Dreptul Proprietatii Intelectuale Curs 1

8/15/2019 Dreptul Proprietatii Intelectuale Curs 1

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-1 1/40

Curs 1

Introducere in dreptul proprietatii intelectuale

Notiunea de proprietate intelectuala are (i) un sens obiectiv, de institutie

juridica si (ii) un sens subiectiv, de drept subiectiv civil.

(i) Proprietatea intelectuala in sens obiectiv reprezinta ansamblul normelor

juridice care reglementeaza relatiile sociale privind utilizarea creatiilor intelectuale.

Unii autori includ in aceasta definitie si normele juridice care reglementeaza relatiile

sociale privind formarea, realizarea creatiilor intelectuale. In realitate nu prea exista

asemenea norme specifice. Realizarea creatiilor intelectuale este lasata de legiuitor in

seama libertatii de creatie, care este un drept fundamental al omului si, prin urmare,

este recunoscuta si incadrata in materia drepturilor omului. Modul in care o asemenea

realizare poate fi inclusa in cadrul unor angajamente contractuale este lasat exclusiv in

seama dreptului comun al contractelor.

In consecinta, ceea ce este specific proprietatii intelectuale vizeaza nu crearea

propriu-zisa a operelor sau a realizarilor tehnice ori a insemnelor distinctive, ci

exploatarea lor de catre alte persoane decat autorul. ste adevarat ca regimul juridic al

acestei utilizari este astfel conceput de legiuitor incat sa stimuleze creatia, sa-i

motiveze pe autori sa creeze in continuare.

In functie de creatiile intelectuale a caror utilizare este reglementata,

proprietatea intelectuala se divide in doua parti! (a) proprietatea literar-artistica, care

reglementeaza utilizarea operelor de arta in sensul cel mai larg si (b) proprietatea

industriala, care reglementeaza utilizarea creatiilor intelectuale industriale si a

semnelor distinctive ale activitatii industriale.

(a) Proprietatea literar-artistica vizeaza operele literare, stiintifice,cinematografice, de arta plastica, fotografice, audio-vizuale, programele de calculator,

operele muzicale, operele de arhitectura s.a. "oate aceste opere se definesc prin trei

trasaturi!

Sunt creatii intelectuale

#ceasta trasatura semnifica faptul ca aceste opere sunt produse ale mintii

omului. $e asemenea, implica faptul ca aceste creatii au natura intelectuala, iar nu

fizica si aceasta chiar daca sunt incorporate in unul sau mai multe suporturi fizice. In principiu, un peisaj natural nu este o opera fiindca nu este creat de mintea umana.

"otusi, o gradina franceza alcatuita de un arhitect peisagist este produs al mintii

umane si, ca atare, este o creatie intelectuala, insa nu in substanta fizica a elementelorcomponente, ci in abstractiunea designului.

$e asemenea, daca un pictor transpune pe o panza peisajul natural,

transpunerea este filtrata de sensibilitatea sa artistica, de mintea sa si, in consecinta,

desi peisajul putea fi o creatie naturala, opera de arta plastica ce rezulta prin

transpunerea sa pe panza este o creatie intelectuala.

Sunt creatii de forma

1



#u trasaturi care le fac perceptibile simturilor. xista opere care sunt

perceptibile pentru un singur simt, precum operele muzicale, dupa cum exista opere

care se adreseaza mai multor simturi, precum operele audio-vizuale, cele

cinematografice s.a. %orma unei creatii intelectuale este inteligibila, abstracta, precum

ideile lui &laton si nu se confunda cu suportul operei. 'uportul permite fixarea formeiastfel incat ea sa poata fi comunicata simturilor in mod repetat. $e regula, suportul

este un bun corporal, care are consistenta fizica. In schimb, forma este inteligibila,

necorporala. #ceeasi forma poate sa fie incorporata in mai multe suporturi in acelasi

timp, iar suporturile pot fi de natura diferita. 'pre exemplu, o sonata poate sa fie

incorporata pe un portativ ce permite fixarea formei, dar acesta nu permite in mod

direct si redarea operei. #ceeasi sonata poate fi incorporata si pe un disc. In acest caz,

prin instrumente mecanice, fara un aport uman, suportul permite redarea operei. $e

asemenea, este posibil ca o sonata sa nu fi fost fixata niciodata, ci doar interpretata.

'onata exista independent daca este incorporata ori nu, ea se naste in momentul in

care ideea apare in mintea autorului.

Sunt originale

(riginalitatea este definita intr-un mod romantic ca fiind amprenta

personalitatii autorului. (rice forma intelectuala care il reprezinta intrucatva pe

autorul ei se califica drept opera din perspectiva drepturilor de autor. 'e considera ca o

opera poarta amprenta personalitatii autorului atunci cand acesta a putut face alegeri

neimpuse, neconstranse in legatura cu forma sa. #ltfel spus, originalitatea este

rezultatul libertatii de creatie.

$e aici rezulta doua reguli juridice si mai multe aspecte practice!

o Originalitatea nu se confunda cu valoarea.

$in punct de vedere juridic, o opera este protejata chiar daca nu este valoroasa.

Recunoasterea valorii operelor influenteaza valoarea economica a protectiei.

o Originalitatea nu se confunda nici cu noutatea.

Noutatea este obiectiva si presupune ca nimic identic nu a existat inainte. $e

regula, noutatea este o conditie de protectie pentru proprietatea industriala. In schimb,

pentru proprietatea literar-artistica, conditia de protectie este originalitatea, care

presupune doar ca autorul sa isi exprime personalitatea prin opera. )u toate acestea,

deoarece dupa toate probabilitatile nu exista doua personalitati identice, care sa creezein imprejurari absolut identice, este foarte putin probabil ca doua opere, provenind dela autori diferiti, care au creat in mod independent, sa fie absolut identice. $e aceea,

identitatea intre doua opere succesive provenind de la autori diferiti genereaza o

prezumtie simpla, dar puternica in sensul ca al doilea autor a copiat opera celui dintai,

adica nu exprima personalitatea sa, deci este lipsita de originalitate. $in acest motiv se

spune ca lipsa noutatii antreneaza o puternica prezumtie de lipsa a originalitatii, pe

cand existenta noutatii antreneaza o prezumtie usor mai slaba privind existenta

originalitatii.

(riginalitatea unei opere nu priveste in mod necesar ideea care sta la baza

acelei opere, ci forma in care este exprimata acea idee. In consecinta, protectia oferitade drepturile de autor nu se va aplica ideii exprimate, ci formei de expresie. Ideile sunt

2



de liber parcurs, in sensul ca ele pot fi preluate liber de catre oricine. In schimb,

formele de exprimare ale ideilor sunt protejate si nu pot fi preluate decat cu

respectarea drepturilor autorului lor.

&roprietatea literar-artistica mai cuprinde, pe langa drepturile de autor si

drepturile conexe acestuia, drepturi acordate unora dintre aceia care contribuie ladifuzarea operelor catre public. 'unt asemenea drepturi drepturile artistilor interpreti

si executanti, drepturile producatorilor de fonograme, drepturile de radiodifuziune si

televiziune, precum si drepturile producatorilor de baze de date, reglementate prin

*egea nr. +/ cu modificarile si completarile ulterioare.

