie la exprimarea mai accentuat5 gi mai afectivi a mesajului. Dee;emplu, e una si spui tdre co olelul 9i e cu totul alta si exclami ta-a-re ca ope-eJul. in al doileacaz,in afarl. de sensul lexical obignuit al cuvintelor, mai este exprimati atitudinea subieqtivd .$afectivd a vorbitorului. Alteori pronunfarea afectivi produce implicalii serioase asunpra sensului,cuvintelor. De pildd, rna-a-re, ta-a-re; uto-o-r etc. Exprimi superlativul adjectivelor obignuite mare,tare, uSor.

Stiiul comunicdrii orale se mai caracterizeazi prin utilizarea preponderentd a structuriloranalitice, in def.avoarea celor sintetice (de exemplu, nu dau la nimeni in'loc de nu dau nimdnui), infolosirea frecventi a interjectiilor verbale [de exemplu, ti dtunci fi face poc! una tn cap)J

0 trbsiturd'caracteristicd a sintaxei ti stilisticii comunicdrii orale este prescurtarea frazelor gimai ales a cuvintelor, deseori prin sincope, facAndu-se astfel economie de timp gi de energie; Iar incomunicarea oraLd cotidiani asemenea prescurtdri sunt foarte dese: n-am Stiut, nu-i adevdral Si-am vdzul Si-oi merge etc. Prescurtirile de acest tip sunt atAt de frecvente inc5t au. devenitacceptate de normele literare. Totugi, intr-o comunicare oficialS sau gtiinlificX de inaltd linuti eletrebuie evitate, preferAndu-se formele neprescurtate: na am ,tiut, nu este adevdrat ri am vdzut, tivoi merge etc.

Alte prescurtdri de asemenea au devenit frecvente gi chiai foarte obignuite [datoriti frecven]eiTnalte a cuvintelor respective), insd ele nu sunt acceptate de normele literare. De exemplu:sdru'mdna, dom-le, la anu' viitbr, tre'sd lucrdm etc. in comunicarea cultd in loiul acestor prescurterivomuti1iZaformeleIiterare:sdrutrhana,domnule,la.anuIviitar,trebui.esdlucrdmetc.'

Din cele expuse vom trage o concluzie esenfial5: in comunicarea orald trebuie respectate intoate cazurile normele limbii literare, cu atat mai mult in comunicirile oficfale sau gtiinlifice. Uneoriinsi, dacd societatea celor din iur tie-o permite, am putea utiliza gi tapte de limbd care sunt marcate lrldictionare cu men;iunile familiar, regionalism, popular etc, insd in nici un.caz fapte care vin incontradiclie cu normele limbii literare. :.

II

3.3. Normele de comunicare interumani in diferite situafiiDespre ce vorbim in societate ? In Europa nu vei trece drept un om cultivat daca te vei

limita la discutia despre vt'eme. In schimb , englezilor le-a intrat in singe acesi subiect pecare-l abordeaza ori de cite ori se intilnesc.

Corlversatia despre vreme are,sa recunoastem, anumite avantaje.Este extrem de usor de intretinut, e agreabila si nu riscasa ofenseze pe nimeni.O

multime de alte subiecte pot capta interesul a doi sau mai multi invitati, uneori a intregiiasistente : arta , literatura, sportul - cu predilectie fotbalul , situatia politica interna sauinternationala si repercursiunile sale asupra destinelor individuale; ultima carte aparuta sauultimul model de masina, calatoriile si proiectele de vacanta.

Cum se intretjne o conversatie?Vom avea griia sa nu-l plictisim pe interlocutorulnostru cu o tema de careeste strain. Daca nu a citit cartea despre care am inceputsavorbim, nu vom insista Ia infinit povestindu-i subiectul.

Ne vom rezuma la a face citeva observatii pertinente retomandindu-i-o cu caldura sau curaceala , de la caz la caz.

Este foarle neplacut sa te lansezi de asemena, in comentarea ultimului film vazut peecrane, daca n-ai retinut decit actiunea. Te vei descurca foarte greu cu formule de genul " Elo iubeste pe ea, dar ea I'a parasit " sau " frumos film ! M-a impresionat pina la lacrimi ! ". Esteimportant.sa te interesezi si sa retii numele actorilorsi al regizorului. Vei face o impreSieexcelenta si toata lumea va avea de cistigat.

De obicei , in orice societate se ajunge si la anecdote. Sa fim atenti pentru ca existariscul de a povesti aceeasi anecdota acelorasi persoane. O anecdota amuzanta poate sarelaxeze conversatia, cu conditia sa stii cind si cum s-ospui.Mai multlPentru a fi savuratade cei prezenti, anecdota trebuie sa fie spusa cu mult talent si fara ... a uita poanta ! Unii auun talent deosebit de a plasa cind trebuie fraze de genul : " Acesta imi suna ca istoria luiOscar Wilde care invitat la un banchet.. " sau " I s-a intimplat ceva asemanator lui MarkTwain cind ... " Este suficient ca anecdotele sa se tina lant antrenindu-i pe toti intr-oadevarata competitie pe aceeasi tema. Si deodata vorbeste toata lumea, rumoarea estegenerala, iar conversalia risca sa moara. Este momentul in care societatea se imparte ingrupuri. Unii domni sunt dispusi sa asculte anecdotele picante, de nepovestit in fatadoamnelor, dar un om binecrescut se va abtine sa spuna anecdote decoltate.' Oricit dbmultsj-ar cere scuze, oricit de mult haz ar avea, persoana care Ie spune se compromite. Ni s-arputea reprosa ca unora " le sta bine",ca sunt" irezistibili ".Cu riscul de aparea rigizi,nusuntem de acord cu vorbele tari intr-o societate aleasa.

Pentru buna reusita a petrecerii, conversatia trebuie sa ramina antrenanta iar o gazdatrebuie sa stie cum sa o faca - sa intervina in dialogul dintre doi interlocutori ,daca estenevoie, si uneori sa concilieze punctele de vedere divergente.

Un om care stie sa primeasca invitali nu va da niciodata nimanui impresia ca l-ainvitat pentru a propria lui cultura. Pentru toate receptiile, Brillant Savarin a formulat oregula demna de a fi retinuta:" sa inviti pe cineva inseamna sa-i asiguri o stare placutapentru tot timpul cit va ramine sub acoperisul tau ".

.

Se spune ca trebuie sa parasesti o petrecere in momentul in care a aiuns in culmeastralucirii. Este cel mai bun mod de a pastra despre ea o amintire placuta. Constatarea evalabila si cind este vorba despre conversatie. Nu exista subiect pe care sa-l poti epuiza sitocmai in aceasta consta farmecul lui. Problema incheierii unei conversatii - ceea ceechivaleaza cu terminarea petrecerii - este foarte importanta. :

Ea depinde de musafiri, nu de gazda. Dar din doiinta de a.participa in sfirsit si ea ladiscutii , aceasta poate comite mai multe greseli.

