Boli Ereditare Genetice Referat

  • Published on
    14-Aug-2015

  • View
    1.154

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Genetica

Transcript

BOLI GENETICE EREDITAREPROF. INDRUMATOR PROF. TOTIR CONSTANTIN

ANUL IB CLAUDIA FILIPOI

ASSISTANT GENERALIST

CUPRINS:

PAGINA

1. EREDITATEA 2. VARIABILITATEA 3. BOLILE GENETICE 4. DESCRIEREA CATORVA BOLI 5. GENETICA MEDICALA 6. PROFILAXIA BOLILOR GENETICE EREDITARE

1 1 2 3 4 4

Fiecare dintre noi are un bagaj genetic care i influeneaz att starea de sntate proprie, ct i pe cea a copiilor si. Ce motenim, de fapt, de la prini? Caracteristicile ereditare ne-au fost transmise prin intermediul materialului genetic al prinilor i tot prin intermediul lui le vom transmite, la rndul nostru, urmailor. Fiecare dintre noi poart 46 de cromozomi, 23 motenii de la mam i 23 de la tat, care conin informaii genetice precum nuana pielii, culoarea prului, forma nasului, grupa de snge, precum i alte particulariti biochimice i morfologice care ne deosebesc.

1. EREDITATEA este proprietatea unui individ de a

transmite la urmai caracterele sale personale precum i cele ale speciei creia i aparine. Acest proces realizeaz similitudinea biologic dintre prini i descendeni. Prinii nu transmit ns la copii caractere ci informaiile (coninute n genele din gamei) necesare pentru realizarea caracterelor. n acest context, ereditatea este un proces informaional care presupune stocarea, expresia i transmiterea informaiei ereditare, pentru realizarea caracterelor ale unui individ. Ereditatea este deci o funcie, esenial

pentru via.

.

Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este substratul molecular al ereditii, deine informaia genetic codificat pentru realizarea caracterelor specifice unui organism. Unitatea fundamental de informaie ereditar este gena - un segment de ADN care determin un anumit caracter. Modificarea structurii unei gene normale, numit mutaie, produce o variant genic (alel), normal sau anormal. Aparatul genetic al celulei cuprinde structurile celulare ce conin ADN, nucleul i mitocondriile. Elementul principal al aparatului genetic este nucleul, centrul de comand i control al majoritii activitilor celulare.

n nucleul interfazic, fiecare molecul de ADN se asociaz specific cu anumite proteine (histone) i formeaz, prin spiralizri i plieri succesive, o fibr de cromatin. La nceputul diviziunii fibra de cromatin se condenseaz i formeaz un cromosom. Cromozomii reprezint substratul morfologic al ereditii; ei sunt organite permanente ale nucleului dar vizibile numai n diviziune. Numrul i forma cromosomilor sunt elemente caracteristice fiecrei specii. La om, n celulele somatice sunt 46 de cromosomi (2n = numr diploid); n celulele sexuale mature (gamei) numrul de cromosomi este redus, prin meioz, la 23 de cromosomi (n = numr haploid). Termenul de genom uman este folosit, n prezent, pentru a descrie totalitatea informaiei genetice din celulele umane.. Mitocondriile conin o mic parte din ADN celular (0.5%).

2. VARIABILITATEA reprezint fenomenele care produc diferenele

genetice dintre indivizii unei populaii, precum i ntre populaii diferite. Sursele principale de variabilitate sunt mutaiile, recombinrile genetice (care au loc n meioz, n timpul formrii gameilor) i migraiile unor indivizi dintr-o populaie n alt populaie (dup ncruciarea lor se produc modificri n structura genetic a descendenilor). Datorit proceselor de variabilitate fiecare individ are o structur genetica unic i caracteristic..

3. BOLILE GENETICE

Bolile genetice erau considerate rariti cu care practicianul se ntlnea ntmpltor n cursul activitii sale. Pe msur ce tehnologiile de studiu i cunotinele de genetic au progresat iar frecvena bolilor negenetice (cauzate de malnutriie, infecii, .a.) a diminuat spectaculos, a devenit evident impactul masiv al patologiei genetice n practica medicinii moderne. Prinii care sufer de o boal genetic trebuie s-i duc periodic copiii la medic pentru investigaii specifice. Peste 80 la sut din afeciuni se transmit genetic, istoricul familial fiind un indiciu asupra predispoziiei ctre anumite boli. Dac tii ce i-e scris n gene, poi s iei din timp msuri pentru a-i menine starea de sntate. Bolile genetice sunt numeroase; se cunosc peste 10.000 de boli determinate sau condiionate genetic; ele au o mare diversitate, se manifest la orice vrst, orice sistem de organe i de aceea se regsesc n aproape toate specialitile medicale. Bolile gentice sunt frecvente; ele afecteaz cel puin 5-8% din nou-nscui (1 din 20) i probabil 30 40 % de indivizi n tot cursul vieii (VEZI TABELUL DE MAI JOS) Incidena1 bolilor genetice (modificat dup Connor & Ferguson-Smith, in 1997 i Jorde in 2000) Tipuri majore de boli genetice Numr de Incidena laIncidena se refer la rata cu care se produc cazuri noi. Frecvena este un termen nespecific, folosit uneori sinonim pentru inciden1