(b) Proprietatea industriala este o institutie juridica ce are ca obiect de

reglementare relatiile sociale privind exploatarea creatiilor intelectuale industriale si a

semnelor distinctive ale activitatii industriale. In lumina )onventiei de la &aris din

+0 privind proprietatea industriala, notiunea de 1industrial2 in contextul dat are o

acceptiune foarte larga, incluzand orice activitate economica sistematica, inclusiv

agricultura, comert, servicii, industrie.

)reatiile intelectuale industriale sunt inventiile, desenele si modelele si

secretele comerciale.

Inventiile reprezinta solutii tehnice noi, aplicabile industrial. $e regula, daca

implica activitate inventiva, adica un pas creativ suficient de important, inventiile sunt

protejate printr-un titlu de protectie emis de autoritatea nationala competenta numit

brevet de inventie. In Romania, autoritatea competenta este (ficiul de 'tat pentru

Inventii si Marci 3('IM4. 5revetele de inventii sunt reglementate prin *egea nr.

/6 privind brevetele de inventie. Unele dintre inventii pot fi protejate chiar daca

nu implica activitate inventiva, in virtutea doar a caracterului lor de noutate. "itlul de protectie care se poate acorda in acest caz se numeste model de utilitate si este emis

tot de ('IM, avand o durata mai scurta decat brevetul de inventie. Modelele deutilitate sunt reglementate de *egea nr. 078988:. #numite tipuri de inventii se bucura

de o protectie speciala in virtutea naturii lor. 'unt asemenea inventii topografiile

produselor semiconductoare, care fac obiectul de reglementare a *egii nr. /7

privind protectia topografiilor circuitelor semiconductoare. 'i noile soiuri de plante se

bucura de o protectie speciala, potrivit *egii nr. 977+.

Desenele si modelele reprezinta aspectul exterior nou al unui produs industrial.

'unt protejate printr-un titlu de protectie numit certificat de inregistrare al

desenuluimodelului, emis de ('IM. &rotectia este reglementata prin *egea nr.99 privind protectia modelelor si a desenelor.

Secretele comerciale reprezinta informatii tehnice sau economice valoroase

prin aceea ca accesul la asemenea informatii este limitat. le fac obiectul unei

protectii nespecifice, fiind vorba despre o raspundere delictuala speciala pentru acte de

concurenta neloiala. &rotectia este reglementata de *egea nr. privind

combaterea concurentei neloiale.

'emnele distinctive ale activitatii industriale individualizeaza produsele,

serviciile si producatorii in functie de unul din urmatoarele doua criterii!

• originea comerciala

3





#tat protectia operelor, cat si protectia creatiilor intelectuale industriale si a

semnelor distinctive ale activitatii industriale se realizeaza prin recunoasterea pentru

titularul protectiei a unor drepturi subiective civile cu privire la obiectul protejat.

#ceste drepturi subiective civile sunt numite drepturi privative sau drepturi exclusive

de exploatare, in sensul ca ele permit titularului sa fie singurul care poate sa autorizezesau sa interzica tertilor anumite forme de publicizare a obiectului protejat prevazute

expres de lege. $in cauza instituirii acestor drepturi, un tert nu poate proceda la tipul

de exploatare a creatiei sau a semnului pe care legea il prevede decat cu acordul

titularului dreptului exclusiv. #cest acord, care este o conventie ce produce efecte

juridice patrimoniale, are natura juridica a unui contract. $e regula, titularul dreptului

exclusiv consimte la incheierea lui numai in schimbul unei remuneratii

corespunzatoare, numita redeventa. $aca tertul procedeaza la tipul de exploatare

inclus in sfera de exclusivitate a titularului fara acordul acestuia, atunci el savarseste

un delict civil si, uneori, chiar o infractiune, urmand sa se aplice formele de

raspundere corespunzatoare.

(biect

#tat operele literar-artistice, cat si creatiile intelectuale industriale si semnele

distinctive ale activitatii industriale sunt bunuri necorporale prin determinarea legii.

5unurile necorporale au caracteristica ubicuitatii sub aspectul aparitiei si cel al

folosintei. 'unt ubicue sub aspectul aparitiei in sensul ca aceeasi creatie sau acelasi

semn poate sa fie realizat in mod independent, in acelasi timp, de doua persoane

diferite. Ubicuitatea sub aspectul folosintei presupune posibilitatea ca mai multe

persoane sa foloseasca in mod independent, in acelasi timp, aceeasi creatie sau acelasi

semn.

)aractere juridice

(i) $reptul de proprietate intelectuala este un drept exclusiv, adica confera

titularului posibilitatea de a autoriza sau interzice orice exploatare a obiectului sau

dintre cele prevazute de lege.

(ii) $reptul de proprietate intelectuala este un drept absolut , opozabil erga

omnes, in sensul ca niciun tert nu poate desfasura activitatile incluse in sfera de

exclusivitate fara autorizarea titularului. In consecinta, subiectul pasiv al dreptului este

nedeterminat si, abia in cursul exercitarii dreptului, din acest subiect pasiv general se

extrag subiecte determinate care, desfasurand activitati de exploatare a obiectuluidreptului, ii datoreaza in schimb fructe civile titularului dreptului de proprietate

intelectuala.

(iii) $e asemenea, el este un drept patrimonial , evaluabil in bani. In cazul in

care obiectul protectiei este o reflexie sociala a personalitatii autorului, cum se

intampla pentru dreptul de proprietate literar-artistica, pe langa protectia patrimoniala

se adauga si o protectie nepatrimoniala, sub forma unor drepturi ale personalitatii

legate de opera. )u toate acestea, singurele prerogative cu aplicatie generala, ca la

orice drept de proprietate intelectuala, sunt de natura patrimoniala.

(iv) $in cauza caracterului sau patrimonial, dreptul de proprietate intelectuala

este un drept alienabil sau disponibil, in sensul ca titularul sau poate dispune de dreptfie prin renuntare totala sau partiala, fie prin instrainare.

5



(v) $reptul de proprietate intelectuala este, in principiu, un drept temporar ,

conferindu-i titularului sau posibilitatea de a-i interzice anumite atribute. #cest drept

este o restrangere a libertatii tertilor si, ca urmare, aceasta restrangere nu poate fi

perpetua. *egea prevede duratele fiecarui drept de proprietate intelectuala in parte.

(vi) $reptul de proprietate intelectuala este, in principiu, un drept teritorial .#ceasta inseamna ca, spre exemplu, o inventie sau o opera care este protejata pe

teritoriul unui stat ar putea sa nu fie protejata pe teritoriul unui alt stat. *a aceasta

consecinta se ajunge in cazul proprietatii industriale din cauza faptului ca, de regula,

drepturile de proprietate industriala rezulta din titluri de protectie emise de autoritatile

publice ale unui stat. "itlurile isi produc efectele doar pe teritoriul acelui stat. &rin

urmare, de regula, pentru a obtine protectia unei creatii intelectuale industriale sau a

unui semn distinctiv al activitatii industriale, o persoana trebuie sa solicite protectia de

la autoritatile fiecaruia dintre statele in care doreste sa o obtina.

In materia proprietatii literar-artistice, caracterul teritorial al dreptului decurge

din caracterul teritorial al legilor care il instituie.

)ontinutul dreptului de proprietate intelectuala

)ontinutul dreptului de proprietate intelectuala este similar cu acela al dreptului

de proprietate din ). civ., in sensul ca, la fel ca si acela, dreptul de proprietate

intelectuala comporta patru prerogative!