Celelalte greseli care pot strica o reuniune reusita sunt comise de invitati. A-ti anuntadorinta de

" ple.u ." voce tare si tinind mortis sa.ti iei ramas bijn' de la toata lumea, clnd :

vezi ca toti se sirnt foarte bine,este de neiertat. Sa te retragi discret,sa pleci neobservat,transmitind toate cele bune tutror prin amfitrion este formula ideala" ' ,

t:j

La fel de neplacut este sa insisti cu tot dinadinsul sa se prelupgeasca petrecerea, chiardaca simti ca toti ar dori sa fie acasa in pat, sa se odihneasca in sfirsit. S-ar putea sa aisucces , sa se ramina peste limita , dar amintirea acelei nopti pierdute va provoca multavreme cosmaruri tuturor, inclusiv gazdei.

3.4. Scrierea unui curriculum vitae, scrisoare de motivafieCurriculum vitae. Redactarea unui curriculum vitaeUn curriculum vitae [C[ este o schita biografica intocmita de un candldat care solicita un post sauo pozitie. in general, informatia continuta de un CV trebuie atent selectata, ordonata si inclusa inseitiuni binecintarite si anuntate de titluri si subtitluri adecvhte. Credem ca din aceastapersepectivaunCVtrebuiesafieooglindaaspiritului.incompetitie.

piincipalul factor de ca{e trebuie sa tineti seama este obiectivul profesional si postul vizat.Conteaza in mare masura si modul general .de prezentare a documentului [incadrarea in pagina,forma gra lica, hirtia etc.).

Pen tru aceasta va trebuisa:1. cunoasteti ciL mai binelonditiile cerute de respect"ivul post; conditiile pot merge de la virsta,

stagiu militar, personalitate etc., pina la pregatirea de specialitate, experienta in domeniu,diferite a bilitati;

2. alcatuiti o Iista cu punctele dumneavoastra forte din care sa nu lipseasca pregatirea scolarasau universitara, calificarile detinute, calitatile si abilitatile care v-ar putea individualiza fatade alti candidati si care va recomanda pentru postul doriu

3. nu exagerati in prezentarea biografiei si incercati sa va limitati Ia doua pagini A4; nu uitati caCV-ul tiebuie oiicum insotit de o scrisoare de intentie unde veti avea prilejul sa creatiIegaturile de fond care sa va puna si mai bine in lurnina pTegatir_ea si personalitatea;

4. nit folositi foarte multe tipuri de caractere si nu abuzati de cele ingrosate, pe care ar fi bine sale folositi doar pentru anuntarea unei sectiuni informative;

5. utilizati hirtie normala si evitati hirtia colorata si de proasta calitate;6. redactati CV-ul la un calculator pentru a putea sa-L structuiati mai bine, sa-l modificati ori de

cite ori considerati necesar si pentru a fi mai usor de citit;

in conceperea unui CV trebuie sa porniti de la ideea ca el nu este un simplu document, ci unp."a"r p-ao,ional care trebuie si convinga. Acesta trebuie sa aiba o claritate grafica sistructurala deosebita pentru a fi scanat si parcurs cu rapiditate'Paduraru Adrian;;;;,;;;;;;;",,Strada Lalelelor Nr. 25, 5800 Suceava 'Telefon: 030 21'+374e-mail: padu ra ru.a(9Deed.usv.roAd resa curentaComplexul Studentesc "Titu Maiorescu" Camin 3, camera 25, 6600 lasiReferentiprofesor Dr. ing vasile Dragan universitatea Tehnica "Gh. Asachi" catedra de Masurari5500 lasi. teleton 032 222333email: v.dragan@u ta.roProfesor Drling Valentin Bradulescu.Universitatea "stefan cel Mare" Facultatea de InginerieElectrica, Catedra de Calculatoare, 5800 Suceavaemail: v. brad ulescu @eed.usv.ro

in cele ce urmeaza, va prezentam model de CV:

,a

Curriculum Vitael'ad u raru AdnanStrada La leleior Nr. 25, 5800 SuceavaTelelon: 030 214314e-mail: paduraru.a@eed,usv.ro

Studii. Student in anul al IV-lea , specializarea Calculatoare, la Facultatea de InginerieElectrica, Universitatea "stefan cel Mare", Suceava; (media anului al III-lea de studii:9,25). DeLinal"or al certiiicatului CCNA(Cisco Certified Networking AssociateJ. Detinator al unui atestat Cambridge de cunoastere a limbii engleze (Certificate ofAdvancedbngllsh, LA bJ. Absolvent al Liceului de lnformatica din Suceava, promotia 1,997, cu atestat de asistentprogramatorParticipari Ia competitii profesionale. Locul 13 (din 56) cu echipa la divizia de seniori a concursului de roboti pompieri de la TrinityCollege, Hartford, CT USA (200lJ. Locul al lV-lea la ACM lnternational Collegiate Programming Contest, editia 2000. Premiul al lll-lea [cu echipal la a Vl-a editie a Concursului International Studentesc "Hard &Soft" [1999J. Diferite premii si mentiuni Ia trei etape nationale ale olimpiadei de jnformatica ( tgg4-lgg6)Stagii de pregatire in straina[are. Beneficiar [in calitate de student in anul al ll-leal al unei burse de studii de trei luni laU niversitateade Stiinte si Tehnologii din Lille (Franta)Cunostinte si abilitati tehnice' Utiiizare si proiectare de circuite electronice. Proiectarea si implementarea de sisteme digitale cu controlere programabile (PLCI. Sisteme de operare cunoscute si utilizate: MS-DOS, Microsoft Windows 95, Microsoft WindowsNT,Windows 2000, UNIX, LINUX. Utilizarea de programe de gestiune a bazelor de date: Microsoft Access, Visual FoxPro, LotusApproach. Utilizare de programe de calcul tabelar: Microsoft Excel, Lotus 1-2-3' Limbaje de programare cunoscute: Pascal, C, f,++, Visual C++ [MFC), Visual Basic, Java,PROLOG. Abilitati CAD: Protel, SPICE. Programe de aplicatii utilizate frecvent: Microsoft Office, Corel Draw, Paint Shop Pro. Design Web: Netscape, Internet Explorer, HTML Assistant Pro, Dream Weaver, Flash. Abilitai.i de administrare a retelelor de calcularoare sub sistemele amintite: instalare,configurare, securitateColaborari didactice. Laborant cu jumatate de norma: administrarea retelei de calculatoare din laboratorul deprogramare (sub indrumarea doamnei Sef. lucrari Virginia PanaitJAIte activitati. Redactor sefal ziarului electronic studentesc, ARHEUS. Portarul echipei reprezentative de fotbal a facultatii. Membru OSFIE [ Organizatia Studentilor din Facultatea de Inginerie Electrica]Pasiuni'Sofatul. r enlsur oe clmp. Arta fo tosra fica

ltt7

Redactarea unei scrisori de intentie/motivatieScrisoarea de intentie sau de motivatie [cunoscuta si sub denumirile de scrisoare de prezentare

sau insotire a unui CVJ este un instrument de comunicare scrisa pe care orice aspirant la un loc demunca trebuie sa invete sa-l foloseasca. Acest tip de scrisoare oficiala va ofera posibilitatea de a vaprezenta in scris; de a va face cunoscute "punctele fofte" ale personalitatii dumneavostrd care vapot transforma intr-un candidat favorit pentru pozitia sau postul solicitat

