CVJ NR. 597, VINERI 18 APRILIE 2014

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 597

Vineri, 18 Aprilie 2014

Fie ca lumina Sfintelor Sãrbãtori de Paºti sã pãtrundã în casele voastre ºi sã vã aducã seninãtate ºi liniºte sufleteascã, iar vestea

Învierii Domnului sã vã încãlzeascã inimile, cu multã speranþã.

Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!

HRISTOS A ÎNVIAT !Tiberiu Iacob-Ridzi

Primarul municipiului Petroºani

Cu ocazia Sfintei Sãrbãtoria Învierii Domnului,

transmitem salariaþilorsocietãþii, familiilor

acestora, colaboratorilor ºituturor hunedorenilor,

PAªTE FERICIT!Fie ca aceste zile sã fiepline de bucurie, alãturi

de cei dragi!

HRISTOS A ÎNVIAT!Conducerea Societãþii

C.E.H. - S.ASfânta Sãrbãtoare a Învierii Domnului

sã vã fie prilej de regãsire, armonie în familie ºi un an aºa cum vi-l doriþi.

Hristos a înviat !Mircea Ioan Moloþ

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

STRAJA , GOLGOTA VÃII JIULUI

>>> PAGINA A 3-A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Vinerea Mare, ziuaîn care, aºa cumspunea Sf. NicolaeVelimirovici“…iubitorul de oamenia fost ucis deoameni…“, ziua încare rãutatea omneas-ca a atins apogeul, în care fãptura ºi-aomorît Învãþãtorul .Sfîntul Luca al Crimeeispunea într-o predicãtulburãtoare, despreaceastã zi : “Domnulnostru Iisus Hristos ªi-a dat suspinul celdin urmã pe Crucea depe Golgota o datã cuacel cuvînt ce acutremurat întreagalume: „Sãvârºitu-s-a!”A cãzut pe piept capulîncununat cu cununade spini, împurpurat cuSînge. Au venit cei deaproape ai Lui, a venitMaica Lui, au venitmironosiþele, a venitIosif cel din Arimateeaºi în adîncã jale, plinide lacrimi, au luat depe Cruce Preacuratul

Trup al învãþãtorului lorºi au fãcut deasupra luiplîngere cu amar”

Zis-a Domnul: “celcare voieºte sã vinãdupã Mine sã se lepede de sine, sã-ºi iacrucea sa ºi sã-Mi

urmeze Mie ”…Puþinifac acest lucru în viaþade zi cu zi, puþini sîntcei care îºi iau cruceaºi pleacã pe drumulanevoios, plin deispite, greutãþi ºi taineal mîntuirii…Omul

fuge de suferinþã,cauta confortul imedi-at, nu vede rostul bolii,nu vede rostul necazu-lui, pocãinþa este ostare la care preferamsã nu ne gîndim decîtca la o ultimã alterna-

tivã…Pentru creºtinii

din Valea Jiului,printre tainele dinSãptãmîna Mare senumãrã ºi DrumulCrucii, procesiune carereface drumul parcursde Mîntuitorul IsusHristos cu cele 14popasuri, dinMunicipiul Lupeni pînãla Straja. DrumulCrucii a fost iniþiat deEmil Pãrãu, în anul2000, dupã ce a finalizat în vîrf demunte, la o altitudinede 1.445 de metri,Schitul Strajã (SfÎmpãraþi Constantin ºiElena/ Înãlþarea SfCruci). Mii de credin-cioºi, zeci de înaltefeþe bisericeºti printrecare an de an de lainfintarea EpiscopiaDevei ºi Hunedoarei

PS Gurie – EpiscopulDevei ºi Hunedoareidar ºi Pr ArhimandritIoachim Pîrvulescu –Stareþul MãnãstiriiLainici. Acesta dinurma încã de la primaediþie a fost în Vinerea

Mare alãturi de credin-cioºii din Valea Jiuluipe Drumul Crucii,încurajînd iniþiativa luiPîrîu de a continua ande an acest demers.Soborul de preoþi, alãturi de credincioºisosiþi la Lupeni dintoate colþurile þãrii

pentru a participa laDrumul Crucii, sepleacã în jurul prînzuluide la Cimitirul Eroilorparcurgînd cei peste 8 km pînã în munte încîteva ceasuri. Sunt 14 opriri, 14 popasuri,rãgaz de rugãciune.La fiecare oprire existãcîte un bazorelief caresimbolizeazã scenapopasului fãcut subgreutatea Sf Cruci deMîntuitor în drumulSãu cãtre Înviere cãtreGolgota. Creºtiniipoartã pe umeri, totdrumul crucea înmãrime naturalã, încare se gãsesc incas-trate pãrticele dincrucea pe care a pur-tat-o Mîntuitorul ºi pecare a fost rãstignit peGolgota, dar ºimoaºtele mai multorsfinþi. În timpul anului,

crucea se gãseºte spreînchinare în SchitulStrajã. Este coborîtãînsã, în fiecare an înVinerea Mare înMunicipiul Lupeni deunde în sunetulclopotelor, purtatã peumeri se întoarce peDrumul Crucii spreultimul popas alMîntuitorului underãmîne pentru un ande zile…

Greu sã zugrãveºtiîn cuvine, limba esteneputincioasã, ceea cese întîmplã pe DrumulCrucii, trãirile celorcare sub povara ispi-telor, în jugul pãcatului,îºi gãsesc liniºtea subcruce... Doar pornindîn Vinerea Mare spreStraja vei simþi.

Sãrbãtori în tihnã,liniºte, dragoste ºi rugãciune…

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 2014 Actualitate 3

STRAJA , GOLGOTA VÃII JIULUI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 20144 Actualitate

Artur GÃMANdirector general

INCD INSEMEX SA Petroºani

Lucian LUPUCentrul de Calcul INFO 98

Adriana PAVEL

Potrivit reprezen-tanþilor ComisariatuluiJudeþean pentruProtecþiaConsumatorilor,zeci de oamenidin tot tot judeþulse aflã în procescu bãncile, carele-au perceputabuziv comisioanesau le-au calculategreºit sumele debani pe careaceºtia le datorau.

În anul 2010,Ordonanþa credi-

telor le-a permisromânilor sã depunãplângeri la ProtecþiaConsumatorilor sau sãcheme în instanþãbãncile, din cauza

clauzelor abuzive dincontracte. Legea nu s-a aplicat decât câtevaluni celor care aveaucredite în derulare,fiind ulterior modifi-catã în Parlament.Bãncile sunt astfel obligate sã remediezedeficienþele din contracte ºi, în unelecazuri, sã plãteascãdespãgubiri împrumu-taþilor. “În ultimaperioadã am primit

numeroase reclamaþiiprivind clauze abuziveîn sistemul bancar ºinon bancar. Spreexemplu, în privinþacontractului cu o anu-mitã bancã din judeþulHunedoara, cetãþeanulcontestã calculul anumitor sume ºicomisioane care aufost aplicate. Acelecomisioane de riscuri

care se percep în con-tinuare de cãtre uneleunitãþi bancare ºi caresunt ilegale în accep-þiunea Ordonanþei deGuvern numãrul 50din 2010”, a declaratsurse din cadrulC.J.P.C. Hunedoara.

Din fericire, au existat câþiva hune-doreni care au ºi avutnoroc ºi au câºtigat în

instanþã lupta cu sistemul bancar, iarsumele de bani percepute abuziv decãtre bãnci le-au fostrestituite. Comisariidin cadrul ProtecþieiConsumatorilor continuã sã efectuezecontroale ºi verificãriîn acest domeniu,pentru ca sesizãrile setot înregistreazã.


Bãnci reclamate la OPC

N u de puþine ori spunem cãorice ar fi, numai împrumu-

turi la bãnci sã nu facem. Acestlucru ar fi ideal, însã, în zilele noastre este destul de dificil sãachiziþionezi o casã sau o maºinãfara a apela la instituþiile bancare.

Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci Hristos A Murit ca noi sã trãim ºi A Înviat pt cã noi sã avem viaþa veºnicã!

Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã fiþi conºtienþi de acest lucruminunat ºi Hristos sã fie viu în inimile tuturor!

UN PAªTE FERICIT!Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

Bucuria Învierii Domnului sã vã aducãîn suflet luminã ºi fericirea de a petrece

aceste clipe alãturi de cei dragi.

PAªTE FERICIT!

Lumina Sfântã a Învierii Mântuitorului nostru Isus Hristos, sãaducã pensionarilor noºtri, la toþi locuitorii Vãii Jiului ºi din þarã,

acea încredere de mai bine, liniºte sufleteascã, sãnãtate ºi împliniri,pentru a trãi în pace, iubire ºi bunã înþelegere.

VÃ DORIM TUTUROR UN PAªTE FERICIT ªI TOTBINELE DIN LUME ALÃTURI DE CEI DRAGI ªI

IUBITORI,Cu stimã ºi respect,

Consiliul de conducere ºi coordonare a Ligii Pensionarilor MineriValea Jiului Petroºani - preºedinte Ing. Ion Hortopan

Monika BACIU

“Declinat competenta desoluþionare in favoareaTribunalului Hunedoarasectia litigii de muncã ºiasigurari sociale. Constatãconflict negativ de compe-tenþã ºi trimite dosarulCurtii de Apel Alba Iulia invederea soluþionãrii conflic-tului suspenda din oficiujudecata cauzei”, se aratãîn soluþia de la TribunalulHunedoara.

Anul trecut, consilieriilocali de la Lupeni au apro-bat desfiinþarea postului decity-manager a localitãþii,post care i-a revenit lui

Gabriel Lungu. Începând cuacest an, postul manageru-lui public a fost desfiinþat,iar Lungu ºi-a pierdutfuncþia pe care a deþinut-oîn cadrul administraþieilocale. Aºa se face cã aces-ta a acþionat în judecatãprimãria ºi pe primarullupenean.

„Nu am crezut cã se vaajunge aici, pentru cã nuare dreptate domnul fostcity-manager, dar asta estesituaþia ºi dupã cum amspus dacã dumnealui a gãsitde cuviinþã sã ne dea înjudecatã pentru cã i-amdesfiinþat postul sta estesituaþia, dar dumnealui tre-

buia sã se gândeascã la cea fãcut nu la lucrurile careurmeazã. În aceastã priv-inþã nu are dreptate decâtprimarul municipiuluiLupeni 100%”, a declaratîn urmã cu o lunã de zileprimarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã.