• ius possidendi < posibilitatea titularului dreptului de a cunoaste obiectul

acestui drept si de a dispune cu privire la utilizarea lui;

• ius utendi < posibilitatea titularului de a folosi pentru sine creatia

intelectuala;

• ius fruendi < dreptul titularului de a valorifica obiectul dreptului prinexploatarea lui de catre terti;

• ius abutendi < prerogativa dispozitiei juridice.

)u toate acestea, exista o diferenta esentiala intre cele doua drepturi, anume

dreptul de proprietate din ). civ. confera titularului sau vocatia de a extrage toate

avantajele economice pe care bunul le poate oferi. numerarea prerogativelor

dreptului de proprietate in ). civ. este o premiera in raport cu legislatia anterioara, dar

nu trebuie sa schimbe intelegerea dreptului de proprietate ca drept la ansamblul

avantajelor economice pe care bunul le poate oferi, deoarece toate prerogativele

enumerate trebuie intelese in sensul cel mai larg, fara ca utilizarile economice preciseale bunului sa fie la randul lor enumerate.

In privinta dreptului de proprietate intelectuala, titularul acestui drept are in

legatura cu obiectul dreptului numai acele prerogative pe care legea le-a recunoscut in

mod expres. #ltfel spus, titularul dreptului de proprietate clasica are fata de bunul sau

dreptul exclusiv de a face orice legea nu i-a interzis, pe cand titularul dreptului de

proprietate intelectuala are asupra obiectului sau dreptul exclusiv doar cu privire la

acele utilizari pe care legea le-a impus expres in continutul exclusivitatii 3folosirea

creatiei industriale, vanzarea si oferirea spre prelucrare a produselor care o

incorporeaza, importul acestor produse, comercializarea sub semne distinctive4.

6





drepturile cu realizare mediata presupun ca prerogativa titularului asupra bunului se

realizeaza prin intermediul conduitei unei persoane determinate < drepturile de

creanta.

$in perspectiva acestei clasificari, dreptul de proprietate intelectuala este un

drept sui generis pentru ca, desi de plano, in virtutea caracterului sau absolut,subiectul pasiv este nedeterminat, totusi exercitarea drepturilor se realizeaza prin

determinarea subiectului pasiv, in sensul ca titularul dreptului de proprietate

intelectuala poate culege venituri din exploatarea obiectului dreptului sau numai de la

acei terti care exploateaza. #sadar, in cursul exercitarii dreptului de proprietate

intelectuala, tertii se determina ca subiecte pasive ale drepturilor de creanta care

decurg pentru titular din exploatarea obiectului dreptului.

$reptul de proprietate intelectuala nu este identic cu aceste creante, ci este

dreptul de a deveni creditorul lor. 'ub acest aspect se poate spune ca subiectul pasiv al

dreptului de proprietate intelectuala este determinabil si ca exercitarea dreptului se

realizeaza prin exploatarea obiectului de catre acest subiect pasiv.

Comparatie intre dreptul subiectiv de proprietate industriala si dreptul

subiectiv de proprietate literar-artistica 3in continuare, "drept de autor#4

$asterea dreptului

(a) $reptul de autor se naste prin faptul crearii operei, care este un fapt juridic

stricto sensu.

(b) $reptul de proprietate industriala se naste dintr-un titlu de protectie pe care,

de regula, il elibereaza autoritatea nationala competenta in urma unei proceduriadministrative si care da nastere unui drept retroactiv de la data cererii prin care a

debutat procedura administrativa.

%spectul esential al protectiei

(a) Interesul principal al protectiei acordate prin drepturile de autor este acela

de a recompensa originalitatea operei, adica expresia personalitatii autorului.

(b) Interesul principal al protectiei conferite de proprietatea industriala il

reprezinta progresul tehnic si comercial si, de aceea, cerinta de protectie specifica

acestui drept este noutatea, care are caracter obiectiv.

$ivelul protectiei

(a) $in cauza ca vizeaza doar manifestarea personalitatii subiective, dreptul de

autor confera o protectie subtire, anume o protectie doar impotriva copiei fidele a

formei operei. &reluarea ideilor carora li s-a dat acea forma este libera. Ideile nu sunt

protejate prin drepturile de autor. $reptul de autor nu confera o protectie de continut,

ci numai de forma.

(b) $reptul de proprietate industriala confera o protectie adanca, adica

protejeaza ideea, continutul creatiei industriale.

Durata protectiei

8



(a) $eoarece protectia oferita de drepturile de autor este subtire, limitarile pe

care ea le impune conduitei tertilor sunt mai putin energice. $in acest motiv, drepturile

de autor genereaza drepturi subiective de o durata mai indelungata.

(b) $eoarece proprietatea industriala ofera o protectie adanca, limitarile aduse

tertilor sunt mai energice si, de aceea, durata protectiei este mai scurta. In schimb, in privinta semnelor distinctive, limitarile impuse libertatii tertilor sunt aproape

nesemnificative, ceea ce confera protectiei semnelor distinctive vocatie la perpetuitate.

Prerogativele personal-nepatrimoniale

(a) $reptul de autor, de vreme ce protejeaza expresia personalitatii autorului,

comporta puternice prerogative personal-nepatrimoniale, care sunt drepturi ale

personalitatii autorului in relatia sa cu opera care o exprima. "itularul beneficiaza de

dreptul la nume, la recunoasterea paternitatii, la integritatea operei, dreptul de a decide

daca si in ce mod se va aduce opera la cunostinta publica, precum si de a o retrage din

circulatia publica, despagubind utilizatorii, dupa caz.(b) $reptul de proprietate industriala comporta prerogative nepatrimoniale mailimitate in cazul creatiilor intelectuale industriale si nu cumporta asemenea

prerogative in cazul semnelor distinctive.

Protectia juridica a inventiei

Inventia este o solutie tehnica noua, neevidenta in stadiul tehinicii si aplicabila

industrial. &rincipalul mijloc de protectie juridica a inventiei este brevetul de inventie,care este un act administrativ eliberat de ('IM in urma unei proceduri de examinare a

cererii de brevet de inventie, in care acesta verifica daca sunt indeplinite conditiile

specifice de eliberare a brevetului. $in brevet se nasc retroactiv, de la data depunerii

cererii de brevet, drepturi exclusive de exploatare a inventiei, care au, de regula, o

durata de 98 ani si care sunt susceptibile, pe de o parte, de transmitere prin cesiune si

licenta, pe de alta parte, de mijloace specifice de aparare si, in fine, de moduri

specifice de incetare.

)onditiile specifice de validitate a brevetului de inventie

#ceste conditii se pot imparti in doua categorii, intrucat unele tin de validitatea

substantiala, iar altele tin de validitatea formala a brevetului. )onditiile de fond, larandul lor, sunt de doua categorii, respectiv unele vizeaza obiectul protectiei 3inventia

brevetabila4, iar celelalte vizeaza titularul protectiei 3persoana indreptatita la eliberarea

brevetului4.)onditiile de fond ale obiectului protectiei protejeaza interesul public al

libertatii comertului, in sensul ca aceasta libertate nu poate fi ingradita decat pentru

protectia unei creatii suficient de meritorie in raport cu progresul tehnic, incat sa

indeplineasca conditiile de fond ale obiectului protectiei. $e aceea, ca natura juridica,

anularea unui brevet pentru neindeplinirea conditiilor de fond ale obiectului protectiei

este o specie de nulitate absoluta cu regim special.