CV-ul contine intr-adevar cele mai multe informatii despre dumneavoastra, dar nu va puteaniciodata inlocui sau suplini lipsa unei astfel de scrisori in care toate detaliile tehnice prezentateschematic in CV vor fi articulatb si insufletite in citeva fraze bine alcatuite, carb.sa fach dovada uneiminti clare si Jogice. Numai asa il veti determina pe angajator sa se gindesca un minut in plus dacanu cumva dumneavoastra sinteti mai potrivit postului decit alt candidat,cu un CV la fel deimpresionant.

dcrisoarea va fi adresata peisoanei care se ocupa de angajari sau direct departamenului deresurse umane, daca nu aveti informatii complete. Daca firma este mica, scrisoarea poate fi trimisadirect ma nageru lu i.

in primul paragraf, trebuie sa se precizeze postul vizat si sursa din care a fost obtinutainformatia referitoare la pozitia disponibila (anunt publicitar, cunostinte, prieteni etc.J. Daca nuaveti informatii exacte despre un anumit post, va puleti exprima propria optiune pentru undomeniu de activitate. Oricum, este bine sa subliniati domeniulin care v-ati remarcat sau atiobtinut performante deosebite.

in cele doua sau trei paragrafe din corpul scrisorii trebuie sa va puneti in valoare intreagapersonalitate, sa "pedalati" tocmai pe acele detalij si aspecte din CV care va pun intr-o luminafavorabila, dar care, din pricina schematismului biografiei, pot trece neobservate. Esterecomandabil sa evidentiati conexiunile si detaliile implicite din CV, sa precizati.care din calitatilesi aptitudinile dumneavoastra se "muleaza" pe profilul postului solicitat. De asemenea, putetiinclude si motivele care va determina sa parasiti actualul loc de munca si sa va exprimati clardorinta de a candida pentru noul post.

In paragraful de incheiere trebuie sa multumiti pentru timpul acordat lecturii, sa va exprimatidisponibilitatea pentru un interviu de angajare si enventual sa indicati care este cel mai rapid modin care puteti fi contactat.

Mentionati ca sinteti disponibil pentru interviu, furnizati toate detaliile de contact (telefon, e-mail, adresa]. Frecizati ca puteti fi contactat oricind pentru orice alte detalii clarificatoare;

Model i.Str.Rezervorului, nr.15

5800 SuceavaDornnului Matei ZAGAN

Sffada Straduintei, nr. 'J.225800 Suceava

Stimate Domnule Matei Zagan,Va solicit atentia in urma anuntului referitor Ia postul de programator, anunt publicat de firma

dumneavoastra in nr. 25l2000 al revistei "Electronica Aplicata".In calitate de student in anul al lV-lea al Facultatii de Inginerie:Electrica; Suceava, am fost

deosebit de atras.de perspectivele de dezvoltare si politica de angajare promovatade firma MICS-Software. Prezentarile reallzate de coordonatorii' dumneavoastra de departamentein cadrul intilnirilor trimestriale organizate de facultate cu reprezentatii firmelor si institutiilor deprofil din Suceava si din tara m-au determinat sa-mi reevaluez cunostintele teoretice'si practice,'saaprofundez anumite aspecte si sa-mi doresc o colaborare de viitor in spiritul profesionalismului sidialogului deschis.

a ,,^^^In anul 1999 am fost angajat cu jumatate de norma la firma Mefitex, cumulind atributii deadministrator de retea si programator fn FoxPro. Pe parcursul acestei cola6orari am reusit sarealizez un program de contabilitate, sa imi perfectionez abilitatile de Iucru in echipa si Saimiverific capacitalea de adaptare la situatii neprevazute.

t5

Cu citeva luni inainte de absolvirea mea in iulie 2000, am participat la concursul anual ACMInternational Collegiate Programming Contest organizat de Microsoft la Bucuresti, unde, impreunacu alti doi colegi suceveni, am obtinut locul al IV-lea din 12 echipaje.

Proiectul meu de absolvire a vizaLrealizarea unui sistem de supraveghere video, avind dreptsuport reteaua lntranet. Acest sistem este operational si este utilizat in cadrul sistemului desecuritate al Facultatii de Inginerie Electrica, permitind oricarui client conectat la retea savizualizeze im a gi ni I e transm ise.

Mi-ar piacea.!a pot completa aceasta succinta descriere in cadrul unei intrevedeii, cind as puteaadinci unele aspecte mentionate in CV-ul meu si as putea raspunde pe larg intrebarilordumneavoastra.

Perrtru un eventual interviu ma puteti contacta prin telefon la numarul 0g2g77405 sau prin e-mail, la ad resa: miha i.georgescu@hotmail.com.

Cu multum iri si considerarie, Mihai Georgesc

Tema 4: Calitdli personale Si comunicarea4.1 Temperamentul gi comunicareaInteresul fili de personalitate este cauzat de mai multe obiective, principalul fiind cel de

produclie. Cunoagterea personalitelii este premisa dirijirii eficiente a activitdlii ei.Orice persoand care ocupi o fun$ie de conducere trebuie sd posede un ansamblu de calitSti,

cuno$tinte, aptitudini gi deprinderi corespu nz5 toare, in urma investigaliilor efectuate, s-a schilatportretul psihosocio-profesio-nal al personalitSgii conducdtorului, care constd in urmbtoareletrdseturi: formarea profesionald; cunogtinlele in teoria conducerii, experienfi, trisituri moral-volitive, spirit intreprinzitor, inovator, curajos; energie, perseverenld, mobilitate, robustele fizic;9i psihicd, viziune largd, atitudine umane, capacitatea de a inlelege oamenii 9i dbrinfa de a lucra cuei; inteligengS, flexibilitatea gAndirii, motivatie; orizontal cultural etcLa cele menliohate mai sus se aldturi aspectele de egengS; care definesc rolul conducdtorului gi

coordonatele majore pe care el igi desfdgoard activitafea, gi anume:1. Funcgia de conducere obligS. Prin pozilia sa conducbtorul este permanent in centrul atenliei,