Edilul din Lupeni esteoarecum dezamãgit de ati-tudinea celui pe care l-aconsiderat prieten pânãacum ceva timp. Mai multdecât atât Resmeriþã ºi-apierdut încrederea în toatãlumea.

„Nu neaparat de aceastãpersoanã sunt dezamãgit.Sunt un om care nu mai

are încredere în absolutnimeni fiindcã pentru cãunii oameni apropiaþi, dragimie m-au decepþionat ºieste normal sã am aceastãprobmelã în acest moment.Uneori mã gândesc ce aufãcut aceºti oameni ca sãnu mai pot avea încredereîn dumnealor”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Fostul city manager allocuitãþii, Gabriel Lungu, aconfirmat la momentulrespectiv faptul cã a acþion-at în judecatã municipali-tatea ºi spune cã are ºi pre-tenþii.

“Confirm faptul cã pro-cesul este unul public pe cãe postat pe site-ulTribunalului Hunedoara ºimetodele prin care s-a des-fiinþat postul ºi dispoziþia deîncetare a raporturilor deserviciu le consider ilegaleºi o voi dovedi în instanþãpentru cã instanþa împartedreptatea ºi nu primarulunei localitãþi. În consecinþãse va stabili acolo. Sã nuuitãm cã acest process esteunul destul de simplu pen-tru cã nu este asemãnãtor

cu procesele pe care le-apierdut primarul din Lupenide peste 500 de miliardede lei vechi cu UniversalEdil, Acomin, Termogaz,Aviaþia Utilitarã sauSalvital, inclusive cu profe-sorii care nu ºi-au luat baniipe navetã. Pretenþiile suntreîncadrarea pe post ºiplata salariilor pe perioadaîn care s-a produs deservici-ul”, a declarat GabrielLungu, fostul city-manageral Primãriei Lupeni

Rãmâne ca judecãtoriide la Curtea de Apel AlbaIulia sã stabileascã cine vaavea câºtig de cauzã înacest dosar.


Diana MITRACHE

Dacã la începutul sãp-tãmânii mielul la Petroºanise vindea ºi cu 25 de leikilogramul, joi la prânzpreþul a scãzut pânã la 20de lei. Ciobani sunt ºi uniivin cu mieii vii, iar mai apoi,la înþelegerea cu clientul, îitaie în spate, la abator. Zecide galantare sunt acumpline cu care ne miel ºioierii, veniþi mai de departe,ori mai de aproape, sedeclarã oarecum mulþumiþi.„ Am venit dintr-un sat dinCarasebeº. Merge foartebine vâzarea. De dimineaþãam vândut cu 25 de lei, 23mai tâziu, am dat ºi cu 22de lei. Merge destul debine”, spunea un cioban,venit în piaþa de laPetroºani, în timp ce unaltul se cam plânge cã suntmulþi veniþi cu marfã, pentrucã toþi au sperat cã vor

vinde aici, unde sunt ºi mulþicatolici. „Nu prea mergecum mã aºteptam. Suntmulþi miei ºi nu au oameniibani. Este 20 de lei kilogra-mul, dar … Eu vin de lângãHaþeg, dar au venit ºi demai departe cu gând cã îs ºicatolici ºi ortodocºi aici”, aspus ciobanul.

Mulþi localnici vin ºiprivesc ºi dacã tot au obser-vat cã scade preþul, parcã armai aºtepta. Alþii, însã,merg pe principiul ce-i înmânã nu-i minciunã ºi, alegdin ochi, pun pe cântar, iarmai apoi plãtesc.

„20 e preþul. Mi se pareacceptabil. Doar jumãtatecumpãr cã sunt pesnionardar sunt mulþumit”, a spusun cumpãrtor, în timp cealtul deja punea într-unsac, mielul cumpãrat.

„Douã milioane de leivechi am dat pe el. Nu emult deloc, e bine, anulacesta este ieftin, în alþiani a fost mai scump”, aspus cumpãrãtorul.

Oierii sunt aici, auvenit cu marfã din toatezonele limitrofe ºi pânãsâmbãtã sperã sã vândãtoþi mieii ºi iezii, ca sã nuse mai întoarcã acasã cunici unul, în timp celocalnicii sperã sã îºi per-mitã o bucatã de carnepentru friptura tradiþion-alã de Paºti.

Dosarul de concediere a lui Lungu, mutat la Curtea de Apel Alba Iulia

D osarul lui Gabriel Lungu împotriva primarul municipiuluiLupeni se mutã la Curtea de Apel Alba Iulia. Fostul city-man-

ager al muncipiului Lupeni, Gabriel Lungu a acþionat în instanþãadministraþia localã ºi pe edilul Cornel Resmeriþã pentru a contestadecizia de concediere. În data de 16 aprilie, pe rolul TribunaluluiHunedoara s-a judecat pentru ultima datã aceastã speþã.Magistraþii ºi-a declinat competenþa cãtre Curtea de Apel Alba Iulia.

20 de lei kg de miel la Petroºani

S-a umplut piaþa agroalimentarã dinPetroºani cu miei ºi iezi. Gata tãiaþi,

sau tocmiþi la abatorul din spatele pieþei,mieii se vând cu 20 de lei kilogramul. ªichiar dacã mai este pânã la Paºti,cumpãrãtorii au venit, mãsoarã marfa ºitocmesc preþul.


MaximilianGÂNJU

Fostul director alEM Petrila, AurelianNecula, a fost gãsitvinovat pentrumoartea minerilor dela subunitatea minierã

în cele douã exploziiconsecutive de metanproduse în data de 15noiembrie 2008.Fostul ºef a primit opedepasã cu executarede ºase ani ºi jumãtatepentru ucidere dinculpã, însã imediat

dupã ce mandatul dearestare a fost emis dejudecãtor, Necula acerut ori amânareaexecutãrii pedepsei oriacum, întreruperea ei.

Prima încercare aavut-o la TribunalulGorj, în decembrie2013, imediat dupãcondamnare laînchisoare, iar atunci

fostul ºef al minei acerut amânarea exe-cutãrii pedepsei.Magistraþii gorjeniºi/au declinat compe-tenþa cãtre instanþainferioarã din Tg. Jiu,dar Necula n-a avutparte de judecareasolicitãrii nici aici pen-tru cã judecãtorii de laJudecãtoria Tg. Jiu auprocedat la feldeclinându-ºi compe-tenþa cãtre instanþadin Deva. Totuºi, mag-istraþii gorjeni au decisrecalificarea cerereriiformulatã de petentulAurelian Necula cafiind cerere de întreru-pere executarepedeapsã. Dosarul aajuns acum laJudecãtoria Deva, iarmagistraþii de aici tre-buie sã decidã dacã îllasã temporar în liber-tate pe fostul director

al minei Petrila.Cererea de amânare aexecutãrii pedepsei vafi judecatã depreºedintele de ºedinþãde la deva abia în datade 7 mai a.c. Îndosarul exploziilor dela EM Petrila, când 13mineri ºi/au pierdutviaþa, iar alþi 15 aufost rãniþi, au fost con-damnaþi la închisoaredirectorul AurelianNecula dar ºi ºefiiGheorghe Roºu ºiDan ªtefan Ungur.Condamnarea a fostdictatã de judecãtoriiCurþii de ApelCraiova, care aurespins recursurilefãcute de cei trei.Necula va trebui sãispãºeascã ºase ani ºijumãtate deînchisoare, iar DanUngur ºi GheorgheRoºu, câte patru ani.

MaximilianGÂNJU

Gospodarii sunt înaceste ultime zileînainte de ÎnviereaDomnului mai ocupaþica niciodatã. Facpregãtirile pentru ceamai frumoasã petre-cere câmpeneascã cese þine încã din primazi de Paºti. Nedeilemomârlãneºti vin unadupã alta astfel încâtgospodarii din

cãtunele Vãii Jiului sãpoatã lua parte latoate, dar ºi pentru ase putea întrece întreei pentru cea mai fru-moasã petrecere.Obiceiul pãstrat cusfinþenie în ValeaJiului se þine pânãaproape spre toamnã,la Sfânta Mãria Micã,fiind ultime dintre ele.Prima are loc de Paºti,în zona Livezeni iarapoi, luni, în a doua zide Paºti, este rândul

momârlanilor din“Lunca Jiului” sã þinãnedeia. Dupã datinastrãmoºeascã serbarease þine în curtea celeimai vechi biserici dinVale ºi începe dis dedimineaþã, când încurtea bisericuþei sestrâng grupuri de pri-eteni ºi rude alegospodarilor. Dupãcum este obiceiul, lapraznic se preparãciorbã de carne deoaie cu varzã,ºi pãsat.Pãsatul este omâncare gus-toasã care nuse maiîntâlneºtenicãieri înlume sau înþarã, decât în

Valea Jiului. Sepreparã din fãinã deporumb, brânzã ºi unt.Sãrbãtoarea careadunã anual cel puþin350 de meseni pelângã specificul ei, maiare ºi rolul de a fi opomanã pentru ceitrecuþi în nefiinþã. Dinacest motiv oricinedoreºte sã ia parte lamasã, chiar dacã nueste rudã saucunoºtinþã a gospo-darului este întâmpinatcu bucurie.

Monika BACIU

“Îi sfãtuim pe toþioamenii sã nu facãexcese de niciun fel.Mai ales dupã cele 40de zile de post îi sfãtu-im sã evite alimentelebogate în grãsimi,tocãturi sau prãjeli”,spun medicii de laSUP.

Cei mai expuºi

problemelor sunt per-soanele care urmeazãun tratament. Aceºtianu trebuie sã întrerupãmedicaþia, iar prãjelileºi alimentele bogate îngrãsimi trebuie consu-mate cumpãtat.Mâncãrurile bogate îngrãsimi ºi calorii tre-buie evitate ºi de per-soanele care suferã de

gastritã, ulcer sau coli-ci. Diabeticii nu trebuiesã renuþe la tratamentºi sunt sfãtuiþi sã evitemesele copioase ºi dul-ciurile. De asemenea,cardiacii trebuie sãocoleascã mâncãrurilebogate în grãsimi sausãrate.