In schimb, conditiile de fond ale subiectelor protectiei ocrotesc interesele private ale acestor subiecte de a beneficia de drepturile conferite de brevet. In

9



consecinta, natura juridica a anularii brevetului pentru neindeplinirea acestor conditii

este aceea a unei nulitati relative cu regim special.

• &onditiile de fond ale obiectului protectiei

(a) Obiectul protectiei prin brevet este o inventie' adica o solutie tenica a unei probleme

&otrivit art. / alin. 34 din *egea nr. /6 3in continuare, 1*egea24, un brevet

poate fi acordat pentru orice inventie avand ca obiect un produs sau un procedeu in

toate domeniile tehnologice, daca sunt indeplinite si celelalte conditii de

brevetabilitate. $in acest text rezulta doua aspecte relevante juridic!

- In primul rand rezulta principiul neutralitatii tehnologice, care este regula in

temeiul careia inventiile din orice domeniu tehnologic pot fi brevetate fara nicio

discriminare. xceptiile de la aceasta regula trebuie consacrate prin lege, sunt de

stricta interpretare si aplicare si sunt justificate de interesele sociale pe care le

antreneaza natura specifica a anumitor domenii tehnologice. 'pre exemplu, noilesoiuri de plante sunt protejate printr-o lege specifica conform careia titlul de protectie

nu este brevetul, ci un certificat de inregistrare. $e asemenea, produsele farmateuticesi fitosanitare sunt susceptibile de o protectie mai indelungata decat alte inventii.

- In al doilea rand, inventiile sunt de doua categorii, respectiv produse si

procedee. #ceste doua categorii sunt definite de regulamentul de aplicare a legii.

#rt. 9 alin. 394 din acest regulament prevede ca produsul reprezinta un obiect

cu caracteristici determinate, definite tehnic prin partile sale constructive si, dupa caz,

constitutive, prin elementele de legatura dintre acestea, prin forma sa constructiva sau

a partilor constitutive, prin materialele din care este realizat, prin relatiile constructivede pozitie si functionare dintre partile constitutive sau prin rolul functional al acestora.

&rocedeele sunt definite prin art. 0 alin. 394 din acelasi regulament. "extul

prevede ca procedeul reprezinta o succesiune logica de etape, faze sau pasi, definite

prin ordinea de desfasurare, prin conditii initiale, cum ar fi materia prima aleasa, prin

parametri, prin conditii tehnice de desfasurare sau mijloace tehnice utilizate.

Intr-un mod metaforic, produsul este un lucru, iar procedeul este o activitate.

&otrivit art. : din lege, exista o serie de creatii intelectuale, cunostinte sau idei

in legatura cu care legea prevede in mod expres ca ele nu sunt inventii si, ca atare, elesunt excluse de la brevetare.

- *it. a4 a textului se refera la descoperiri, teorii stiintifice si metode

matematice.$escoperirile nu sunt solutii tehnice pentru ca ele nu reprezinta o creatie

intelectuala. $escoperirile nu presupun realizarea unui element nou, ci presupun

identificarea a ceea ce exista deja in natura. $escoperirile pot fi utilizate pentru

realizarea unei inventii, dar nu sunt ele insele inventii. 'pre exemplu, regulile de

transformare a energiei, care au fost descoperite, pot fi utilizate pentru diverse solutii

tehnice constand in dispozitive de transformare a energiei.

10



"eoriile stiintifice sunt descoperiri inca neverificate. $e regula, spunem despre

o metoda de explicare a naturii ca este o teorie stiintifica atunci cand ea este

alternativa cu alta metoda de explicare a naturii.

Metodele matematice pot fi solutii ale unor probleme, dar nu au caracter tehnic.

Numai atunci cand aceste metode matematice se aplica unor dispozitive sau actiunicare au functia de a rezolva o problema practica, asemenea utilizari pot fi elementele

unei solutii tehnice.

- *it. b4 a textului se refera la creatiile estetice.

$esi ele sunt creatii intelectuale, precum inventiile, creatiile estetice nu

urmaresc sa solutioneze probleme tehnice, ci urmaresc frumosul. $eoarece frumosul

este subiectiv, cel mai adesea creatiile estetice exprima personalitatea autorului si,

atunci, sunt opere care fac obiectul proprietatii literar-artistice.

- *it. c4 a textului se refera la planurile, principiile si metodele in exercitarea

unei activitati mentale in materie de jocuri sau in domeniul activitatilor economice si

la programele de calculator.

#stfel se atesta apartenenta legislatiei romane la familia de drept europeana in

materia legii proprietatii intelectuale. 'e considera ca acestor metode le lipseste

caracterul tehnic si, in consecinta, nu sunt considerate inventii. $e asemenea,

programele de calculator sunt considerate texte, care fac obiectul protectiei proprietatii

literar-artistice.

- *it. d4 a textului se refera la prezentarile de informatii.

#cestea pot face obiectul drepturilor de autor atunci cand, in prezentare, autorulsi-a exprimat personalitatea. 'implele fapte si date nu pot face obiectul dreptului de

autor, asa incat protectia literar-artistica se va acorda numai in masura in care prezentarea este originala si nu va viza faptele ca atare sau ideea ca acele fapte sa fie

relatate.

&otrivit art. : alin. 394, prevederile de mai sus nu exclud brevetabilitatea acestor

obiecte sau activitati decat in masura in care cererea de brevet de inventie ori brevetul

de inventie se refera la astfel de obiecte sau activitati considerate in sine. ste avut in

vedere faptul ca, desi o descoperire, program de calculator s.a., nu pot fi brevetate ca

atare, ele pot fi utilizate pentru realizarea unor solutii tehnice, care sunt susceptibile de protectia prin brevet.

(b) Invetia trebuie sa fie noua

&otrivit art. alin. 34 din lege, o inventie este noua daca nu este cuprinsa in

stadiul tehnicii. #lin. 394 prevede ca stadiul tehnicii cuprinde toate cunostintele care au

devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisa ori orala, prin folosire sau in

orice alt mod, pana la data depunerii cererii de brevet de inventie. &rin urmare, este

nou ceea ce nu era cunoscut publicului inainte de data la care se declanseaza

procedura de brevetare. &entru a se determina daca o anumita solutie tehnica era saunu conoscuta publicului vor fi avute in vedere, conform textului, atat descrierile scrise

11



sau orale, cat si folosirea in public a inventiei, cu conditia ca acestea sa fi fost

accesibile publicului.

In materie de brevete, conditia noutatii este absoluta in timp si in spatiu, astfel

incat noutatea este inlaturata daca oriunde in lume, oricand inainte de data de depozit,

o solutie identica a devenit accesibila publicului. Noutatea se apreciaza in raport cu oanumita data de referinta, care se numeste data de prioritate. In principiu, aceasta este

data depunerii cererii de brevet care, daca sunt intrunite anumite cerinte de forma

minimale, se numeste data de depozit. &rin exceptie, data de prioritate este data unui

alt depozit, anterior, cu privire la aceeasi solutie tehnica, fie ca acel depozit s-a facut

intr-un alt stat 3prioritate unionista4, fie ca acel depozit s-a facut in acelasi stat, dar

cererea a fost ulterior abandonata 3prioritate interna4.

&entru aprecierea noutatii sunt avute in vedere cunostintele care au devenit

accesibile publicului inainte de data de prioritate prin moduri denumite anterioritati.