este continuu observat, studiat gi analizat, judecat gi criticat. Prin comportamentul gi reacliile sale,conducdtorul demonstreazl daci justifici speran;ele puse de el, daci ac;ioneazl corect gicompetentin toate situaliile, dacd rdspunde ceringelor funcfiei pe care o ocupi.2. Fiecare cdhducdtor are un stil personal de conducere, determinat de caracteristicile. care

formeazd po rtretu I sau psih osocioprolesionai.3. Conducitorul constituie cu adevdrat ,,modelul" profesional, comportamental gi atitudinal

pentru foarte mulgi dintre colaboratorii sXi.4. Munca de conducere presupune posedarea unor calitdti native, pre-cum gi insugirea unor

caliteli specifice, insugirea profesiunii de conduchtor'in toatA complexitatea ei tere ribdare, timpgi muncd insiste n te.5. Pozilia de autoritate de care dispune conducitorul ii conferi acestuia o,,imagine" care, in ochii

colaboratorilo r, se confruntd cu imaginea colectivului sau organizaliei in care lucreazS.6. in relaliile sale cu colectivul, conducitorul apare concomitent intr-o dublS ipostazd: ca membru

al colectivului gi ca ghid al abestuia. El este, deopotrivi, comanda gi motorul colectivului, iniliind giorientdnd acliuni gi antren6nd oamenii la realizarea lor.

7. Activitatea gi modul de a munci al conducdtorului sunt decisive, a$a cunr este conducdtorul estegi colectivul pe care il conduce.

B. SintetizAnd multiple roluri pe care le are de jucat conducitorui in cadrul organizafiei, se poateconchide ci el trebuie se fie.deopotrivd: creator, decident facel care decideJ, vizionar [previzdtor),planificator, organizator, animator, controlor, selec!ioner, apreciator; indrumdtor, eciucator,,,comandant", judecitor, consilier, negociator, cunoscdtor al oanrenilor, coleg etc.9. Funclia de conducere nu este vegnici, conducdtorul trebuie sH rimAni per:m;j:lrent congtient de

faptul cd a primit temporar o investitie care cere rdspunderi deosebite, dar cd intr-o zi se vadespdrgi de postul de conduceie, rimAnind numai ceea ce este e!insuti - omul. ,

10, Conducitorul unui colectiv sau al unei organizatii conduce, inainte de toate, oamenii.JinAndseama de acest fapt esenlial, reugita muncii de conducere gi afirmarea personalitSliiconducdtorului, sunt conditionate de respectarea unor ceringe de bazi in munca cu,oamenii: '"

iI

a] respectarea personaliUlii ti demnitdfii fiecdruia;b) acceptarea oamenilor aga cum sunt ei gi nu aga cum se considerl ci ar trebui si fie;c) tratarea fiecdruia in mod individual personalizat;

cinderead) asigurarea siguranlei gi claritiliiin repartizarea sarcinilor ti a fermitetii in prelrezulta telor;

eJ crearea climatului de incredere reciprocd in cadrul colectivului de munc5.Orice conducdtor trebuie sd posede urmdtoarele calitdli profesionaie importante: echilibru

emotional, gAndire logico-verbala, capacit;ti organizatorice administrative gi comunicative,capacitate de a lua decizii operative, capacitate de lucru in grup, memorie auditiv5, memorieviiuald, aten;ie, capacitate de munci, capacitate de a negocia, inteligentS, ingeniozitate, intuitie,spirit de observagie, hotirAre, predispunere spre risc, asumarea iesponsabilitelii personale,amabilitate, toleranle, obiectivitate etc.

Sanguiniicul rer.qionana i"f.de ia situagii noi:- posedi o mare capacitate de muncd;- sunt rezistenti la imprejuriri dificile;- trec ugor de Ia o activitate la alt"a;- sunt inclinali spre trSiri afective, leagd ugor prieteni, dar tot ugor se desprind de oameni care nusunt convenabili sub aspect normal;- Ia sanguinici se observd o concentrare puternici a atentei, Pavlov a mentionat ci sanguinicul e unactivist productiv, de obicei e vesel gi plin de via[5;

Colericul se distinge printr-o mare capacitate de muncd gi rezistenle.la obosealS, fEcAnd marerisipd de energie. Efectueazi activitetile in asaltin interval minim de timp. in plan motric, colericulse caracterizeazi prin permanent neastAmpir, prin caracterul neregulat, abrupt al migcdrilor.Colericii sunt oamenii mereu nelinigtiti, agitali, alarmanli, neribddtori, irascibili, impulsivi,combativi, agresivi. Vorbirea este explozive, rapide, inegalS, cu intonatii oscilante. Capacitatea demuncd la ei este mare, dar sunt nemultumili in stdri negative, comportare, comunicare. Eimanifesti extraversiune gi reac;ie de orientare, formAndu-se repede deprinderile profesiohale.

Flegmaticuluiii este caracteristic tempoul lent al migcdrilor, intraversiune, emotivitate slab5,migcdii neexpresive. in activitate gi in conduitl este disciplinat gi ordonat. Ei nu iubesc sa-grschimbe locul d.e serviciu sau locul de trai, adoptAndu-se foarte greu l.a situalii noi, au nevoie de,,imbold" in munci, cu greu trec de la o activitate la alta gi exprimi o stare linigtiti calmd, chiar insituatii critice. De obicei sunt inchigi in sine, pufin comunicativi gi orientali mai mult spre trecut.

Melancolicul posedS o energie nervoasd redusd, ei manifestb neincredere in vorbire, obosescrepede, atentie scdzuti. In situatii noi adesea se inchid in sine, devin timizi, dar in conditiiobignuite sunt sociabili. El este pulin rezistent, nervos, prezinti o scizuti rezistenle la efort, maiales la cele intelectuale. Retriirile melancolicului sunt profunde, stabile gi in unele cazuri au uncharacter astenic. Se mai semnalizeazi gi dificulUli in adaptaiea socialS, fiind predispugi spreizolare, evitd comunicarea cu oamenii putin cunoscuti, ocolegte munca in grup. [C. Efco 2006, pp -7 s-7 Bl.

4.2. Atraclia ti empatia in comunicarelntr-o lume din ce in ce mai grabitd ne vine tot mai greu sa dam dovada de rabdarea de a-i

asculta pe ceilalti inainte de a ne exprima propriile dorinte. Vrem ca ceilalti sa ne inteleagadorintele fara a fi dispusi sa le aiordam noi mai intai aceasta sansa.Si chiar daca ii ascultam, de multe ori o facem doar din dorinta de a replica, de a intrerupe, de aspune dupa ce auzim doar cateva cuvinte: "Te inteleg perfect, stai sa-ti spun cum mi s-a intamplatsi mie exact la fel!"