subtipuriBoli cromosomice (ex.: sindrom Down) > 600 Boli monogenice (mendeliene) Autosomal dominante (ex.: boala 8544* polichistic renal a adultului = ADPKD; Autosomal recesive (ex., fibroza 527* chistic) Legate de X (ex.: hemofilia; daltonismul) Boli mitocondriale 60 Boli multifactoriale (debut nainte de 25 ani) >50 Malformaii congenitale majore (ex., spina Bifida(ruptura de coloana), DSV(defect septal ventricular), despicturile labio>50 maxilo- palatine) Boli comune ale adultului (ex.: hipertensiunea arterial, diabetul zaharat, boala ulceroas, schizofrenia) Total (nainte de 25 ani) Boli genetice ale celulelor somatice# >100 Total * Dup OMIM (1998). # Acest tip de boli apar dup natere, la circa 25% aduli.

1000 nounascui vii6-9 24 20 2 2

Rare 20 - 50

50 - 83 250 300 - 383

Bolile genetice au o contribuie major la mortalitatea infantil i morbiditate. Acum mai puin de un secol bolile produse de cauze negenetice (malnutriie, infecii, condiii insalubre etc) produceau majoritatea deceselor la copil; n sec. XX sntatea public s-a mbuntit i ca rezultat mortalitatea infantil s-a redus iar bolile genetice au devenit o cauz major a deceselor la copil.

4. DESCRIEREA CATORVA BOLI

Sindromul Down sau mongolismul (BOALA CROMOZOMICA)

Este o afectiune permanenta in cadrul careia o persoana se naste cu anumite trasaturi fizice distincte, de exemplu facies aplatizat, gat scurt, si un grad de intarziere mintala (retard psihic). Desi Sindromul Down este permanent, majoritatea pacientilor pot duce o viata normala, activa. Beneficiind de ingrijirea adecvata si ajutorul de care au nevoie, copiii cu Sindrom Down pot avea

crestere si dezvoltare spectaculoase si pot deveni adulti sanatosi si fericiti. Fibroza chistic (BOALA MONOGENICA) este una dintre cele mai frecvente afeciuni care se transmit genetic i apare atunci cnd nounscutul motenete o anumit gen de la ambii prini. Boala se poate manifesta prin sngerare intraarticular sau intramuscular ce cauzeaz edeme i dureri, prin sngerri nazale frecvente sau prin urinri cu snge Cei mai multi purtatori ai defectului genetic nu prezinta semne de boala. Nu exista inca un tratament terapia incearca doar sa previna infectiile pulmonare grave asociate bolii si sa asigure o dieta adecvata. Sindromul Melass (BOALA MITOCONDRIALA) Este o encefalopatie mitocondriala multisistemica, care incepe in copilarie dupa o nastere normala si o dezvoltare timpurie. Pacientii se opresc din crestere, prezinta si episoade apoplectice recurente manifestate cu hemipareze, hemianopsie sau cecitate corticala. Pot surni varsaturi episodice, iar unii pacienti se confrunta cu pierderea auzului. Pot fi prezente convulsii focale sau generalizate si epilepsie mioclonica. Expresia completa a afectiunii conduce la dementa, la o stare ce tintuieste la pat, iar moartea deseori are loc inaintea varstei de 20 de ani. Aceasta afectiune este obisnuit desemnata prin acronimul MELAS.Poate fi prezenta acidoza lactica. MELAS se mosteneste pe cale materna, dar sunt frecnte si cazuri sporadice. Nu au fost semnalate cazuri multiple familiale.DESPICATURILE LABIO-MAXILO-PALATINE

Malformatiile congenitale ale regiunii cervico-faciale au o incidenta crescuta datorita complexitatii embriologice locale si prezinta o etiologie multifactoriala. Dintre malformatiile congenitale cea mai crescuta frecventa o prezinta buza de iepure cu sau fara despicatura palatina si despicatura palatina izolata constituie entitati genetice distincte. Unele malformatii s-au transmis de la o generatie la alta, alteori au aparut doar la mai multi membrii ai aceleasi generatii. Despicatura palatina este una dintre putinele malformatii a carei aparitie poate fi urmarita cu destul de multa certitudine. Forgh-Andersen a concluzioneza ca despicaturile de buza cu sau fara despicaturi de palat sunt n general mostenite,iar modul de transmitere recesiv, gena avnd o expresibilitate variabila. Dupa noile teorii nu este posibil ca o singura gena sa fie responsabila de aceste malformatii si se sugereaza o etiologie multifactoriala-o serie de gene si factori de mediu. Cele mai frecvente malformatii congenitale ale fetei sunt despicaturile oro-faciale

5. GENETICA MEDICAL

Genetica medical - ca parte a geneticii umane a devenit o specialitate clinic distinct care se ocup de diagnosticul i ngrijirea pacienilor cu boli genetice precum i de familiile lor prin: sfat genetic, diagnostic prenatal, screening neonatal sau diagnostic presimptomatic. Ponderea acestor servicii de genetic n asistena medical a populaiei este important i nu poate fi ignorat. n fiecare an se nasc n Romnia circa 7200 copii cu anomalii congenitale iar 12.000 vor fi afectai de diferite boli genetice nainte de 25 de ani. Deci circa 20.000 de copii i familiile lor (n care i alte persoane au un risc genetic) au nevoie anual de diagnostic, explorri i sfat genetic; aceasta impune cu necesitate crearea unei reele naionale de Centre de Genetic Medical regionale i Cabinete judeene.