#nterioritatea este distructiva de noutate daca indeplineste in mod cumulativ

urmatoarele conditii!

- ste publica.

( informatie devine publica atunci cand este incredintata unei persoane care nu

este tinuta la confidentialitate sau cand este susceptibila de a fi consultata de o

asemenea persoana, chiar daca nu a fost in concret consultata.

- ste certa.

$ata la care informatia la care a devenit accesibila publicului trebuie stabilita

cu certitudine din punct de vedere probatoriu ca fiind anterioara datei de prioritate. Nu

este insa necesar ca aceasta data sa fie strict determinata.

- ste completa.

&rin modul in care a devenit publica, informatia trebuie sa fi inclus toateelementele care se pretind a fi de noutate in inventia care se solicita a fi brevetata.

&entru ca anumite anterioritati sa fie considerate distructive de noutate, nu este

permisa combinarea lor. "rebuie ca o singura anterioritate sa includa toate elementele

pe care inventia le prezinta ca fiind noi.

- ste suficienta.

&rin modul in care a fost adusa la cunostinta publicului, solutia trebuie sa fi fost

prezentata suficient de detaliat, astfel incat o persoana de specialitate sa o poata realiza pe baza acestei prezentari.

&e langa solutiile accesibile publicului, pentru determinarea stadiului tehnicii

fata de care se stabileste daca este indeplinita sau nu conditia noutatii vor fi avute in

vedere si cererile de obtinere a protectiei aceleiasi solutii tehnice in Romania, chiar

daca ele nu au devenit accesibile publicului.

#rt. alin. 304 din lege prevede ca stadiul tehnicii cuprinde continutul cererilor

depuse la ('IM si al cererilor internationale pentru care s-a deschis faza nationala in

Romania sau al celor europene desemnand Romania, asa cum acestea au fost depuse,

care au o data de depozit anterioara datei de prioritate si care au fost publicate la saudupa aceasta data, potrivit legii.

12



ste avut in vedere "ratatul de cooperare in domeniul brevetelor, care permite

ca printr-o singura cerere depusa la 5iroul international al (rganizatiei internationale

a proprietatii intelectuale de la =eneva sa se desemneze mai multe state in care sa fie

urmata ulterior procedura de brevetare. #vantajul pe care il confera acest tratat este ca

data de prioritate in raport cu care se va aprecia noutatea inventiei va fi data aceleiunice cereri internationale. $e aceasta data titularul se va putea prevala in fata

oricaruia dintre oficiile nationale ale statelor in care va continua procedura de

brevetare. $aca acea cerere vizeaza Romania, ea va intra in stadiul tehnicii.

$in )onventia brevetul european fac parte 67 de state europene, care permite

ca mai multe brevete nationale emise de statele membre sa fie solicitate si obtinute in

urma unei singure proceduri de examinare efectuata de catre (ficiul european de

brevete de la Munchen. &rin cererea depusa la acest oficiu, persoana indreptatita la

eliberarea brevetului desemneaza statele in care doreste sa obtina protectie. 5revetul

european care se emite in urma parcurgerii acestei proceduri va produce in fiecare

dintre statele desemnate efectele unui brevet national emis in acel stat. $aca Romania

este un stat desemnat, atunci cererea de brevet in cauza este inclusa in stadiul tehincii

pentru orice inventie identica, depusa ulterior la ('IM.

&entrua fi indeplinita conditia de fond a noutatii, este suficient ca inventia sa fie

diferita de orice solutie tehnica din stadiul tehnicii, fie si printr-o trasatura minora, sub

condita ca aceasta trasatura sa aiba un efect tehnic in rezolvarea problemei. #ceasta

inseamna ca noutatea unei inventii poate consta in perfectionarea unei inventii

anterioare. # doua inventie, numita inventie de perfectionare sau dependenta, nu poate

functiona decat prin aplicarea unei inventii anterioare, numita inventie principala. $in

acest motiv, exploatarea inventiei de perfectionare nu poate avea loc decat

exploatandu-se si inventia principala, astfel incat, daca inventia principala este protejata printr-un brevet, titularul inventiei de perfectionare, chiar daca si aceasta este

brevetata, nu o va putea exploata decat cu acordul titularului de brevet asupra inventiei principale. In cazul in care inventia de perfectionare este brevetata, acest acord se

poate obtine si silit, pe calea unei licente obligatorii acordate in conditiile art. 60 alin.

3:4 din lege.

In principiu, noutatea poate fi distrusa chiar de catre autorul inventiei ori

succesorul sau in dreptul la eliberarea brevetului, daca acesta aduce la cunostinta

publica solutia tehnica in cauza anterior datei de prioritate. &rin exceptie, art. 8

prevede ca divulgarea inventiei de catre persoana indreptatita la eliberarea brevetului

sau autorul sau nu este luata in considerare pentru distrugerea noutatii daca, in cele /luni care premerg datei de depozit a cererii, ea a avut loc in unul din urmatoarele doua

cazuri!

- #buzul evident in privinta solicitantului sau autorului in drepturi a acestuia.

Notiunea de abuz implica sustragerea solutiei tehnice din sfera de control a

persoanei indreptatite la eliberarea brevetului fara un acord valabil din partea acestei

persoane. 'pre exemplu, incalcarea obligatiei de confidentialitate este un abuz

impotriva titularului. )aracterul evident presupune necesitatea de a demonstra cu

suficienta certitudine savarsirea abuzului, sarcina probei incumband persoanei care

solicita eliberearea brevetului.

13



- %aptul ca solicitantul sau autorul sau a expus inventia intr-o expozitie

internationala oficiala sau oficial recunoscuta.

&entru determinarea expozitiilor la care face referire textul este aplicabila

)onventia de la &aris privind expozitiile internationale, care prevde anumite conditii

de procedura necesare pentru recunoasterea caracterului international si oficial al uneiexpozitii.

&entru ca o inventie sa intre sub incidenta unei asemenea cauze de inlaturare a

caracterului distructiv de noutate al divulgarii, este necesar ca inventia sa fie de produs

pentru ca, in principiu, numai produsele pot fi expuse si ca produsul sa fi fost efectiv

introdus in expozitie, nu doar anuntat. &roba introducerii in expozitie se face prin

declaratia solicitantului, insotita de o dovada eliberata de organizator.

(c) %ctivitatea inventiva

ste prevazuta de art. din lege, conform caruia o inventie este considerata ca

implicand o activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate, ea nu rezulta

in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii. $e aceea, activitatea

inventiva se mai numeste si neevidenta.

#ctivitatea inventiva inseamna geniu. a face sa difere noutatile previzibile de

noutatile imprevizibile, surprinzatoare.

&ersoana de specialitate este un personaj abstract, care este reputata a cunoaste

tot stadiul tehnicii, fara a putea corela intr-un mod imprevizibil, fara a avea un spirit

creator.

'tadiul tehnicii, ca in cazul conditiei noutatii, include toate cunostintele

devenite accesibile publicului anterior datei de prioritate. 'pre deosebire de conditia

noutatii, el nu include cererile de brevet adresate direct catre ('IM ori cererileadresate pe cale internationala si nici cererile de brevet european care desemneaza

Romania, daca aceste cereri nu au fost publicate inaintea datei de prioritate. &rinurmare, stadiul tehnicii pentru aprecierea activitatii inventive este mai ingust decat

stadiul tehnicii pentru aprecierea noutatii. $e asemenea, spre deosebire de conditia

noutatii, pentru aprecierea activitatii inventive este permis sa se combine mai multe

anterioritati. )hiar daca fiecare dintre aceste anterioritati nu este completa, ea poate

contribui la inlaturarea activitatii inventive atunci cand combinarea ei cu o alta

anterioritate era previzibila pentru specialist.