“Totodatã le reco-mandãm celor care

urmeazã diferite trata-mente medicamen-toase sã nu întrerupãadministrarea acestora.Mai mult, nici alcoolulnu trebuie combinat cumedicamentele”, maispun medicii.

Medicii spun cãexcesele ar trebui evi-tate de toate per-soanele, chiar ºi de ceicare nu au niciun felde boli. În general,dupã sãrbãtori,numãrul celor care seprezintã la serviciile deurgenþã cu diferiteafecþiuni gastrice esteîn creºtere. Tot încreºtere este ºinumãrul celor care facabuz de alcool.

Fostul director al EM Petrila cere întreruperea executãrii pedepsei

A urelian Necula încearcã încã de lafinele anului trecut sã iasã din

închisoare, unde-ºi ispãºeºte pedepasapentru ucidere din culpã la care a fostcondamnat în dosarul exploziilor de lamina Petrila.

Recomandãrile medicilor pentru masa de Paºte

D upã o perioadã îndelungatã în care au þinut post,gurmanzii sunt sfãtuiþi de medici sã fie cu bãgare

de seamã în perioada sãrbãtorilor Pascale. Masaîmbelºugatã de Paºte îi poate trimite pe unii dintre noidirect în spital, dacã se mãnâncã fãrã mãsurã, iar ali-mentele sunt stropite din belºug cu alcool. Medicii vincu o serie de recomandãri pentru aceastã perioadã.

Lunca Jiului rãsunã de petreceri

Î n Valea Jiului, imediat dupã ter-minarea Postului Mare, în prima

zi de Paºti se pornesc nedeile strã-moºeºti. Nedeia sãrbãtoritã încã de petimpul romanilor, era o zi de bucurieîn care aceºtia îºi venerau zeii.

Declaraþiile de mier-curi ale responsabililordin minerit ºi energiedin judeþul Hunedoaraau reliefat un lucrunãucitor. Estimãri aleplanului de producþie lahuilã mari, la mineleviabile –1.400.000t/an, dincare s-a realizat pânã înprezent 46.000 t, adicãproducþia nu este îngraficul estimat. ªi toate

astea din lipsã de per-sonal, dupã cum seplâng majoritatea ºefilorde exploatãri miniere.Dupã ce au împinsoamenii afarã din sistempensionându-i, disponi-bilizându-i, fãrã sã seþinã cu stricteþe seamade specificul fiecãreimine, acum se anga-jeazã personal la douãunitãþi Lonea ºi Vulcan.

Dovadã cã se merge

pe bâjbâite, cã semerge pe ideea”sperãm sã facem”este declaraþia directoru-lui general al CEH,Aurel Niculescu. Acestaa spus cã producþia deenergie preconizatãreprezintã ”o întrebarela care nu poaterãspunde nimeni” ºi acontinuat cu ”nutrimsperanþa cã…”

De când s-a înfiinþatCEH, structurile sale setot organizeazã, se totnegociazã, se face scandal pe ”ia pro-ducþia/nu iau producþia”ºi preþul ei, apoi dãafarã oameni-angajeazãoameni ºi lucrurile continuã într-o formãcare din afarã se vede afi un haos.

În toatã aceastã orga-nizare dezorganizatã,fiecare minã încearcã sã

se gospodãreascã câtmai bine. Atenþia s-aîndreptat spre mineleviabile, fãrã a se maiþine ”sub observaþie”minele neviabile, în sensul îndeplinirii pro-feþiilor cum cã s-arputea întâmpla ca dintrecele neviabile – con-damnate la moarte, sãdevinã viabile. ªi asta seîntâmplã! Dar nimeninu analizeazã pentrureadaptare la schimbãri.Uniunea Europeanã afãcut-o ºi în toate þãrileUE se fac strategii energetice noi.

În ”Elemente destrategie energeticãpentru perioada 2014 –2035”, pus în dezbaterepublicã, departamentulenergie al statului ceresoluþii ºi idei. În respec-tivul document scrie

”Privitor la huilã,restrângerea perime-trelor ºi închidereaminelor neperformantea condus la situaþia în

care numai circa 30%din totalul rezervelorgeologice de huilã semai regãsesc în perime-trele aflate în conce-

siunea fostei CNH-SA.Conform Directivei

UE adoptatã recent, UE permite continuareasubvenþiei pentruexploatarea huilei pânã în 2018”.

Dintre exploatãrileintrate pe programul de închideri, cineva,undeva prin aceastãVale, a întocmit niºtedocumente ºi a bãgatmina Petrila la ”program de urgenþe”:sã fie închisã în 2015.

Toatã Petrila a pro-testat aducând argu-mente – de la adminis-traþie publicã localã, laspecialiºti din cadrul UP,INSEMEX, foºti con-ducãtori ai mineritului

din Vale etc. – au cerutca Petrila sã intre înprogramul normal deînchidere ºi sã nu maifie tratatã ca oaie nea-

grã. Asta în condiþiile încare îºi respectã planulºi a scãzut chetuielilesub cele stabilite pentrusubvenþie. În plus, rezerva de huilã existã!

Directorul general alSNÎM, Aurel Anghel,iniþial nici nu a vrut sãaudã de eventualedemersuri, în calitateape care o are, pentru arepara ceea ce alþii aufãcut pentru a-i scurtazilele comparativ cuminele Paroºeni ºiUricani. Mai mult, chiara luat din personalulabsolut necesar activi-tãþii ºi l-a redistribuit lacelelalte unitãþi. Atunciminerii, ºi o parte dinPetrileni au fost convinºi

cã directorul Anghelimpinge mina la pieirecu bunã ºtiinþã. Ulteriorpresat oarecum de realitate, Aurel Anghela fãcut declaraþii cãminele ar trebui sãfuncþioneze pânã laepuizarea zãcãmântului,ceea ce era un marecâºtig pentru cei de laPetrila. Anghel începeasã vadã cã a fi directorpe trei mine care seînchid ºi atât, nu estesuficient. A fi alãturi deortacii în chestiuni ”deviaþã ºi de moarte”,care îi dau la mânãdovezi pentru a schimbao situaþie, este o provocare în activitateasa. Iar vremurile îi suntfavorabile.

Administraþia localã,

lideri de sindicat aubãtut la uºile miniºtrilorºi vicepremieruluiDragnea pentru a leexplica situaþia de laPetrila, iar aceºtia suntdeschiºi la a punelucrurile pe fãgaºul normal, doar cei de laSNÎM sã facã cea cetrebuie.

Administraþia localã,prin primar, viceprimar,consilieri susþin varian-tele de funcþionare,fãcând paºi concreþi.Vasile Jurca a intrat înminã pentru a vorbi cuoamenii, cu directorul ºicu ºeful de exploatare.Pe latura lor, de edili, s-au zbãtut ºi au fãcutdemersuri, dar nu potface ceea ce directorulAurel Anghel arputea…

Ca director al SNÎM, acesta estecuprins în colectivulpentru regândire aStrategiei Energetice2014-2035, iar voinþapoliticã existã, pentrucã este ”om al puterii”.

De el depinde îngro-parea fãrã milã, înainte

de a muri a mineiPetrila, sau exploatareapânã la epuizarea rezervelor fãrã costurisuplimentare.

Directorul adjunct încadrul Ministeruluieconomiei, SorinGãman a subliniat cãviitoarea lege a minelorprevede redeschidereaminelor închise, în timpce se închid mine.”Noua lege a minelor vaprevedea ºiredeschiderea unormine. Credem cã noualege trebuie aprobatã înregim de urgenþã, pen-tru cã multe resurse aleRomâniei sunt în mineînchise, halde de steril ºiiazuri de decantare.Încercãm sã corectãmce în 11 ani s-a schim-bat la nivel intern ºieuropean, credeam cãasta este prioritar”, aspus, cu o sãptãmânã înurmã, Sorin Gãman.

Pe de altã parteminerii cer sãmuncescã, nu sã fieºomeri sau aruncaþi înalte colective de unde

s-o ia de la capãt.”Ãºtia stau pe coadã!Ce e mai simplu pentruei? Sã stea ºi sã admi-nistreze o îngropãciunesau sã fie alãturi de noi,de cei din Vale, ºi sãacþioneze? El de direc-tor general ºi poate” – adeclarat Octavian Ianc,fost miner la Petrila.Mulþi au fost petrileniicare au declarat cuexactitate ºi câtã huilãeste la Petrila ºi cine arfi scurtat viaþa minei cutrei ani, dar s-au folositexpresii dure, pemãsura ”crimei” ...

Concluzia este cãbutonul roºu în acestcaz este la directorulSNÎM, Aurel Anghel.Soarta lor este la mânalui, pentru cã nimeni nupoate acþiona în timpce directorul tace…

”În Vinerea Mareoamenii se roagã, alþiiplâng… Noi amdemostrat cã mai mer-

itãm câþiva ani de viaþãa minei Petrila. Poatebunul Dumnezeu le valumina calea ºi minteamai marilor noºtri pen-tru a lua hotãrâriînþelepte ºi putere sãacþioneze” – a declaratCãtãlin Cenuºã,preºedintele Sindicatului”Orizonturi Noi” alminei Petrila.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului Isus Hristos sã

aducã minerilor, membrilornoºtri de sindicat ºi colabo-

ratorilor multã sãnãtate,luminã în suflet, belºug ºi

sãnãtate alãturi de cei dragi!Sã aveþi un Paºte fericit!

HRISTOS AÎNVIAT!

Preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” –

Mina Petrila,

Cãtãlin CENUªÃ

Directorul SNÎM - butonul care poate”omorî” sau prelungi viaþa minei Petrila

H aos total în energetica romîneascã ºiparcã mai accentuat în Valea Jiului.

Directorii nu ºtiu câtã energie este pre-conizat a se produce, strategia energeticãeste în dezbatere publicã, dupã ce au scosmineri din sistem acum se fac anhajãri,minele neviabile uitate chiar dacã unapoate fi numitã viabilã. Petrila a fãcuttoate demersurile pentru a intra ”în rândcu lumea”, adicã în programul de închidere– 2018. Admistraþia localã, vicepremier,directori din ministere si ministri au spus”se poate”, dar directorul SNÎM, AurelAnghel, se miºcã foarte încet, deºi toateuºile îi sunt deschise. Chiar ºi viitoarealege a minelor este de partea Petrilei. Doaraici, în Valea, sã se vrea.