Ascultam judecand, criticand, evaluand, inteipretand, suprapunand propriul nostru ego,propriile noastre valori, propriile noastre experiente personale peste ceea ce auzim dd la cel careia grr"rt" in fata noastra. Si, ceea ce este la fel de iau, dam sfaturi fara sa cunoastem in amanuntsitiratia in care se gaseste celalall Chiar daca aceste sfaturi sunt bine inteniionate, ele sunt completlipsite de valoare... sau, si mai rau, dqunatoare!

Nu este de mirare ca acesta are de multe ori o atitudine defensiva atunci cand ii vine randul sane asculte: in loc sa se concentreze asupra mesajului pe care vrem sa i-l transmitem seconcentreaza sa-si apere pozitia, sa-si pastreze imaginea, sa evite sau sa respinga amenintarea pe

t,

care o simte in urma faptului ca l-am ascultat in modul descris anetrior.Comunicarea devine astfel alienata, blocandu-se fie la nivelul apararii, fie la nivelul

contraataculu i.Comunicarea empatica ne poate aiuta sa revenim la relatii armonioase cu cei din jurul

noastru - fie ca este vorba de familie, prieteni, colegi de serviciu sau oameni pe care ii intalnimpentru prima data.

lJnul dintre principiite de bozo ale comunicarii empatice este aceea de a-l intelege pe celalaltinainte de a ne face noi insine intelesi.

Ascultarea empatica poate fi asadar definita drept acel mod de a asculta cu intentia sinaera dea intelege "harta" celuilalt, modul sau de a vedea realitatea, felul in care se simte in legatura culucrurile asupra carora comunica, valorile si atitudinea sa.

Un alt principiu de baza in ascultarea empatica este acela de a nu-i impune celuilalt propriul tausistem de valori, motivatii, propriile atitudini, propria ta experienta de viata... de aceea o astfel deascultare necesita un mare efort de a arata toleranta.

.Judecam, evaluam; interpretam, dam sfaturi grabite fara sa ne dam macar seama. -Cel de-a treilea principiu fundamental al comunicarii empatice: raspunsul pe care il dam

trebuie sa contina doua parl"i.a) Partea logica - se refeia la reformularea cu propriile noastre cuvinte a continutului comunicarii.Astfel putem fi siguri ca nu vom evalua, interpreta, critica, judeca. O forma mai simpla esterepetarea uneiparti semnificative a mesajului pe care tocmai l-am ascultat.bJ Partea legata de sentimente - se refera la incercarea de a explora, de a intelege, de a.reflectacare sunt sentimentele asociate continutului logic al comunicarii.

Aceste tehnici nu vor avea efectul asteptat daca nu le folosim cu dorinta sincera de a-l asculta side a-l intelege pe celalalt, propria lui viziune asupra lumii, propriile sale sentimente, valori,atitudini.

Cat depre sfaturi, ele ne vor fi cerute doar in momentul in care cel cu care comunicam va simtica il intelegem intr-o masura suficient de mare incat sa aiba incredere in judecata noastra. Deaceea orice sfat dat (chiar cu buna intentie) inainte de a ne fi cerut va fi interpretat drept o lipsa derespect si nu numai ca nu va imbunatati comunicarea, ci chiar o va inrautati.

Suntem suficient de rabdatori, suntem suficient de toleranti pentru a comunica in mod empaticcu ceilati? Rezultalele obtinute ar putea justifica efortul pe care il vom depune.

4.3, Comunicarea asertivd, agresiv5, pasive,Comunicarea asertivd s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficientS la situalii conflictuale

interpersonale lRees, Shan, 19911. Lipsa asertivitStii este una dintre cele mai importante surse deinadecvare sociald. Asertivitatea este rezultatul unui set de atitudini gi comportamente invelatecare au ca gi consecinge pe termen lung imbundtd;irea relafiilor sociale, dezvoltarea increderii,respectarea drepturilor personale, formarea unui stil de viagi sdndtos, imbundtdlirea abilitelilorde luare a decizii responsabile. (Rakos, 1991J

Fiecare persoani posedd un anumit stil comportamental. Persoana ce se comportS pasiv nupoate si-9i anunte concret dorinle qi necesitilile sale. in aceiagi misurd, ea este lipsit; de apdrarein fata cerinlelor survenite din partea carenlelor celorlirlfl membrii ai societ5lii. Deosebireaesentiale a unei persoane neincrezute in sine, constl in faptul ci in activitatea sociali acestepersoane tind maxim posibil sd evite manifestdrile personale. 0rice form5 de prezentare apropriilor idei, pdreri, realizdri, dorinle gi necesitSli pentru ei este foarre nepl5cutd ffiind urmatbde sentimentul de rugine, vind, frici, etc.) sau imposibili din cauza ca nu au formate abilitelilenecesare, sau nu are sens conform sistemulul propriu de valori Si interese.

Persoana ce se comporte agresiv obline totul, igi realizeazd scopul personal in detrimentulcelorlalgi. Ea nu ia in considera!ie drepturile gi ceringele lor. Subestimeazd, 9i distruge incredereacelorlalli fatd de propria persoanS. In felul acesta, persoana igi realizeazd propriile dorinfe, insdceilalti igi formeazd fali de ea un montaj negativ. Congtiinla de sine este, mai bine zis; opseudocongtiin!5. Din aceastd cauzd toate insuccesele sale sunt transformate in succesb, daci nuau posibilitatea s-o faci, ei aduc invinuiri, reproguri celor din jur, spunAnd cb li se pune bete inroate.

tx

Agresiunea nu e doar aducerea de traume fizice sau unele exprimeri grosolane. O influen;dagresivd o are ironia gi sarcasmul, cAt gi un monolog incet ti monoton, care duce la degradareacelei persoane asupra cSreia este orientat.

Acliunile agresive gi pasive, la prima vedere, se deosebesc radical, intre timp baza lor e aceiagi.Celelalte persoane sunt considerate "du9mani" ce au un singur scop - a dduna. Degi, trebuie si fiifoarte precaut, sd nu spui ce gdndegti gi ce simfi, orice informafie sd fie prezentati in mod rafinat,deosebirea intre un comportament agresiv gi unul pasiv, constd doar in faptul c5, persoanaagresivd aduce lovituri de preintAmpinare, prevenire; atunci cind cea pasivd lasb deschis deinleles cd nu pretinde Ia biruin!d, succes intr-o luptd cu un rdufdcitor.