#ctivitatea inventiva poate rezulta!

-din modul original in care se pune o problema tehnica;- din rezultatul imprevizibil care se atinge prin combinarea unor mijloace

cunoscute;

- din inlaturarea unor dificultati care pareau insurmontabile prin folosirea

mijloacelor cunoscute;

- printr-o selectie facuta dintr-o scala mai larga, cunoscuta, a unor

elemente componente ale scalei care prezinta un avantaj particular

neasteptat;

- prin atingerea unui rezultat necunoscut pe calea unor mijloace

neasteptate.

14



#ceste imprejurari nu trebuie sa fie cumulative. ste suficient ca produsul sau

procedeul sa comporte un singur element neasteptat, imprevizibil pentru specialistul in

domeniu.

#ctivitatea inventiva se poate stabili si!

- probandu-se un numar mare de incercari anterioare de a solutiona

aceeasi problema sau un numar mare de anterioritati care trebuie

combinate, eventual corelat cu faptul ca nu provin din surse omogene;

- printr-o diferenta calitativa majora in raport cu stadiul cel mai apropiat al

tehnicii;

- stabilindu-se ca solutia infrange o prejudecata tehnica.

(d) %plicabilitate industriala

&otrivit art. 9 din lege, o inventie este considerata ca fiind susceptibila de

aplicabilitate industriala daca obiectul sau poate fi fabricat sau utilizat intr-un domeniu

industrial, inclusiv in agricultura. #ceasta definitie reflecta caracterul autonom al

notiunii de 1industrial2 in contextul proprietatii industriale. In principiu, orice

activitate economica 3agricultura, serivicii, turism etc.4 intra in sfera acestei notiuni. In

plus, cerinta aplicabilitatii industriale presupune si reproductibilitatea rezultatelor

tehnice ale aplicarii solutiei, in sensul ca aceeasi solutie, aplicata in aceleasi conditii,

trebuie sa conduca la acelasi rezultat tehnic, cu marje de variatie suficient de mici,

incat producerea rezultatului sa poata fi previzibila.

(e) Solutia tenica sa nu fie eclusa de la brevetare printr-o dispoitie epresa

xcluderile de la brevetare sunt prevazute in art. + din lege.

Potrivit art. * lit. a)' nu se acorda brevet de inventie pentru inventiile a carorexploatare comerciala este contrara ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv

pentru cele daunatoare sanatatii si vietii persoanelor, animalelor ori plantelor si care

sunt de natura sa aduca atingere grava mediului, cu conditia ca aceasta excludere sa nudepinda numai de faptul ca exploatarea este interzisa printr-o dispozitie legala.

$in acest text rezulta ca sunt excluse de la brevetare doua categorii de inventii,

anume acelea a caror exploatare comerciala este nociva, precum si acelea a caror

exploatare comerciala este contrara bunelor moravuri. #partenenta unei inventii la una

dintre aceste doua categorii nu poate fi dedusa din simplul fapt ca exploatarea

comerciala este interzisa printr-o dispozitie legala sau reglementara. ( asemenea

dispozitie ar putea fi un indiciu pentru excluderea de la brevetare, dar el trebuiecorelat cu alte trasaturi obiective ale solutiei tehnice, care antreneaza fie un efect

daunator, fie un caracter imoral al exploatarii comerciale al acestuia.

)u privire la efectul daunator, el trebuie stabilit in privinta oricarei exploatari

de care este susceptibila inventia pentru ca ea sa fie exclusa de la brevetare.

)u privire la inventiile contrare bunelor moravuri, se poate spune ca bunele

moravuri depind de perceptia organelor decidente cu privire la aprecierea rezultatelor

exploatarii comerciale ale unei anumite solutii tehnice de catre majoritatea statistica a

mediului social in care ea urmeaza sa fie aplicata.

Potrivit art. * lit. b)' nu se acorda brevet de inventie pentru soiurile de plante.'oiurile de plante fac obiectul unei protectii specifice, respectiv *egea nr. 977+

15



privind protectia soiurilor de plante. ste nevoie de o protectie specifica pentru ca

aplicabilitatea industriala nu se stabileste la fel ca in domeniul protectiei industriale.

Marja de eroare este mai mare decat cea tolerata intr-un domeniu tehnic obisnuit.

#ceasta conditie este inlocuita cu conditia reproductibilitatii automate, organismul

respectiv trebuie sa aiba capacitatea de reproducere.&e langa soiurile de plante, sunt excluse de la brevetare si rasele de animale.

&entru rasele de animale nu exista protectie speciala. #ceasta excludere trebuie

corelata cu prevederile art. / alin. 394 lit. b4 din lege, care prevede ca inventiile din

domeniul biotehnologiei sunt brevetabile daca se refera la plante sau animale, daca

posibilitatea tehnica de realizare a inventiei nu se limiteaza la un anumit soi de plante

sau la o anumita rasa de animale.

Nu se acorda brevet de inventie nici pentru procedeele esential biologice pentru

obtinerea plantelor sau animalelor. &revederea nu se aplica procedeelor

microbiologice si produselor obtinute prin aceste procedee. ste esential biologic un

procedeu prin care rezultatele se pot produce si fara o interventie artificiala. In masura

in are un procedeu nu isi atinge rezultatul fara o contributie umana, atunci acest

procedeu nu este unul esential biologic. 'unt excluse, insa, procedeele microbiologice

pentru ca rezultatul tehnic atins prin aceste procedee depinde de parametri extrem de

precisi, a caror reunire este, de regula, incontrolabila in mediul natural, astfe incat

interventia omului este necesara pentru izolarea acelor parametri pentru ca procedeul

sa isi atinga rezultatul.

Potrivit art. * lit. c), nu se acorda brevet de inventie pentru inventiile avand ca

obiect corpul uman in diferite stadii ale formarii si dezvoltarii sale, precum si simpla

descoperire ale elementelor sale, inclusiv secventa sau secventa partiala a unei gene.)u toate acestea, potrivit art. / alin. 394 lit. c4 din lege, se poate breveta un procedeu

tehnic sau un produs obtinut prin acest procedeu, chiar daca acest produs apartine dedomeniul biotehnologiei. $e asemenea, se poate breveta un element izolat al corpului

uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secventa sau secventa

partiala a unei gene, chiar daca structura acelui element este identica cu structura unui

element natural. &otrivit art. 9 alin. 394 din lege, aplicabilitatea industriala a unei

secvente sau a unei secvente partiale a unei gene trebuie sa fie dezvaluita in cererea de

brevet a unei inventii.

Potrivit art. * lit. d), nu se acorda brevet de inventie pentru metodele detratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie sau terapie, si nici pentru

metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal. #ceasta

excludere nu se aplica produselor, in special substante sau compozitii, pentru utilizare

in oricare dintre aceste metode.