Declaraþiile de mier-curi ale responsabililordin minerit ºi energiedin judeþul Hunedoaraau reliefat un lucrunãucitor. Estimãri aleplanului de producþie lahuilã mari, la mineleviabile –1.400.000t/an, dincare s-a realizat pânã înprezent 46.000 t, adicãproducþia nu este îngraficul estimat. ªi toate

astea din lipsã de per-sonal, dupã cum seplâng majoritatea ºefilorde exploatãri miniere.Dupã ce au împinsoamenii afarã din sistempensionându-i, disponi-bilizându-i, fãrã sã seþinã cu stricteþe seamade specificul fiecãreimine, acum se anga-jeazã personal la douãunitãþi Lonea ºi Vulcan.

Dovadã cã se merge

pe bâjbâite, cã semerge pe ideea”sperãm sã facem”este declaraþia directoru-lui general al CEH,Aurel Niculescu. Acestaa spus cã producþia deenergie preconizatãreprezintã ”o întrebarela care nu poaterãspunde nimeni” ºi acontinuat cu ”nutrimsperanþa cã…”

De când s-a înfiinþatCEH, structurile sale setot organizeazã, se totnegociazã, se face scandal pe ”ia pro-ducþia/nu iau producþia”ºi preþul ei, apoi dãafarã oameni-angajeazãoameni ºi lucrurile continuã într-o formãcare din afarã se vede afi un haos.

În toatã aceastã orga-nizare dezorganizatã,fiecare minã încearcã sã

se gospodãreascã câtmai bine. Atenþia s-aîndreptat spre mineleviabile, fãrã a se maiþine ”sub observaþie”minele neviabile, în sensul îndeplinirii pro-feþiilor cum cã s-arputea întâmpla ca dintrecele neviabile – con-damnate la moarte, sãdevinã viabile. ªi asta seîntâmplã! Dar nimeninu analizeazã pentrureadaptare la schimbãri.Uniunea Europeanã afãcut-o ºi în toate þãrileUE se fac strategii energetice noi.

În ”Elemente destrategie energeticãpentru perioada 2014 –2035”, pus în dezbaterepublicã, departamentulenergie al statului ceresoluþii ºi idei. În respec-tivul document scrie

”Privitor la huilã,restrângerea perime-trelor ºi închidereaminelor neperformantea condus la situaþia în

care numai circa 30%din totalul rezervelorgeologice de huilã semai regãsesc în perime-trele aflate în conce-

siunea fostei CNH-SA.Conform Directivei

UE adoptatã recent, UE permite continuareasubvenþiei pentruexploatarea huilei pânã în 2018”.

Dintre exploatãrileintrate pe programul de închideri, cineva,undeva prin aceastãVale, a întocmit niºtedocumente ºi a bãgatmina Petrila la ”program de urgenþe”:sã fie închisã în 2015.

Toatã Petrila a pro-testat aducând argu-mente – de la adminis-traþie publicã localã, laspecialiºti din cadrul UP,INSEMEX, foºti con-ducãtori ai mineritului

din Vale etc. – au cerutca Petrila sã intre înprogramul normal deînchidere ºi sã nu maifie tratatã ca oaie nea-

grã. Asta în condiþiile încare îºi respectã planulºi a scãzut chetuielilesub cele stabilite pentrusubvenþie. În plus, rezerva de huilã existã!

Directorul general alSNÎM, Aurel Anghel,iniþial nici nu a vrut sãaudã de eventualedemersuri, în calitateape care o are, pentru arepara ceea ce alþii aufãcut pentru a-i scurtazilele comparativ cuminele Paroºeni ºiUricani. Mai mult, chiara luat din personalulabsolut necesar activi-tãþii ºi l-a redistribuit lacelelalte unitãþi. Atunciminerii, ºi o parte dinPetrileni au fost convinºi

cã directorul Anghelimpinge mina la pieirecu bunã ºtiinþã. Ulteriorpresat oarecum de realitate, Aurel Anghela fãcut declaraþii cãminele ar trebui sãfuncþioneze pânã laepuizarea zãcãmântului,ceea ce era un marecâºtig pentru cei de laPetrila. Anghel începeasã vadã cã a fi directorpe trei mine care seînchid ºi atât, nu estesuficient. A fi alãturi deortacii în chestiuni ”deviaþã ºi de moarte”,care îi dau la mânãdovezi pentru a schimbao situaþie, este o provocare în activitateasa. Iar vremurile îi suntfavorabile.

Administraþia localã,

lideri de sindicat aubãtut la uºile miniºtrilorºi vicepremieruluiDragnea pentru a leexplica situaþia de laPetrila, iar aceºtia suntdeschiºi la a punelucrurile pe fãgaºul normal, doar cei de laSNÎM sã facã cea cetrebuie.

Administraþia localã,prin primar, viceprimar,consilieri susþin varian-tele de funcþionare,fãcând paºi concreþi.Vasile Jurca a intrat înminã pentru a vorbi cuoamenii, cu directorul ºicu ºeful de exploatare.Pe latura lor, de edili, s-au zbãtut ºi au fãcutdemersuri, dar nu potface ceea ce directorulAurel Anghel arputea…

Ca director al SNÎM, acesta estecuprins în colectivulpentru regândire aStrategiei Energetice2014-2035, iar voinþapoliticã existã, pentrucã este ”om al puterii”.

De el depinde îngro-parea fãrã milã, înainte

de a muri a mineiPetrila, sau exploatareapânã la epuizarea rezervelor fãrã costurisuplimentare.

Directorul adjunct încadrul Ministeruluieconomiei, SorinGãman a subliniat cãviitoarea lege a minelorprevede redeschidereaminelor închise, în timpce se închid mine.”Noua lege a minelor vaprevedea ºiredeschiderea unormine. Credem cã noualege trebuie aprobatã înregim de urgenþã, pen-tru cã multe resurse aleRomâniei sunt în mineînchise, halde de steril ºiiazuri de decantare.Încercãm sã corectãmce în 11 ani s-a schim-bat la nivel intern ºieuropean, credeam cãasta este prioritar”, aspus, cu o sãptãmânã înurmã, Sorin Gãman.

Pe de altã parteminerii cer sãmuncescã, nu sã fieºomeri sau aruncaþi înalte colective de unde

s-o ia de la capãt.”Ãºtia stau pe coadã!Ce e mai simplu pentruei? Sã stea ºi sã admi-nistreze o îngropãciunesau sã fie alãturi de noi,de cei din Vale, ºi sãacþioneze? El de direc-tor general ºi poate” – adeclarat Octavian Ianc,fost miner la Petrila.Mulþi au fost petrileniicare au declarat cuexactitate ºi câtã huilãeste la Petrila ºi cine arfi scurtat viaþa minei cutrei ani, dar s-au folositexpresii dure, pemãsura ”crimei” ...

Concluzia este cãbutonul roºu în acestcaz este la directorulSNÎM, Aurel Anghel.Soarta lor este la mânalui, pentru cã nimeni nupoate acþiona în timpce directorul tace…

”În Vinerea Mareoamenii se roagã, alþiiplâng… Noi amdemostrat cã mai mer-

itãm câþiva ani de viaþãa minei Petrila. Poatebunul Dumnezeu le valumina calea ºi minteamai marilor noºtri pen-tru a lua hotãrâriînþelepte ºi putere sãacþioneze” – a declaratCãtãlin Cenuºã,preºedintele Sindicatului”Orizonturi Noi” alminei Petrila.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului Isus Hristos sã

aducã minerilor, membrilornoºtri de sindicat ºi colabo-

ratorilor multã sãnãtate,luminã în suflet, belºug ºi

sãnãtate alãturi de cei dragi!Sã aveþi un Paºte fericit!

HRISTOS AÎNVIAT!

Preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” –

Mina Petrila,

Cãtãlin CENUªÃ

Directorul SNÎM - butonul care poate”omorî” sau prelungi viaþa minei Petrila

H aos total în energetica romîneascã ºiparcã mai accentuat în Valea Jiului.

Directorii nu ºtiu câtã energie este pre-conizat a se produce, strategia energeticãeste în dezbatere publicã, dupã ce au scosmineri din sistem acum se fac anhajãri,minele neviabile uitate chiar dacã unapoate fi numitã viabilã. Petrila a fãcuttoate demersurile pentru a intra ”în rândcu lumea”, adicã în programul de închidere– 2018. Admistraþia localã, vicepremier,directori din ministere si ministri au spus”se poate”, dar directorul SNÎM, AurelAnghel, se miºcã foarte încet, deºi toateuºile îi sunt deschise. Chiar ºi viitoarealege a minelor este de partea Petrilei. Doaraici, în Valea, sã se vrea.

Iubiþi credincioºi,Învierea din morþi a

Mântuitorului Iisus Hristos neîncãlzeºte inimile nouã, celorcredincioºi, pentru cã simþimcã noi înºine vom învia dinmorþi ºi vom trãi veºnic, alã-turi de toþi cei dragi, în lumeade dincolo. „Cât este de

sfântã, cu adevãrat, ºi cutotul prãznuitã aceastãnoapte de mântuire ºistrãlucitã, mai înainte vestitoare fiind a Zilei celeiPurtãtoare de luminã, aînvierii tuturor, noapte încare Lumina cea fãrã deani, din mormânt, cu trupul

tuturor a strãlucit!” (Stihira a 4-a a Cântãrii a 7-adin Canon).

Dar, de ce oare nu toþioamenii pot avea aceastã certitudine interioarã cã viaþaeste fãrã de sfârºit ºi cãmoartea este doar „poarta”de trecere într-un alt planexistenþial? De ce nu se pot bucura toþi de aceastãperspectivã ºi de ce nu-ºi potorganiza toþi viaþa conform

acestei învãþãturi aBisericii? De ce unora lise pare puþin credibilãaceastã dogmã a Bisericii?Rãspunsul este acesta:pentru cã ei sunt prea„împlântaþi” în imanent,în trecãtor, în pãmântesc,sunt prea confiscaþi deceea ce este material ºi numai au vigilenþa de aurmãri ceea ce estesupranatural, dumnezeiesc,suprafiresc în existenþanoastrã. Ei nu-L pot simþipe Dumnezeu pentru cãnu au depus eforturi îndirecþia aceasta.