Persoana ce se comportS asertiv este capabila concret gi explicit sd formuleze cerinlele $itrebuinlele sale, viziunea proprie referitor la o anumitl situatie, problemd. Se deosebegte prinatitudine pozitivb fagd de ceilalgi ti autoapreciere adecvatd. Este increzutd in propriile forfe, poateasculta 9i merge la compromis. Este capabili sd-gi modifice viziunea, pSrerea, fiind influenlat; deargumente logice. Nu se rugineazi sa-i ceare cuiva un servicii gi din partea sa este gata deasemenea sd acorde ajutor 9i amabilitate.^

Anumili autori vdd asertivitatea ca un punct de mijloc intre agresiune gi pasivitateInse majoritatea autorilor consideri agresivitatea gi pasivitatea drept doui insugiri diferite alepersoanei. Aceasta este confirmat gi prin corelarea scdzutd a scalelor de agresiune gi increderii insine. Nivelul inalt al asertivitelii ti agresivit5'ii poate exista atunci cAnd prin acfiunile agresivepersoana utor gi eficient igi realizeazd scopurile gi necesit5lile, fdr5 si observe efec.tele negative.

ln acest caz, agresivitatea trebuie inleleash de rAnd cu asertivitatea, omul continul sd secomporte.agresiv, atunci cAnd el invingAnd neincrederea, totugi, se hotirSgte pentru ceva. De celemai dese ori, persoanele asertive nu sunt agresive deoarece ele posed5 o multitudine de ac[iunineagresive.

Fiecare personalitate are dreptul s5-gi aleagd pentru sine acea modalitate de comportament lacare va putea si adere in situatii de conflict. Libertatea de alegere $i autocdntrolul va deveniposibile doar atunci cAnd o si vd deprindeli si vd comportali increzut, asertiv, in situatiile in carepAnb acum v-ali comportat pasiv sau agresiv.

4.4 Scrierea unei recomanddri, unei referinleRecomandarea

Definilie:'act prin care se recomandd angajarea unei persoane in tr-un post.Structura recoman dirii cuprinde:

1. Denumirea unitdlii la care va fi prezentatd recomandarea [sus, in dreapta);2. Denum irea ,,Recomandare"";3. Conlinutul care incepe cu formula de prezentare a

propriu-zis al recomanddrii;4. Semndtura emitentului [jos, in dreaptaJ;5. Data (jos,in stAnga].

Exempl de situalii care necesiti redactarea unei recomandiri.Din insdgi definigia recomanddrii putem observa cd actul respectiv se utilizeazd la incadrarea incAmpul muncii, anexAndu-se impreund cu curriculum vitaela cererea de angajare. Angajarea intr-ofun4ie; mai ales intr-un post de rdspundere, are o importanli deosebita. Patronii diferitelor unitdfi,precum gi serviciile sau funcyionarii care au in sarcini angajarea personalului, studiazi binecandidalii ce aspird la funcliile vacante, cerAndu-le uneori, atunci cAnd consideri necesar, orecomandare din partea unei persoane cunoseute. Evident, recomandarea nu poate fi datl deoricine, ci numai de notorietSli, specialigti cunoscufi sau de persoane cu nume de prestigiu gi cureputafie neindoielnicd. Este normal ca persoana care dd o recomandare si poarte rispundere, celpu;in rispundere moralS, in fala unitdlii respective pentru candidatura rebomandatS. De aceeaputem da o recomandare doar in cazul in care cunoagtem bine candidatul gi avem certitudinea cIel igi va onora obligagiunile de func;ie.

emitentului dupd care urmeazi textul

i3

Model de recomandarelSocietatea pentru Asistentd ,i Servicii Juridice Asis-Centru

RECOMANDAREsubsemnatul Anatol Rotaru, doctor tn drept, profesor Ia catedra de drept comercial a

Universitdgii de Stat din ChiSindu, o recomand pe absolventa noastrd Tatiana Gheorghird pentru a fiangojatd ca jurist la Societatea Asis-Centru,

Domnisoara T.Gheorghigd o fost una dintre cele mai bune studente la facultgte. A scris subconducerea mea teza de licenld cu tema Legea falimentului in contextul legislaliei romAneqti gi a celeiinternalionale, ob nAnd ceo mai inaltd apreciere din partea comisiei de examinare.

Fiind inzestrotd cu o serie de calitdli valoroase, cum or fi intetigensa si agerimea, si avdndcunostinre temeinice in domeniul dreptului economic, dra T.Gheorghigd va fi un avocat excelent. CuatAt moi mult cu cdt ea are un nivel elevat al culturii comunicdrii Si o puternicd fortd de conwngere.

Dra T.Gheorghigd este un om corect onest, de o inaltd probitate ^oroid. suit sigur cd se vamanifesta ca un speciolist foarte bun Si va contribui la sporirea prestigiului Societdtii Asis-Ccntru.

L5 iunie 1998 Semndtura

Referin!aReferinla, ca ac.t scris, poate fi de doud tipuri.

Definilia unuia dintre tipurile de referinld ar fi urmitoarea: act in care se di o informafiedespre situalia unei persoane.

Sub aspect structural referinla se aseam5nd intocmai cu recom'andarea. Existi o anumithaseminare gi sub aspectul confinutului, pentru ce atat intr-un act, cAt gi in altul, se dau informagiidespre o persoand. Diferenlele de confinut gi cele ce tin de procedura eliberirii gi prezentiriiactelor respective, care totugi existe, conStau in urmdtoarele:

1. Recomandarea se di pentru facilitarea angajdrii intr-o funcyie, iar referinla - pentru altecazuri care necesitd cunoatterea unei persoane. De aceea in recomandare se prezintd doarinformalia necesarb pentru angajare, iar in referin!5 poate fi orice informa!ie, inclusiv pentruangajare, in funclie de necesitdlile celui care o solicitS.

Z.Recomandarea se redacteazd intr-un stil elogios, ardtAndu-se in special p5rlile pozitive alepersoanei, iarin referin;d se dd o informa;ie obiectivi despre persoana vizatd.

3. Candidatul la o anumitd funclie primegte recomandarea pe care urmeazd sd o prezinte singur lalocul unde doregte sd fie angajat. Fire$te, el cunoa$te conlinutul recomanddrii. Referinla, insi, spredeosebire de recomandare, nu ajunge in mAna persoanei vizate in ea, ci se prezinti direct celuicare are nevoie de informalia respective. Persoana vizati in referinli nu cunoatte conlunutula cesteia.

Model de referinli:comisia pentru atestarea personolului

ingineresc de la Uzina de televizoare AIfaREFERINTA

Subsemnatul Valerian furcanu, inginer-Sef Ia l|zina de televizoare Alfa, il cunosc. bine peinginerul de schimb Vitalie Ciofu. Cred cd este un specialist exceptionol tn domeniul tehniciielectronice. insd, din pdcate, consumd frecvent bduturi alcoolice, uneori chiar Si in orele de prggram,fapt care fl face incorect Si chiar iresponsabil pentru obligaliunile de funcaie.25 decernbrie 1998 Semndtura

Tema 5: Comunicarea verbald/ Comunicarea orale5.1. Comunicarea orale

Este pritna formd de comunicare umani 9i cea mai eficient5. Aceasta datoriti contactuluidirect 9i al rdspunsului imediat. in cadrul comunicdrii orale, oamenii pot pune intt.ebiri gi clarificaproblemele pe loc, iar con6actul direct dintre manager gi subordonali induce un efect psihologicpozitiv.