• &onditiile de fond ale titularului protectiei

#ceste conditii vizeaza persoana indreptatita la eliberarea brevetului. Regula in

materie este data de art. 0 alin. 34 din lege, anume dreptul la brevet de inventie apartie

inventatorului sau succesorului sau in drepturi. &otrivit art. 9 lit. g4, inventator este persoana care a creat inventia. Intrucat inventia este o creatie intelectuala a mintii

16



umane, numai persoana fizica poate sa creeze inventii in fapt, iar nu si o persoana

juridica. In consecinta, doar persoanele fizice pot fi invetatori.

&otrivit art. 6 alin. 34 din lege, in cazul in care inventia a fost creata impreuna

de mai multi inventatori, fiecare dintre acestia are calitatea de coautor al inventiei, iar

dreptul la brevet le apartine in comun. "extul este o aplicatie a principiului prevazut laart. 0 din lege, pentru ipoteza in care contributia creativa la realizarea inventiei a fost

adusa de mai multe persoane fizice care lucreaza impreuna. 'unt doua conditii

cumulative pentru aplicarea acestei dispozitii!

Mai multe persoane fizice trebuie sa fi contribuit creativ la realizarea

inventiei;

Nu se au in vedere contributiile fizice, de secretariat, logistice etc., ci doar

contributiile intelectuale la activitatea de creatie.

&ersoanele in cauza trebuie sa fi lucrat impreuna.

$aca persoanele fizice au lucrat independent, ajungand la aceeasi solutietehnica, atunci nu se pune problema coautoratului si a exercitarii in comun a dreptului

la brevet. In acest caz, potrivit art. 6 alin. 394 din lege, dreptul la brevet apartine acelei

persoane care a depus o cerere de brevet a carei data de depozit este cea mai veche.

In cazul coautoratului, dreptul la brevet apartine in comun coautorilor inventiei,

fiecare dintre ei fiind reputat a avea o cota-parte din brevet proportionala cu

contributia sa creativa. )ontributia creativa la realizarea unei inventii este un fapt

juridic stricto sensu, susceptibil de a fi probat prin orice mijloc de proba. $e regula,

inventatorii coautori incheie intre ei un act juridic in care stabilesc de comun acord

ponderea contributiilor lor la realizarea inventiei. #ceasta situatie poarta denumirea decoautorat voluntar.

#tunci cand coautorii nu se inteleg, proba ponderii contributiei lor la realizarea

inventiei se poate face prin orice mijloc, dar, pana la proba contrara, coautorii sunt

prezumati a avea o contributie egala, ceea ce antreneaza cote-parti egale din dreptul

asupra brevetului.

Intrucat dreptul la eliberarea brevetului este un drept de creanta impotriva

('IM, care are un obiect indivizibil, el va fi exercitat in comun de catre titulari

conform regulilor obligatiilor indivizibile activ. 5revetul eliberat reprezinta un bun

mobil incorporal asupra caruia cotitularii exercita drepturile prevazute in materia

coproprietatii. &rin derogare de la aceste reguli, Regulamentul de aplicare a *egii nr./6 prevede ca, la instrainarea unei cote-parti din dreptul asupra brevetului

apartinand unuia dintre cotitulari, ceilalti cotitulari au un drept de preemptiune.

Intrucat dreptul de preemptiune este o limitare a prerogativei dispozitiei juridice si o

exceptie de la regulile libertatii de a contracta, este de discutat daca printr-o hotarare a

guvernului se poate impune o asemenea exceptie fata de reguli de nivelul legii.

Inventiile de serviciu fac obiectul de reglementare al *egii nr. +0986. le sunt

de doua categorii, anume (i) inventiile de serviciu stricto sensu si (ii) inventiile de

serviciu lato sensu.

17



(i) Inventiile de serviciu stricto sensu sunt realizate in executarea contractului

de munca al unui salariat, angajat de o persoana juridica. 'unt trei conditii cumulative

pentru a se aplica regimul inventiilor de serviciu stricto sensu!

(a) Inventia trebuie sa fie realiata de un inventator salariat in cadrul unui

contract de munca. &otrivit art. 9 alin. 34 lit. a4 din *egea nr. +0986, salariatul esteorice persoana fizica ce presteaza in temeiul unui contract individual de munca o

activitate remunerata pentru si sub autoritatea unui angajator.

'e pune problema daca aceasta definitie poate fi extinsa si la situatiile in care o

persoana lucreaza pentru si sub autoritatea altei persoane fara ca raportul juridic in

continutul caruia intra aceasta activitate sa decurga dintr-un contract individual de

munca 3spre exemplu, in cazul functionarilor publici sau al militarilor4. #vand in

vedere ca discutam despre dispozitii de exceptie, extinderea aplicarii lor prin analogie

nu ar trebui sa fie permisa. "otusi, in anumite cazuri, reglementarile speciale permit

aplicarea unui regim similar celui privind raporturile decurgand dintr-un contract

individual de munca. 'pre exemplu, art. : din *egea nr. ++ privind statutul

functionarilor publici prevede ca dispozitiile acestei legi se completeaza cu

reglementarile din legislatia muncii, precum si cu cele de drept comun, in masura in

care ele nu contravin legislatiei specifice functiei publice.

(b) %nga!atorul din contractul individual de munca sa fie o persoana !uridica.

#ceasta conditie rezulta din art. alin. 34 din *egea nr. +0986, conform caruia

prezenta lege se aplica inventiilor create de un inventator individual sau de un grup de

inventatori atunci cand inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului de

inventatori este salariat al unei persoane juridice de drept privat sau de drept public.

Rezulta din text ca, daca angajatorul este o persoana fizica, el nu va putea beneficia deregimul derogatoriu prevazut de aceasta lege, brevetul atribuindu-se in acest caz

inventatorului salariat in temeiul art. 0 din *egea nr. /6. "extul este destul deneclar cu privire la ipoteza in care inventia este realizata in coautorat de un grup de

inventatori din care numai unii sau unul este salariat al unei persoane juridice. $esi

chestiunea este controversata, in absenta unei solutii exprese, regimul derogatoriu al

*egii nr. +0986 se va aplica doar in parte cu privire la cota-parte din drepturile

asupra brevetului corespunzatoare contributiei inventatorilor salariati ai unei persoane

juridice. In acest sens pledeaza principiul aplicarii restrictive al legii speciale, avandu-

se in vedere faptul ca *egea nr. +0986 este speciala in raport cu *egea nr. /6.

(c) Inventia trebuie sa fi reultat din eercitarea atributiilor de serviciu ale

inventatorului incredintate in mod epres in cadrul contractului individual de munca

si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator , care prevad

o misiune inventiva. Misiunea inventiva este definita ca stabilind domeniul tehnologic

in care se incadreaza problema sau problemele tehnice pentru a caror rezolvare

inventatorul salariat are o obligatie contractuala sau care decurge din alte acte

obligatorii de a aduce o contributie creativa, corespunzatoare atributiilor de serviciu.

Misiunea inventiva este actul juridic din care rezulta obligatia unui inventator salariat

de a contribui creativ la realizarea unei inventii in executarea contractului sau

individual de munca.

18



(ii) Inventiile de serviciu lato sensu sunt prevazute de art. 0 alin. 34 lit. b4 din

*egea nr. +0986. &otrivit textului, pentru ca o inventie sa se incadreze in aceasta

categorie este necesar sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii!

(+) 'a fie realizata de un inventator salariat;

(,) #ngajatorul sa fie o persoana juridica;

() Realizarea inventiei sa implice contributia angajatorului;

)ategoriile de contributie sunt extrem de largi, dar sunt enumerate limitativ

astfel!