Mulþi dintre ei se încreddoar în ceea ce este„ºtiinþific”, argumentatraþional, dovedit pe caleaminþii, prin exersare cere-bralã. Ce ne spun însãultimele investigaþii ºtiinþi-fice despre „înviere”,despre revenirea sufletuluiîn trup, despre „desomati-zare” ºi „reînsufleþire”?Cu privire la aceste noipoziþionãri ale ºtiinþei aºdori sã ne oprim încuvântul pastoral dinaceastã noapte a Învierii,întrucât ele confirmã întrutotul viziunea creºtinã

despre moarte, despreînviere, despre viaþa de dincolo, despre eternitateatrãitã cu Dumnezeu în altplan existenþial!

Iubiþi fraþi ºi surori, ªtiinþa care se ocupã

cu moartea se numeºte„tanatologie”. Ea are ramuriîn Teologie, Medicinã,Microbiologie, Fiziologie etc.Medicina are cel mai greucuvânt de spus, ei îi revinedreptul de a pune sentinþafinalã, ea trebuie sã constate„când” un om a murit ºi„dacã” a murit. Dupã cemedicul face aceastã con-statare ºi trece un anumitnumãr de ore de la deces,ore care confirmã sentinþa lui finalã, este extrem dederutant sã constate – încazuri, e adevãrat, mai rare –cã omul revine la viaþã.Atunci, medicina face un pasînapoi ºi spune: a fost...„moarte clinicã”. Adicã, deºitoate funcþiunile organismuluiau încetat, el a fost cu ade-vãrat mort din punct devedere medical; ceva inexpli-cabil a fãcut ca pacientul sãîºi revinã la viaþã. Existãnenumãrate astfel de cazuri,multe dintre ele inventariateºi analizate în diferite cãrþi, înstudii ºtiinþifice ºi în articole.În lumea noastrã, bisericea-scã, circulã volumul, sugestivintitulat, Oameni care auînviat din morþi (Cornel ºiRoxana Dragoº, EdituraEgumeniþa, 2008). Ce nepovestesc oare aceºtioameni? Ce au vãzut? Ce auexperimentat? Cât de mult i-a schimbat pe ei aceastãexperienþã? La ce le-a folosit

aceastã experienþã de cãlãtorie dincolo de moarte?Cu ce ne putem noi folosi din relatãrile lor?

Dreptmãritori creºtini,Toþi aceºti oameni mãrtu-

risesc, la revenirea în trup,ºocul pe care l-au avut:dupã ce au murit, le-a trebuit ceva timp sã îºi deaseama cã au murit, adicã, cei dimprejurul lor le-auproclamat moartea, iar ei s-auopus, zicând: „Nu, nu ammurit, ci sunt chiar bine!”.Dar abia mai apoi ºi-au datseama cã cei din jur nu îi mai bãgau în seamã, adicã îi ignorau, se comportau ca ºi când au murit ºi suntinconºtienþi. Dar ei erau per-fect conºtienþi de ceea ce seîntâmpla, vedeau ºi ascultautot ceea ce se întâmpla, darnu mai puteau interveni înlumea „celor vii” (adicã înlumea noastrã).

Al doilea lucru deosebitcare îi marca profund pe toþicei trecuþi dincolo era faptulcã puteau cãlãtori prinmaterie fãrã opreliºti, treceau prin ziduri, prin uºiînchise, chiar prin trupurilecelor vii, ºi aceasta cu maximãlejeritate. ªi se deplasau cuviteza gândului; cum doreausã fie într-un loc, pe locajungeau acolo. Beneficiau deo maximã mobilitate.Constatau acum, cu stupoare,cã trupul de care au fost legaþiîn viaþa pãmânteascã fusese o piedicã, nu un ajutor.

Aceste mãrturii ne amintescde afirmaþiile din SfinteleEvanghelii cã MântuitorulÎnsuºi „trecea prin uºileîncuiate”, avea deci un trupspiritualizat, pnevmatizat.

Al treilea lucru deosebit demarcant era stareaemoþionalã de dupãmoarte: o bucurie imensã,vecinã cu extazul, o baie defericire, de iubire, o încântarecolosalã pentru intrarea într-oaltã lume, conºtiinþa cã începeo viaþã nouã, transfiguratoare,copleºitoare. O Fiinþã deIubire domnea în aceastã nouã lume, Fiinþã Care iubeanecondiþionat, revãrsând pretutindeni niºte energii binefãcãtoare.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

† G U R I E ,prin harul lui Dumnezeu,

Episcop al Devei ºi al Hunedoarei,Preacucernicului cler,

Preacuviosului cin monahal ºi Dreptmãritorilor creºtini:

Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvecheaCetate a Devei,

cu prilejul Sfintei Zile a Învierii!

„Dacã nu vor asculta de Moise ºi de prooroci, nu vor crede nici chiar dacã va învia

cineva din morþi!”(Luca 16, 31)

Confirmãri tanatologice ale învierii noastre

Totul era atât de frumos,încât nu te mai sãturai. E adevãrat, o parte dintreoameni au o mãrturie înfiorãtoare, inversã: au avuto experienþã traumaticã, auvãzut iadul. Dar nu vominsista acum asupra acestorexperienþe.

Toþi cei care au revenit la viaþa în trup mai mãr-turisesc ºi de existenþa uneifoarte exigente evaluãria vieþii lor, realizatã printr-o întrebare pusãfoarte ferm din exterior, degenul: „Ce ai fãcut cuviaþa ta?” sau „Cât demult ai iubit pepãmânt?”. Apoi, în modfulgerãtor, li se aduce lacunoºtinþã cã trebuie sã seîntoarcã pe pãmânt ºi – cusau fãrã acordul lor explicit– sunt readuºi lângã trup,intrând din nou în acesta,deºi experienþa nu este con-fortabilã ºi este perceputãca limitativã. Aºa revin laviaþã ºi povestesc ce au trãitdincolo. Uneori sunt crezuþi,alteori sunt luaþi în râs, ridi-culizaþi, ºi atunci înceteazãsã mai facã publicã expe-rienþa lor. Dar rãmân schimbaþi definitiv, pânã lamoarte: trãiesc doar în

iubire, fãrã a face rãunimãnui, convinºi cã înspatele cuvântului „iubire”se ascund lucrurile cele maipreþioase de pe acestpãmânt.

Iubiþi fii întru Hristos, Cu ce ne putem folosi

noi de mãrturiile lor? Uniimedici necredincioºi auîncercat sã le conteste,spunând cã pot fi expe-rienþe iluzorii create încreier de anumite substanþeanesteziante, injectate întimpul tratamentului dinfaza terminalã a vieþii. Daratunci, cei declaraþi morþi,de unde aveau informaþiidespre ceea ce s-a întâm-plat în jurul trupului lor,despre ceea ce au discutatrudeniile lor situate la dis-tanþã mare de ei, desprefapte ºi vorbe petrecute ºispuse cu mult dupã ce eideja au fost declaraþi„morþi”? Totul demon-streazã cã ei erau vii, per-fect conºtienþi, dar invizibiliprin ochii noºtri trupeºti,imperceptibili cu simþurilenoastre corporale.

Cercetãrile în domeniultanatologiei medicale auînceput prin anii 70 ai seco-lului trecut (arhicunoscut

este doctorul RaymondMoody), dar acum au atinsapogeul ºi s-au tras con-cluziile. Convingerile finaleale cercetãtorilor sunt cãexistã o formã de existenþãconºtientã a noastrã dupãmoartea trupului: creierulnu secretã gândirea,precum ficatul secretãbila (cum credeau biologiide peste un secol), ci el estedoar o interfaþã, el doar opreia, o recepteazã de laaltã entitate, pe carecreºtinismul o numeºte„suflet”. Este la fel cum televizorul nu produce unprogram sau o emisiune, cidoar o preia, o recepteazã,ea fiind realizatã altundeva.Sã nu supraevaluãmcreierul, sã nu creditãmexcesiv materia, sã nu con-fundãm lucrurile. Iatã de ceeste atât de importantã for-marea duhovniceascã, ade-ziunea noastrã interioarã laadevãratele valori. „Putereaiadului ai zdrobit ºi ai înviat ca un biruitor,Hristoase, Dumnezeule!” –constatã Condacul Învierii.

Corneliu Deneºan, poetînchis în temniþele comu-niste pentru convingerile luicreºtine, în poezia Craniul,

parcurge un traseu ful-ger spre esenþa înþelep-ciunii. El relateazã, în versuri, ce stãriemoþionale l-au cuprinscând a dezgropat, laporunca autoritãþilorînchisorii, ºapte morþi,pentru a îngropa acoloalþi deþinuþi, decedaþirecent: „Era o zi cuarºiþã de varã, / Pemalul gropii, oase gãlbejite / erau zvârlite,rând pe rând, afarã /ªi tidvele de târnãcoplovite. // Creºtea mereugrãmada aruncatã / dinºanþul de la colþulînchisorii, / de subpãmânt, de subînchisa soartã, / Demult cei ºapte nuvãzurã zorii. // Priveamla craniul ce-l þineamîn mânã: / Acolounde creierul gân-dea / Era pãmânt,cu gãuri mici derâmã. / Îl scor-moneam ºi-ncet sedesprindea. // Ce ochiumplut-au gãurilegoale / ªi câte lacrimepe faþa ºtearsã n-aucurs ºi, poate, buzesenzuale, / Ce-au sãrutat vreo frunte demireasã!? // Ce boalã l-a lovit sau, poate,fierul? / ªi cine i-a

fãcut îngropãciunea? /Priveam cu fruntea-ngân-duratã cerul... / Vãzuiatunci, din plin,deºertãciunea // ªi mãgândeam, cândva, cum ºipe mine, / Gãsindu-mã-nbucãþi fãr-de valoare, / Mã va zvârli, distrat, unoarecine / ªi nu-ºi va punenicio întrebare…”.