6. PROFILAXIA BOLILOR GENETICE EREDITAREBolile genetice sunt boli cronice care realizeaz frecvent un handicap fizic, senzorial, motor sau mintal. Bolile genetice produc peste 50% din cazurile severe de retard mintal, de surditate sau cecitate (orbire) la copil. Ingrijirea pacienilor cu boli genetice implic cheltuieli importante. Se poate conchide, fr rezerve, c bolile genetice reprezint o problem major de sntate public, ce impune aciuni concrete i eficace de diagnostic i un Program naional de profilaxie a bolilor genetice, bazat pe sfat genetic, screening i diagnostic prenatal, screening neonatal (pentru boli frecvente i tratabile), registre regionale sau naionale i diagnosticul presimptomatic n familiile cu risc genetic crescut. Profilaxia bolilor capt, graie geneticii, o nou dimensiune. Adresnduse familiilor sau persoanelor cu risc genetic, profilaxia devine individualizat, personalizat. Identificarea unor gene ce determin susceptibilitatea unor persoane sntoase la anumite boli (de ex., la anumite forme de cancer) precum i studiul unor markeri genetici individuali asociai cu vulnerabilitatea la boal (de ex., la hipertensiune arterial, boal coronarian, .a.) deschid calea unei medicini predictive, bazat pe "previziunile" prenatale sau premorbide. Medicina predictiv,

cu toate dilemele etice pe care le suscit, ofer mari sperane pentru prevenirea bolilor genetice.

Nou-nscuii au nevoie de testare, Aproximativ 20 de copii se nasc anual n Romnia cu fenilcetonurie (boal ereditar cauzat de deficiena n metabolizarea unui aminoacid), afeciune care poate da epilepsie i deficiene neurologice. Din pcate, jumtate din copiii cu aceast afeciune mor pentru c sunt diagnosticai prea trziu. Copiii cu fenilcetonurie depistai mai trziu de 3-4 luni trebuie s aib o diet strict. Fenilcetonuria se depisteaz la natere printr-o analiz a urinei (testul Phenistix) i a sngelui (testul Guthrie). Acest ultim test presupune recoltarea din clci a 2-3 picturi de snge

Exista mai multe metode de diagnosticare a bolilor genetice ereditare:

1. Clinico-genealogica (colectarea informatiei completa da la persoana in cauza (date despre parintii, frati, surori, buneii, rudele apropiate: ce maladii au suportat)). 2. Metoda citogenetica consta in cercetarea garniturii normale de cromozomi si al anomaliilor de numar si de structura a cromozomilor. Deasemenea aceasta metoda include determinarea cromatinei sexuale. Pentru aceste analize, se colecteaza singe, sau celulele maduvei osoase, a pielii, a lichidului amniotic, tesuturilor embrionale. 3. Metoda molecularo-genetica. Permite determinarea modificarilor structurale si functionale din acizii nucleici in patologia ereditara. Se extrage probele de ADN din singele periferic, din vilozitatile corionale, lichidul amniotic. 4. Metoda imunogenetica - se utilizeaza in studiul pacientilor si rudelor lor in cazurile de imunodificienta ereditara. Permite determinarea predispozitiei ereditare cu ajutorul marcherilor genetici (sistemul HLA). 5. Metoda gemenilor se bazeaza pe compararea frecventei caracterelor la gemenii monozigoti (identici) si heterozigoti (neidentici)

Studiile arat c ADN-ul poate fi modificat de o multitudine de factori asupra crora putem interveni sau nu. Analizele genetice te ajut s afli din timp ce predispoziie genetic ai pentru a face unele boli ereditare.

BIBLIOGRAFIE:

TRATATE ALE: Dr. Adrian Stnescu medic primar gerontolog Dr..Amelia Dobrescu Asist.univ. ( UMFCraiovaDisciplina de Genetic Medical) Dr. Dana Lucia Stanculescu Institutul Oncologic Bucuresti Genetic disorders in children and young adults: a population studyAm.J.Hum.Genet 1988 Maximilian C. - Geneza individualitii Ed. Sport-Turism, Bucureti, 1980 McKusick V.A. History of medical genetics. in Rimoin DL, Connor JM, Pyeritz RE (3rd eds) - Emery and Rimoin's Principles and practice of medical genetics. Vol.1, Churchill Livingstone, Edinburgh, pp 1-30 McKusick V.A. Medical genetics: a 40-year perspective on the evolution of a medical specialty from a basic science. JAMA, 1993; 270:2351-2356 Genomics and medicine: Dissecting human postgenmics era. Science 2001 Peltonen l., McKusick disease in the