Dintre dezavantaje amintim lipsa contactu-lui vizual in comunicaiea telefonici gi radiofonicd.Aceastd formS de comunicare se recomandi a fi realizati in momentul in care este necesar unimpact puternic asupra receptorilor gi un rdspuns rapid din partea acestor.a [popa, Filip, p.235).

a.. *

"#. limbajul paraverbal sau ceea ce oamenii comunica prin voce [volum, intonatie, ritm, tonalitate,accent, pauz$) si prin manifestari vocale fara continut verbal (risul, dresul vocii, geamatul, oftatul,mormaieli, plescaituri, urlete, tipete, fl uieraturi etc.J;. limbajul verbal sad ceea ce oamenii comunica prin rostirea si descifrarea intelesului cuvintelor.

Comunicarea orala prezinta numerodse avantaje fata de comunicarea scrisa:. vorbitorul isi poate observa interlocutorul si interveni pe loc cu modificari, atit la nivelullimbajului paraverbal cil. si verbal, pentru a eficientiza comunicarea,. oralitatea permite "un joc logic si irnediat al intrebarilor cu raspunsurile, intr-o derularespontana si flexibila". oralitatea "asigura terenul cel mai fertil pentru manifestarea comporta mentelorpersuasive si manipulative", pune in valoare "carisma si capacitatea de a convinge si influentaoameni{'.

5.2. Monolod $i dialog.in general, orice comunicare, fie orali sau scrisi, este de neconceput fare participarea la ea a cel

pulin doud persoane. in cazul in care o persoand [numiti emifdtor) emite un mesaj, iar alta fnumitdreceptor) il recepteaze, Iari a interveni cu replici, intrebdri sau completdri, avem un monolog iar incazul in care pe parcursul comunicirii ambele persoane se succed, devenind ba emigitor, bareceptor, avem un dialog.

Comunicarea oralS se poate desfSgura $i cu participarea mai multor persoane, care pot fi, inmod succesiv, atat emilatori, car gi receptori.

in cazul dialogului, dar mai ales in cazul in care la actul comunicirii participi mai multe persoane,este absolut necesar sd se respecte normele de etici gi de logici,

In cazul comunicdrii dialogate sau participirii la comunicare a mai rnultor persoane, lanlulmesajului nu poate fi programat, acesta fiind generat chiar in momentul transmiterii lui. De aceea inasemenea cazuri atentia vorbitorului la respectarea coerentei trebuie sd fie sporitd.

Un tip aparte de comunicare, atAt monologate, cat ti dialogatS, este cea telefonici. Trebuie sdrecunoagtem ci in privinla conversaliilor telefonice mai avem inci multe restanle.

Conversaliile telefonice trebuie sd fie laconice gi si aibd subiecte clare. Se impune ca ele sdconlind doar informalii care necesitd a fi transmise operativ. La subiectele care nu ceroperativitate se poate face doar referire, pentru a se reveni la ele suplimentar, in alte condilii.

in uzul basarabean se comite frecvent o gregeali, care tine de formula de prezentare utilizatiinconversatiile telefonice. De exemplu, mul;i se prezinti printr-o formuli de,tipul: vd deranjeazddomnul Spdtaru. in primul rAnd, expresia vd deranjeazd e de prisos. Daci avem sentimentul cederanjim pecineva, nu trebuie s-o facem sau trebuie sd gdsim o modalitate de a ne cere scuze. De pildi: cerscuze, md iertali etc. in al doilea rAnd, cuvAntul domnul, adresat propriei persoane, vorbegte desprelipsi de modestie. Alte persoane se prezint5 cu totul aberant: alo, asia e lon. Acest mod deexpflmare e uncalc condamnabil dupi model rusesc. Cele mai frecvente formule romAnegti recomandabile pentruconversaliile telefonice sunt: la telefon e lon, aici e lon, md numesc lon Moraru etc.in situaliile oficialenu se utilizeazd prenumele flon, Vasile, Gheorghe), ci numele de familie (Munteonu, Josanu,Prisdcaru) sau ambele (lon Pldmddeald).

Toti cei care se sperie la gindul ca trebuie sa vorbeasca in public sinrsfatuiti sa porneasca ladrum cu ideea ca auditoriul e de partea lor. Publicul isi doreste sa ia parte la o prezentare reusitadin toate punctele de vedere, dar va manifesta si o oarecare toleranta fata de greseli sau ezitari.Ni se poate intimpla ca pe parcursul prezentarii !a mai uitam ce am vrut sa spunem sau cumtrebuie sa continuam o idee, sa nu gasim imediat folia transparenta cu datele pe care trebuie sa leinterpretam, sa ne impiedicam cind coborim de pe podium si totusi sa fim aplaudati cu caldura lasfirsit si sa ni se spuna ca prezentarea a placut. Daca vom sti cum sa comunicam publicului faptulca il tratam cu interes si seriozitate, ca avem sa ii spunem lucruri importarlte si interesante, dacaavem constiinta depunerii unui efort cit de mic pentru a ne pregati trup si suflet in vederea mariiconfruntari, publicul va simti si va manifestatoleranta. Cu cit publiculseva apropia, subcondr.rcerea noastra, de miezul dezbaterilor, cu atit se va simti mai anrrenat.

"r* t,

Acesta este si motivul pentru care specialistii sugereaza vorbitorului.mentinerea unui contactvizual permanent cu auditoriul. Aceasta permanenta nu trebuie insa inteleasa gresit: privireainsistenta, atintita asupra unei singure persoane dintr-un grup, pastrarea contactului vizual cu'opersoana mai mult de 5-6 secunde trebuie evitate cu orice pret. E bine sa privim pe rind, fiecaresegment de grup si apoi o persoana sau alta. Daca in general intimpinam greutati in stabilireacontactului vizual, va trebui sa exersam atunci cind stam de vorba cu cineva tehnica indreptariiprivirii spre un punct imaginar, situat intre ochii interlocutorului.

Ca concluzie putem afirma cd, vorbirea trebuie si fie corect;, clari, frumoasi ti conving;toare.Un rol important il are ascultarea pind la capdt a interlocutorului ti perdistenta succesiunii gi acoerenfei in comunicare.

5.3. Ascultarea activeDupd cum e foarte greu se

'ii un discurs in faga publicului, dorind sd fii ascultat ti sustinut, tot

aga e de greu si poli asculta mult timp, atunci cind cel care voibegte nu schimbd tonalitatenuprezinte informalia pldcut gi interesant.