„ªi nu-ºi va pune nicioîntrebare…”. Ecoul acestorcuvinte ar trebui sã rãsuneîn inima noastrã. Noi sã nepunem întrebãri, sãcunoaºtem rãspunsurile pecare ni le dã creºtinismul, sã ºtim culege din jur totceea ce ne poate consolidacredinþa ºi ne poate luminaviitorul. ªi, mai ales, sãînvãþãm astãzi, în ziuamãreaþã a PrazniculuiÎnvierii, sã nu ne tememde moarte, ci sã nepregãtim riguros pentruea, prin iubire. Sã facemdin iubire legea vieþii noastre. Sã luãm în seriosmãrturiile oamenilor care s-au întors de dincolo. „Cãiatã, a venit prin Crucebucurie la toatã lumea! Cãrãstignire rãbdând pentrunoi, cu moartea pe moartea stricat!” – ne spune primastihirã a Ceasurilor Paºtilor.

Iubiþi credincioºi, Spunea Pascal: „Am o

mie de argumente pentrucel dispus sã creadã înDumnezeu, dar nu am niciunul pentru cel care a luatdecizia sã nu creadã!”.Deci, înaintea raþiona-lului stã o decizieemoþionalã. Raþionaluleste ambivalent: el urmeazãemoþionalul. Toatecercetãrile din tanatologie ºitoate mãrturiile celorreveniþi la viaþã din moartepot fortifica convingereanoastrã creºtinã cã viaþacontinuã ºi dupãmoartea trupului.

„Iar dupã moarte, vineJudecata!” – ne spuneBiserica. Sã spunem ºi noiinvocaþia din CondaculÎnvierii: „Hristoase, Cel cedai celor cãzuþi ridicare”,ridicã-ne la aceastã înãlþimea cugetãrii.

Ne bucurã pe noi acesteconcluzii ºtiinþifice sau neîntristeazã? Depinde denivelul duhovnicesc alfiecãruia. Dacã avem oviaþã departe de Dumnezeu,orice confirmare a vieþiieterne ne îngrozeºte, cãciintuim cã iubirea Lui de dincolo de moarte ne poatearde, ne poate pârjoli, nepoate consuma, în loc sã ne

fericeascã, sã ne îmbucure.Dacã deja suntem porniþipe cãrarea Bisericii ºi sun-tem integraþi în viaþa sacra-mentalã a Bisericii, atunciaceste confirmãri ne încura-jeazã, ne fortificã pe drumulpe care deja am pornit, neimpulsioneazã în traseulnostru spre Dumnezeu.Doar atunci este valabilã ºi pentru noi constatarealiturgicã: „Ieri m-amîngropat împreunã cuTine, Hristoase, astãzi mãridic, împreunã cu Tine,Cel ce ai înviat!”.

Trãim într-o lumea ainformaþiei, a mass-mediei,a televizorului. ªtim noiselecta, din tot ceea ceni se perindã înainteaochilor, lucrurile cu adevãrat folositoare,ziditoare de suflet?Avem noi statutul albineicare culege polenul sau neasemãnãm mai mult cumusca, ce are predilecþiepentru murdãrie? Vom danoi un rãspuns liniºtitorpentru propriul suflet laîntrebarea care ni se vapune: „Ce ai fãcut cu viaþata?” sau „Cât de mult aiiubit pe pãmânt?”.

Iubiþi fii sufleteºti, În încheiere, în calitate

de arhipãstor, cu drag vãinvit sã trãiþi în luminã ºi în iubire, sã vã iertaþiduºmanii, precum ne cereMântuitorul, sã vã cultivaþiviaþa duhovniceascã, sã vãimunizaþi interior împotrivatuturor „ºtirilor” careotrãvesc lãuntric, sã vã fortificaþi întru dis-cernãmânt, sã culegeþi nec-tar cu mult folos, sã vã zidiþiviaþa interioarã ºi sã creºteþiîn dragostea de Dumnezeuºi de semeni, precum neinvitã Mântuitorul cel Înviatdin morþi. Sã vã consolidaþiîn convingerea cã dupãmoarte urmeazã adevãrataviaþã, în care vom gustafericirea sau nefericirea, înfuncþie de ceea ce meritãm.Sã ne bucurãm deci împre-unã în aceste zile de praznical Învierii Mântuitorului,garanþia propriei noastreÎnvieri. Amin!

Hristos a înviat!Vã spune al vostru

arhipãstorºi de tot-binele

doritor,

† G U R I E , Episcopul Devei ºi al

Hunedoarei


Competiþia a avutloc în sãptãmânaªcoala Altfel, între 8 ºi12 aprilie 2014, laCãlimãneºti, judeþulVâlcea.

Am aflat cã acoloau fost prezenþi peste300 de elevi din toatãþara, pentru a seîntrece în cuvinte rostite ºi scrise ...

Din prima clipã adiscuþiei noastre amaflat cã Denisa este uncopil obiºnuit,copilãros, dar dominatde o seriozitate debordantã.

Mi-a spus cã a maiparticipat ºi la alte concursuri de limbaromânã, în clasa a IV-a, la care s-a calificatpe primul loc. Aºadar,s-a nãscut cu dorinþade a învãþa, cu unstrop de talent, care,exersat, a condus-ospre reuºitã.

La faza naþionalã aolimpiadei a obþinutmenþiune. “Competiþiaa fost strânsã, pentrucã toþi copiii au fostfoarte buni ºi chiar num-am aºteptat sã mãsituez în ierarhia atâtorelevi care îmbrãþiºeazãliteratura într-un modspecial.” îmi mãrturi-seºte Denisa, cu unchip fericit. “Amreprezentat judeþulHunedoara ºi ªcoalaGimnazialã Nr. 7 din

Petroºani, aºa cum îmi spunea înainte decompetiþie doamnaprofesoarã de limbaromânã. ªi am fãcut-ocu succes! Sunt mân-drã de acest lucru ! “

La întrebarea mea“Cât de importantãeste influenþa profesorului asupradezvoltãrii elevului?”Denisa a explicat cumnu se putea mai bine.“Consider cã profe-sorul are o influenþãputernicã asupra dez-voltãrii noastre, a copi-ilor, de la modul încare predã, la îndem-nurile pe care ni le dãºi pânã la relaþia careexistã între aceºtia.

O relaþie bazatã peîncredere ºi respectreciproc este propiceînvãþãrii ºi nu poate sãaducã decât rezultatefrumoase atât elevilor,cât ºi cadrului didactic.

Satisfacþia este deplinãde ambele pãrþi.”

Înainte de a vorbi cuDenisa, am fost con-vinsã cã a fi olimpicînseamnã sã lucrezifoarte mult singur, sãînveþi acasã sau la bi-bliotecã. Ei bine, estefoarte importantãmunca în echipã cucadrul didactic, dupãcum mi-a explicatDenisa. Se întâlneauaproape zilnic, discutauºi analizau compunerilescrise, adãugau sautãiau paragrafe, refor-mulau enunþuri sau îºiimaginau împreunã“Cum ar fi dacã...?”.

Bineînþeles cã amîntrebat-o pe Denisacum stã ea cu timpulliber. A stat puþin pegânduri ºi mi-a spus cãare destul de puþin, daratunci când îl are, îiplace sã citeascã, sãasculte muzicã, sã zâm-

beascã ºi sã stea cuprietenii.

Curioasã fiind dinfire, am întrebat-o peDenisa ce cadou i-arplãcea sã primeascã,dacã ar fi sã am obaghetã magicã ºi sã i-ldau pe loc. Destul de

mare mi-a fost mirareasã aflu cã ºi-ar dori sãcãlãtoreascã în locurileîncãrcate de istorie, înRomânia. “Am oimpresie foarte bunãdespre oraºulCãlimãneºti, îmi placepanorama oferitã deOlt, dealurile care îlînconjoarã ºi zona

încãrcatã de istorie.Peisajul în aceastãprimãvarã timpurie teîndeamnã la visare, iarMânãstirea Cozia ºiMânãstirea Turnu tepoartã înapoi, în isto-rie, îndemnându-te sãtrãieºti acele vremuristinse, dar vii însufletele noastre.”

ªi mai are un vis,pe care mi l-a spusdoar dupã ce am insistat, pentru cã i-am vãzut reþinerea,neºtiind ce sã aleagãdintre cele douã dor-inþe ale ei: ar vrea sã-ºi publice o carte cupovestioare scrise deea. De ce? “Pentru cãîmi place foarte multsã-mi las imaginaþia sãzboare.” mi-a spus ea,visând deja spre o altãîntâmplare cu perso-najele ei preferate.

Dacã îi place foartemult sã creeze, amîntrebat-o ºi ce nu-iplace. Fãrã sã se gân-deascã, mi-a rãspunscu nu-i place sã creadãcã visele nu se potîmplini. Aºa a fost ºicu visul ei de a ajungealãturi de cei mai bunielevi din þarã. “Laînceput, mi s-a pãrut

destul de greu, dar cutimpul m-am obiºnuit,m-am mobilizat maimult ºi mai mult, apoia început sã-mi placã,iar visul meu era totmai aproape derealizare.”

Am încheiat discuþianoastrã într-o notã deoameni mari: planuride viitor. Îºi doreºte sãajungã din nou la fazanaþionalã a olimpiadeide limbã, comunicareºi literaturã românã,dar pe o treaptã maiînaltã a podiumului.Analizând piaþamuncii, crede cãviitorul le aparþine avo-caþilor ºi judecãtorilor,aºa cã îºi va alege,probabil, o carierã înacest domeniu. În timpul liber, rãmâneataºatã de literaturã,dorindu-ºi sã ajungã ºio sciitoare cu renume.

Iatã un copil careºtie ce vrea de laviitorul sãu. Îºi faceplanuri, le respectã,astfel încât cu fiecare ziajunge tot mai aproapede visul sãu.

Bravo, Denisa! Aºteptãm cu nerãbda-

re sã scriem despre unalt succes de-al tãu!


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

Portret de olimpic - Denisa MikloºM -am oprit pentru puþin timp la ªcoala

Gimnazialã Nr. 7 din Petroºani, unde am avutbucuria sã stau de vorbã cu una dintre elevele acesteiinstituþii. Este vorba despre Denisa Mikloº, din clasa aV-a C, un copil ambiþios, care a reuºit performanþa de ase califica la faza naþionalã a olimpiadei de limbã,comunicare ºi literaturã românã.

Cabanierii dinStraja au ºi oferte speciale. Douãpachete au fost pusela dispoziþia turiºtilor.Pentru patru nopþi decazare în perioada 17-21 aprilie cu pensiune completã ºi

masã festivã care vacuprinde produseletradiþionale de Paºte,ouã roºii, mielcozonac ºi altebunãtãþi, turiºtii vorscoate din buzunat400 de lei de persoanã pe sejur.Cabanierii au ºi ofertemai ieftine. În perioa-da 19-21 aprilie, unsejur cu pensiunecompletã ºi masa fes-tivã de Paºte costã250 de lei de per-soanã. Cei care vorpetrece sãrbãtorile

Pascale în Straja voravea posibilitatea sãpetreacã noaptea de Înviere ºi sã ialuminã de la Schituldin staþiune. În anul1999 s-a ridicatSchitul Straja, pentrua aduce pioºenie

locului. Schitul poartãHramurile ÎnãlþareaSfintei Cruci ºi SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi

Elena. Din anul 2006intrarea în SchitulStraja se face printr-un tunel lung de50 de metri pe pereþiicãruia este pictat înîntregime Calendarul

Bisericesc ºi scene dinVechiul ºi NoulTestament.

Monika BACIU Monika BACIU


Emil PÃRÃUCOMEXIM R LUPENI

Învierea lui ISUS este ominune. Sã regãsiþi în

adancul unui suflet tristºi pustiu bucuria, este

departe de a fi o minune, este marea

datorie faþã de sacrificiul fiului lui

DUMNEZEU.

UN PAªTE FERICIT

Gabriel BOBÂRCÃ

Slujba de Înviere, la Schitul din StrajaP aºtele la munte. La munte stratul

de zãpadã s-a aºternut mai ceva cade Crãciun. Cei care vor sã îºi petreacãsãrbãtorile de Paºte pe schiuri o pot faceîn staþiunile montane din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi succes în activitãþile cas-nice. Schimbãrile pe careintenþionaþi sã le faceþi pot fiapreciate, dacã nu uitaþi sã cereþiºi pãrerea celor din jur. Nu faceþiexces de zel asumându-vã preamulte responsabilitãþi, pentru cãexistã riscul sã nu le faceþi faþã.

Nu este o zi prea bunã pentruîntâlniri cu prietenii ºi nici pentruafaceri. Cei din jur nu vã înþelegcorect dorinþa de schimbare. Peplan sentimental, lucrurile mergmai bine. Nu neglijaþi prob-lemele de serviciu.

Dimineaþa vã întâlniþi cu ocunoºtinþã cu care nu v-aþi vãzutde mult, care vã invitã la o petre-cere. Nu lãsaþi problemele senti-mentale sã se adune. Fiþi cinstit ºirecunoaºteþi-vã greºelile!

Reuºiþi sã faceþi o schimbare înrelaþiile sentimentale. Dupã-ami-azã vã simþiþi excelent la o întâl-nire cu prietenii. Aveþi grijã sãnu monopolizaþi conversaþia!Evitaþi discuþiile în contradictoriucu o femeie.

Dimineaþa sunteþi pus pe faptemari ºi vã asumaþi o serie deriscuri pentru a rezolva câtevaprobleme legate de cãmin.Partenerul de viaþã vã susþine.Puteþi sã încheiaþi contracteavantajoase ºi sã faceþi investiþiiinspirate, dar fiþi prudent.

Este o zi bunã pentru a faceschimbãri în casã. Puteþi sã vãapucaþi de reparaþii, reamenajãri,zugrãvit etc. Apelaþi la ajutorulprietenilor ºi nu lãsaþi pe mâinece puteþi face azi! S-ar putea cao persoanã mai în vârstã sã vãenerveze.

Nu vã faceþi planuri stricte pentruazi! Este puþin probabil sã vãputeþi respecta programul.Dimineaþa aveþi de alergat pentrua rezolva probleme alepartenerului de viaþã.

Aveþi multe idei constructive, pecare doriþi sã le discutaþi cu ceiapropiaþi. O rudã mai în vârstãvã face o surprizã plãcutã,oferindu-vã sprijin financiar ºimoral. Este o zi bunã pentruinvestiþii.

Sunteþi preocupat de problemeleprofesionale ºi aveþi tendinþa sãneglijaþi relaþiile sentimentale.Nu este o zi bunã pentru afaceri.Riscaþi sã pierdeþi o sumã impor-tantã.

Astãzi nu este indicat sã vãimplicaþi în activitãþi importante.Dacã aveþi ocazia sã petreceþidupã-amiaza împreunã cupartenerul de viaþã, ar fi bine sãnu ezitaþi.

Zi bunã pentru afaceri.Dimineaþa sunteþi foarte optimistºi aveþi convingerea cã nimic nuvã poate sta în cale. Vã bucurã ºifaptul cã relaþiile cu persoanaiubitã merg mai bine.

Chiar dacã aveþi multã treabã, nueste cazul sã vã faceþi griji.Sunteþi într-o formã de zile mari.Singurele dificultãþi pe care leputeþi întâmpina sunt cele decomunicare. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Universul credinþei11:00 Universul credinþei11:30 Tribuna partidelor par-lamentare 12:00 Fotbal: Liga 2 la TVR 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 M.A.I. aproape de tine 16:00 Parlamentul României 16:50 Tezaur folcloric 18:00 Ecce via - Aceasta esteCalea! (r)18:10 Clubul celor caremuncesc în România 18:15 Universul credinþei 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:10 Scara

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Simfonia iubirii13:00 ªtirile Pro TV13:05 Iubire ca la carte15:00 MasterChef (r)17:00 Barabba19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:15 Acoperã-mi inima

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Levintza prezintã (r)13:00 Secrete de Stil (r)13:30 Teleshopping 14:00 Click! Pofta bunã (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Mãsuri extraordinare

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Grupul Vouã (r)15:00 Baronii (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 Iisus

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:15 Cununa de lacrimi (r)12:15 Santa Diabla (r)13:15 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Regina22:30 Forþa destinului

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Campionii Digi Sport15:30 Avanpremierã Ligue 116:00 Avanpremierã Serie A16:30 Avanpremierã La Ligã17:00 Avanpremierã Liga 117:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 19:00 Fotbal: Gaz MetanMediaº - Oþelul Galaþi 19:45 Digi Sport Special 20:00 Fotbal: Gaz Metan

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 B.D. la munte ºi la mare19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Bona de la forþele speciale22:30 Faþã în faþã

În perioada SãrbãtorilorPascale, peste 450 depoliþiºti hunedoreni vor fi ladatorie pentru asigurareaordinii ºi liniºtii publice.

Poliþiºtii vor fi prezenþipe principalele artererutiere, în localitãþileurbane ºi rurale, în specialîn zona lãcaºurilor de cultsau a altor locuri de peleri-naj ºi zone de agrement,pentru prevenirea oricãrorevenimente ce ar puteadegenera în încãlcãri alelegii.

Manifestãrile religioase ºiculturale, inclusiv cele ce sevor petrece în aer liber, cuparticiparea anunþatã aunui public numeros ºi unaflux important de per-

soane spre localitãþile ºizonele de agrement impunadaptarea corespunzãtoarea activitãþilorInspectoratului de Poliþie al

JudeþeanHunedoara înperioadaSãrbãtorilor dePaºti. Astfel,pe lângã dis-pozitivulcurent, peste450 depoliþiºti, în spe-cial din cadrul

structurilor de ordine pub-licã, poliþie rutierã, investi-garea fraudelor ºi investi-gaþii criminale vor acþionaîn aceastã perioadã pentru

prevenirea produceriioricãror evenimente carepot afecta liniºtea cetãþe-nilor.

Dispozitivele de ordine ºisiguranþã publicã voracþiona cu precãdere înproximitatea lãcaºurilor decult. Totodatã, lucrãtorii dincadrul Poliþiei Transporturiîºi vor intensifica înaceastã perioadã activ-itãþile de patrulare atrenurilor de cãlãtori,în staþii ºi triaje ºi voravea în mod deosebitîn atenþie verificareaasigurãrii pazeibunurilor ºi a valorilormonetare.

Poliþiºtii rutieri,folosind 11 autospe-

ciale dotate cu echipamentede mãsurare a vitezei, voracþiona pe tronsoaneleintens circulate ale dru-murilor naþionale ºijudeþene, în scopul pre-venirii accidentelor ºiambuteiajelor rutiere, flu-idizãrii circulaþiei ºi combat-erii vitezei excesive.

In temeiul prevederilorart.94 alin.1 ºi 3 dinLegea administraþiei pub-lice locale nr.215/2001,republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare ºi ale art.6alin.1 din Legeanr.52/2003 privind trans-parenþa decizionalã înadministraþia publicã, seconvoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sediulacestuia, pentru data 25aprilie 2014, orele1100, cu urmãtoareaordine de zi:

Proiect de hotãrâreprivind analiza ºi apro-barea execuþiei bugeteloraflate în autoritateaConsiliului JudeþeanHunedoara întocmite pesecþiunea de funcþionareºi dezvoltare pe trimestrulI 2014.

Proiect de hotãrâreprivind analiza ºi apro-barea execuþiei bugetuluiîmprumuturilor externe ºiinterne ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara petrimestrul I 2014.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rapor-tului asupra situaþiei ges-tionãrii bunurilorConsiliului JudeþeanHunedoara la 31 decem-brie 2013.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea recti-ficãrii ºi virãrilor de cred-ite în cadrul bugetuluipropriu al JudeþuluiHunedoara pe anul2014.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea recti-ficãrii ºi virãrilor de cred-ite în cadrul bugetului devenituri ºi cheltuieli peanul 2014 al DirecþieiGenerale de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea pro-movãrii proiectului„Achiziþionare echipa-mente specifice pentruîmbunãtãþirea capacitãþiiºi calitãþii sistemului deintervenþie în situaþii deurgenþã ºi pentru acor-darea asistenþei medicalede urgenþã ºi a primuluiajutor calificat înRegiunea Vest etapa a III-a”.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statuluide funcþii al Teatrului deArtã Deva.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statuluide funcþii al BiblioteciiJudeþene „OvidDensuºianu” Deva.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea

Regulamentului de orga-nizare ºi funcþionare aServiciului PublicJudeþean Salvamont.