Putem sa ne bucuram de concentrarea maxima a publicului pret de 10 minute, dupa care vatrebui sa facem eforturi pentru a o mentine la cote ridicate. De aceea este indicat sa ne structuramprezentarea cit mai riguros, acordind intre l0 si 200/o din timp introducerii, 60-800/o din timp salalocam problemelor de continut si sa pastram l0-20o/o din timp pentru concluzii. Exersareaprezentarii acasa, cu ceasul,in fata, este o excelenta mcidalitate de a verifica daca selectiamaterialelor se incadreaza in spatiul de timp solicitat; inregistrarea prezentarii si apoi analiza eipoate scoate la iveala atit deficientele de natura paraverbal'a, cit si cele de continut si logica. Pentrua nu permite memoriei sa va joace feste, pregatiti-va notite clare si usor de urmarit, adoptindformatul fiselor scrise pe o singura parte si nicidecum pe coli ,.A4 scrise pe ambele fete. EIe va vorajuta sa nu omiteti ideile importante, sa construiti argumentari solide si sa nu va abateti de lasuccesiunea normala sau corecta a faptelor si aspectelor selectate pentru prezentare.

Cuvintele nu va vor ajuta prea mult daca nu vor fi asociate sau intarite vizual prin procedeegrafice cum ar fi sublinieri, incercuiri sau incadrari. incercati sa anticipati unele din intrebarilepublicului si sa aveti pregatite transparentele care sa ilustreze raspunsr.irile dumneavoastra.

moduri de a incepe un discurs;. Denumirea temei,urmata eventual de citeva precizari referitoare la alegerea titlului prezentarii. Referirea.la obiectivele si aspectele pe care doriti sa le abordat in cadrul temei propuse. anticiparea unor intrebari sau aspecte problematice;. deschiderea discursului cu o anecdota sau cu o gluma;.marturisire;. prezentarea unor fapte sau date statistice;. folosirea unui citat nu foarte lung si relevant pentru subiectul discursului;. afirmatii cu continut socanU. povestiri interesa n te.

Modalitatile pe care le aveti la indemina pentru tncheierea prezentorii sint:. prezentarea qnor concluzii punctuale;. Iansarea unor interogatii (retoriceJ prin care sa .recaptati interesul slabit alpublicului;. anectode scurte, care sa ilustreze aplicabilitatea ideilor dumneavoastfa;. invitarea publicului de a trece la actiune in spiritul celor afirmate in prezentare;. folosirea de citate prin care sa subliniati credibilitatea performantelor sau rezult4telor expuse.

Continutul discursului nu se memoreaza, fraza de inceput si cea de incheiere.sint batute incuie. Chiar daca pe undeva ne-am bilbiit sau ne-am incurcat putin in detalii sau argumentari, celputin sa incepem si sa sffrsim fara sa ne impiedicam.

Daca vreo intrebare adresata ne pune intr-o asemenea incurcatura incit ne dam seama ca nuputem raspunde, este mult mai corect si mai elegant sa nu incercam "s-o scaldam" si sa rostim cusinceritate si aplomb "imi pare rau, nu stiu/nu cunosc/nu va pot ...". lar d4ca ni se adreseaza ointrebare eare nu are nimic de-a face cu subiectul prezentarii noastre, nu trebuie sa ne simtimobligati sa raspundem. Irelevanta se poate sanctiona cu eleganta si diplomatie.

9j

5.4. Arta de a pune intrebiri gi urmirirea reaclieiSchimbul de informatii se realizeaza prin intrebari si raspunsuri. Iata citeva tipuri de intrebari pecare le

-puteti avea in vedere, insotite de citeva formulan:1. Intrebari introductive pentru demararea discutiei: "Cum a fost drumul?,,, ,,Cum va place lanoi in intreprindere?"

2. intrebari de legatura spre miezul discutiei: "cum ne-ati gasit?", "De ce candidati tocmai lanoi?", "De ce ne-ati trimis pe linga dosarul dumneavoastra si o banda video?,,

3. intrebari legate de biografia profesionala: "Cum a decurs pregatirea dumneavoasffaproiesionala?", "Care din calificarile dumneavoastra sint cele care corespund descrieriipostului pe care candidati?", "Cit timp doriti sa desfasurati aceasta activitate?,,

4. intrebari legate de starea sociala si piedispozitii personale: "in ce mediu ati crescut?", "Ceparere are sotia/sotul dumneavoastra despre planificata schimbare a locului de munca?","Cind considerati ca o persoana este dificila?", "Cum reactionati atunci cind un client ridicapretentii inacceptabile?"

5. intrebari despre capacitatea de a lucra in echipa: "Ce calitati si indeminari vi se par utile in-cazul lucrului in echipa?", "Care sint avantajele si dezavantajele lucrului in echipa?,,5. intrebari referitoare la motivarea efortului: "Etapa dumneavoastt a de pregatire

- profesionala a fost unidirectionala sau ati luat in consideratie mai multe alternative?':,"Presupunind ca brusc ati deveni somer, ce va va lipsi cel mai mult?',

7. intrebari referitoare la puterea de concentrare si rezistenta la efort: "Ce sarcini aticonsiderat a fi extrem de plictisitoare la fostul loc de munca si cum le-ati gestionat?", !'V-atienervat vreodata pe anumite obiceiuri ale colaboratorilor dumneavoastra?,,

B. intrebari care vizeaza flexibilitatea si capacitatea de adaptare: "in ce conditii ati fi dispus sastati peste program?", "Aveti probleme cind'trebuie sa renuntatj la obisnuinte mai vechi?,,,"Preferati sarcinile care nu incumba responsabilitati prea mari?,,f. intrebari privind capacitatea de a razbate si a fi convingator: "Descrieti o situatie cind atirazbatut cu succes in ciuda parerilor celor din jurul d u irn eavoastra", "Dupa ce schema de^organizare Iucrati?"

10. intrebari referitoare la capacitatile dumneavoastra de conducator: ,,Cum putetidumneavoastra, singur, sa stimulati echipa?"

Ll.intrebari referitoare la contractul de munca: "ce salariu sperati sa primiti la noi?", "cesperati prin schimbarea locului de munca?"

intrebari pe care le puteti adresa la interviuchiar daca nu aveti de gind sa intrebati nimic la un interviu, multi angajatori va vor pune insituatia s-o faceti. Iata citeva sugestii:' Care este mediul concurential in care opereaza ftrma?. Ce obstacole se anticipeaza in atingerei scopurilor firmei?. Ce responsabilitati imi vor reveni daca...?' Care eite politica firmei in ceea ce priveste inscrierea anjajatilor la cursurj de perfectionare sauposuniversita re?

t4