Proiect de hotãrâreprivind modificareaAnexei nr.1 la HotãrâreaConsiliului JudeþeanHunedoara nr.111/2012privind constituireaComisiei tehnice de ame-najare a teritoriului ºiurbanism.

Proiect de hotãrâreprivind constituireacomitetelor de organizareUNESCO (COU) pentrumonumentele istoriceînscrise în lista patrimoni-ului mondial UNESCOaflate pe teritoriul judeþu-lui Hunedoara.

Proiect de hotãrâreprivind aprobareaasocierii JudeþuluiHunedoara, prin ConsiliulJudeþean Hunedoara, cuAsociaþia de Ecologie ºiIntervenþii în caz deInundaþii PETRO AQUA,în vederea realizãrii încomun a unui proiect deinteres public.

Proiect de hotãrâreprivind aprobareaparteneriatului întreJudeþul Hunedoara, prinConsiliul JudeþeanHunedoara, cu AsociaþiaSALVITAL Hunedoara ºiAsociaþia CORNELIU-GROUP, în vederea real-izãrii în comun a unui

proiect de interes public.Proiect de hotãrâre

privind stabilirea unormãsuri cu caracter admin-istrativ pentrufuncþionarea Centrului deManagement al Situaþiilorde Urgenþã Hunedoara.

Proiect de hotãrâreprivind atribuirealicenþelor de traseu pen-tru efectuarea serviciuluide transport publicjudeþean de persoaneprin curse regulate spe-ciale.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea docu-mentaþiilor tehnico-eco-nomice pentru uneleobiective ale consiliuluijudeþean.

Proiect de hotãrârepentru modificareaHotãrârii ConsiliuluiJudeþean Hunedoaranr.128/2012 privindaprobarea contractãriiunei finanþãri ram-bursabile interne.

Proiect de hotãrâreprivind aprobarea proiec-tului ”Implementarea uneisoluþii de e-guvernare lanivelul unor unitãþiadministrativ-teritorialepentru eficientizarea ser-viciilor publice – ZONA4” ºi a cheltuielilor legatede acesta din cadrulProgramului OperaþionalSectorial ”CreºtereaCompetitivitãþiiEconomice”.

Diverse.

Preºedinte,Mircea Ioan Moloþ


Casa de Culturã aSindicatelor Petroºani

organizeazã cursuride calificare,

la cel mai mic preþ -cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni- 350 lei

Ospãtar (chelner) - 5 luni -450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor - 5 luni- 450 lei

Dulgher tîmplar parchetar -5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domicil-iu - 2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã aSindicatelor vis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.

Poliþiºtii hunedoreni vor fi prezenþi la datorie, în perioada sãrbãtorilor pascale

Convocator

P este 450 de poliþiºti vor acþiona, în perioada 18-20 aprilie 2014,

pentru ca sãrbãtorile pascale sã aibã loc în condiþii de siguranþã.

Z iua de 17aprilie a scris

istorie la Aninoasaacolo unde acum 8ani minerii scoteauultimul vagonet cuhuilã. Oraºul esteacum cel mai tristloc din Valea Jiuluiºi, oamenii caremai locuiesc aici,dacã nu sunt pen-sionari sunt asis-taþi social.

Mina ºi-a închis la17 aprilie 2006 porþile.Atunci autoritãþile localeau organizat un cere-monial aparte, iar cuochii în lacrimi, câþivaortaci, ultimii care aumai dat o lopatã de cãrbune, au umplut unvagonet. Nimic nu maieste acum ca atunci ºinu a trecut nici mãcarun deceniu, iar declinuleconomic este vizibil laorice pas. Doarvagonetul inscripþionatcu data la care a fostscoasã din minã ultimalopatã stã frumos vopsit, ca o piazã rea laintrarea pe poartaminei. Dar ºi el gol, cãhuila a dispãrut ºi ea.

Cei mai mulþi

oameni de aici au lucratla minã, încã de pe vremea când pe poartaunitãþii intrau 4.000 de ortaci. Vremurile au apus ºi bãtrânii pensionari, care iesdimineaþa sã îºicumpere o pâine,regretã vremea cândAninoasa era comunã.

„Atunci a rfostsfârºitul Aninoasei. Am rãmas fãrã cel maiimportant punct economic al oraºului.Eu am ieºit la pensie în2001 ºi acum ne uitãmla drumuri, la tot ce nus-a fãcut ºi ne amintimcât a fost de frumos. Eu aici m-am nãscut.Acum 40 de ani era obijuterie ºi era doar ocomunã. Acum e oraº,dar este mare diferenþaîntre ce a fost ºi ce e

acum”, spune unbãtrân pensionar dinAninaosa.

Nu toþi cei care stauîn acest oraº, s-au nãscut aici, iar mulþi au venit în Valea Jiuluisã lucreze la minã. Afost un þel împlinit, iaroamenii recunosc cã aureuºit sã iubeascã acestoraº, chiar dacã pe vremuri era doar ocomunã simplã, darbogatã. „Eu sunt pensionar din 1990.Situaþia o ºtie camtoatã lumea. Totul afost sã vândã mina lafier vechi. Am lucrat 25de ani ºi ceva la minã ºi15 la transport cu auto-buzul. Ar trebui sã mãîntrebaþi cum am vãzutlocalitatea, când amvenit prima datã înAninoasa. Era doar o

comunã mai mult dezvoltatã decât la oraactualã, altfel arãta,chiar dacã într-o noaptes-a turnat asfalt pentrucineva care venea de laDeva, de jos ºi pânãaici. Era secretar marela Deva ºi plecase dinAninoasa. Nu daunume, dar de când elumea, s-a fãcut totul perelaþii. Acum nu maiavem relaþii. Încã sun-tem pierduþi”, spunecu nãdejdea cã lucrurilenu vor rãmâne aºa, unalt pensionar de laMina Aninoasa.

Întreg oraºul parepierdut, iar ploaia parcãa decimat orice altsunet sinistru ce rãzbatedin locuinþele vechi ºireci, sau dintre ceea ceedilii de atunci credeaucã va fi mina muzeu.Milioane de euro aînghiþit ideea care nu vaputea fi pusã în practicãniciodatã.

Adrian Albescu,viceprimarul oraºuluieste dintre ultimiimineri care au ieºit pepoarta minei ºi elînsusºi recunoaºteeºecul localitãþii, fãrãminã. „Din pãcate, amfost unul dintre ultimiiangajaþi care au plecatde aici. Am fost inginerenergetic, dar am ajunsla momentul de faþãaproape sã pot spunecã suntem un oraº depensionari. Avem peste1.000 de pensionari,pentru cã pensionarease face destul dedevreme de la minã.Avem în jur de 250 deasistaþi social, cu tot cucei care primesc alocaþiide sprijin sunt peste300. Aº putea spunecã lucreazã cine poate”,a spus Adrian Albescu,

viceprimarul actual alora;ului Aninoasa.

ªi cine poate este oîntrebare dificilã într-unoraº care a ajuns înpragul falimentului, fiindprimul din Româniacare a declarat insol-venþa din pricina datori-ilor enorme. Nimeni nuare la doar 8 ani de laînchiderea minei delucru ºi grija zilei demâine se citeºte pechipul oricui. Ediliicautã soluþii, dar greuvin aici investitorii, iarcei mai mulþi sunt dintre cei ce au sute de

dosare penale pentrufurt de cãrbune dinvagoane sau altegãinãrii din care cautãsã trãiascã.

Exemplul oraºuluiAninoasa poate fi olecþie pentru restullocalitãþilor din ValeaJiului, pentru cã s-adovedit cã fãrã mineritsuntem nimic.

R EMEMBER2006

Brigada de ortacicare a scos din MinaAninoasa huila în ultimii4 ani, înainte ca ea sãse închidã a fostchematã în 17 aprilie2006 la eveniment deconducerea CompanieiNaþionale a Huilei(CNH) "în haine civile",

dar toþi veniserã ca laînmormântare, negrulfiind culoarea cu careau vrut sã întâmpineultima zi la mina. "Nueste o senzaþie deplãcere. În ultimii aniam lucrat în speranþacã mina va rezista. Nua fost însa aºa", declaraatunci unul dintrevagonetarii brigãzii carea scos ultimii cãrbuni,fãrã sã ºtie cã greul abiaatunci începea.

Alþii erau atunci optimiºti: "Mergem la oaltã minã. Am avut ºimomente bune, ºi critice. Asta e viaþa, noi mergem înainte", aexplicat Ioan Tamaº,ºeful brigãzii, optimistcã nimeni nu rãmâneaatunci fãrã lucru.

Primarul oraºuluiAninoasa, de lamomentul închiderii IlieBotgros, care a lucrat laaceastã minã de cândavea 15 ani, voia camina sã rãmânã unsimbol al exploatãrii decãrbune din România. Ovisa muzeu ºi vizitatã demii de turiºti dornici sãafle ce e aia o minã decãrbune, iar pentru astas-a împrumutat la BancaMondialã, lucru ce aadus „falimentul” întregului oraº.

Exploatarea de cãr-bune la Mina Aninoasaa început în anul 1885,iar perioada de glorie aminei a fost in anii ‘70,când de aici s-au extraspeste un milion de tonepe an. Dupã anii ‘80însã, mina a intrat îndeclin, producþia extrasãfiind puþin peste500.000 de tone pe an.În anul 2000, prinHotãrârea de Guvern nr.493 s-a decis închidereaºi conservarea MineiAninoasa ºi aici a fostsfârºitul, lumina de lacapãtul tuneluluinemaifiind vizibilã deatunci.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Aprilie 201416 Reportaj

17.04. 2006 – 17.04.2014 Opt ani de declin al unui oraº

ANINOASA, MAI RÃU CA PE VREMEA COMUNEI

Documents

CVJ NR. 597, VINERI 18 APRILIE 2014