- Inventia trebuie sa se fi realizat, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea

experientei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale

angajatorului;

- )a urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de inventatorul

salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului;

- &rin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau

puse la dispozitie de acesta.

'tructura textului presupune mai multe ipoteze alternative. $octrinarii si

practicienii tind sa vada prima categorie ca fiind doua ipoteze, iar nu una singura.

(rice contributie de ordin intelectual sau logistic a angajatorului la realizarea inventiei

confera acesteia natura unei inventii de serviciu lato sensu. #tunci cand aceasta

contributie consta in cunostinte si informatii, deoarece angajatorului ii revine sarcina

probei cu privire la aplicarea regimului exceptional, de favoare pentru el al inventiei

de serviciu lato sensu, acesta va trebui sa demonstreze ca informatiile si cunostintele

utilizate in realizarea inventiei au fost preluate de salariat de la angajator, iar nu din

alte surse cum ar fi experienta profesionala obisnuita a unui salariat de aceeasi

calificare sau manualele universitare si cartile de specialitate in domeniu sau sursevirtuale care puteau fi accesate de salariat si din afara punctelor de lucru ale

angajatorului etc. %iind vorba despre o imprejurare de fapt, proba poate fi facuta prin

orice mijloace.

() Inventia sa fie realizata pe durata executarii contractului de munca sau cel

mult doi ani dupa incetarea acestuia.

#ceasta conditie nu era necesara pentru inventiile stricto sensu deoarece ele

presupuneau ca inventia sa se fi realizat in executarea contractului de munca. #sadar,

o inventie creata dupa incetarea contractului de munca nu are cum sa fie incadrata

drept o inventie de serviciu stricto sensu.&entru inventia de serviciu lato sensu este de conceput ca un invetator care isi

preia informatiile sau cunostintele in cursul executarii contractului de munca pentru

un angajator sa le foloseasca ulterior pentru realizarea unei inventii, dupa ce contractul

de munca a incetat. $ata realizarii inventiei este o chestiune de fapt. In principiu,

fostul angajator care reclama drepturi asupra acesteia trebuie sa demonstreze cand a

avut salariatul in minte solutia tehnica cu caracter de noutate. &roba directa a acestui

fapt este extrem de dificila, angajatorul urmand sa faca dovada indirect, in functie de

exteriorizarile acestei solutii tehnice, examinandu-se fie documentele in care inventia

a fost schitata de inventator, fie declaratii ale acestuia fata de diverse persoane,

inclusiv cele tinute la confidentialitate.

19



&ot aparea conflicte intre angajatori succesivi ale aceleiasi persoane atunci

cand, in cursul celor doi ani de dupa incetarea contractului de munca la primul

angajator, inventatorul se angajeaza la un nou angajator, in acelasi domeniu

tehnologic. In acest caz, daca fiecare dintre angajatori reuseste sa dovedeasca faptul ca

in realizarea inventiei au fost utilizate informatii sau cunostinte dobandite de salariatde la angajatorul in cauza, atunci, in lipsa unei alte dispozitii legale, drepturile privind

inventia vor fi exercitate in cotitularitate, iar obligatiile care decurg fata de inventator

vor fi asumate de catre fiecare dintre angajatorii in discutie, in raport cu propria lor

contributie la realizarea inventiei.

Regimul juridic al inventiilor de serviciu are doua componente, respectiv (a) un

regim juridic comun, care se aplica tuturor inventiilor de serviciu si (b) un regim

juridic special, care se aplica numai anumitor categorii de inventii de serviciu.

(a) /egimul !uridic comun

&otrivit art. 6 din *egea nr. +0986, angajatorul are competenta de a decide cu

privire la incadrarea sau nu a unei inventii realizate de catre un salariat in categoria

inventiilor de serviciu si cu privire la tipul inventiei de serviciu, in raport cu situatiile

prevazute la art. 0 alin. 34 din *egea nr. +0986. Notiunea de competenta intr-o

reglementare de drept privat este destul de neobisnuita, competenta apartinand, de

regula, institutiilor publice. a trebuie inteleasa in acelasi mod ca in dreptul public,

respectiv ca fiind un ansamblu de drepturi si obligatii avand, cel putin in parte, acelasi

obiect, cu particularitatea ca aceste drepturi si obligatii pot fi de interes privat, iar nu

de interes public, afectand interesele angajatorului si ale salariatului.Un drept care decurge din aceasta competenta, pentru angajator, este prevazut

expres de art. 6 alin. 394 din *egea nr. +0986, care prevede o obligatie de informare aangajatorului in sarcina salariatului, obligatie in raport cu care dreptul corelativ este

un drept de creanta al angajatorului. &otrivit textului, salariatul care creeaza o inventie

are obligatia sa comunice de indata angajatorului prezentarea inventiei, in care sa

descrie solutia problemei rezolvate, cu date suficient de clare pentru a defini inventia

si conditiile in care inventia a fost creata. #ceasta obligatie comporta aspecte specifice

obligatiei de rezultat, dar si aspecte specifice obligatiei de mijloace. In ansamblu, este

o obligatie de mijloace, dar intre mijloacele pe care trebuie sa le foloseasca

inventatorul pentru atingerea rezultatului se afla si acela de a comunica angajatoruluide indata realizarea inventiei.

)u privire la caracterul suficient al prezentarii acesteia, salariatul are o obligatie

de diligenta, care rezulta, printre altele, si din aspectul ca executarea acestei obligatii

este, in parte, dependenta de resursele puse la dispozitia salariatului de catre angajator.

#stfel, potrivit art. 0 din *egea nr. +0986, consilierul in proprietate industriala al

angajatorului, care isi desfasoara activitatea in domeniul inventiilor, acorda asistenta

inventatorului salariat, la cererea acestuia, pentru intocmirea comunicarii prevazute la

art. 6 alin. 394 din *egea nr. +0986. &rin urmare, in cazul in care prezentarea

inventiei facute de salariat este insuficienta, spre exemplu pentru completarea unei

descrieri in cazul unei cereri de brevet de inventie, atunci urmeaza a se examina dacaaceasta insuficienta provine din culpa salariatului sau din culpa angajatorului, care fie

20



nu i-a pus la dispozitie acea consultanta specializata in domeniul proprietatii

industriale, fie nu a asigurat calitatea serviciilor acestei consultante. In orice caz,

sanctiunea neexecutarii acestei obligatii este raspunderea civila, eventual raspunderea

specifica de dreptul muncii. '-ar putea considera ca obligatiile salariatului decurgand

din realizarea unei inventii in executarea sau in legatura cu contractul sau de muncareprezinta urmari pe care legea le da acestui contract si au natura unor obligatii

contractuale decurgand din contractul individual de munca.

(data ce a fost informat in legatura cu realizarea inventiei si imprejurarile

acesteia, angajatorul are dreptul si obligatia de a ii comunica salariatului incadrarea

inventiei, anume daca aceasta este sau nu o inventie de serviciu, iar in caz afirmativ,

din ce categorie de inventii de serviciu face parte. Intrucat incadrarea nu reprezinta

numai un drept, ci si o obligatie, angajatorul trebuie sa procedeze la o apreciere

corecta a criteriilor legale. Incadrarea trebuie facuta in termen de patru luni, daca

regulamentul intern al angajatorului nu prevede un termen mai lung. Inventatorul

poate constesta modul de incadrare al inventiei sale de catre angajator la instanta

judecatoreasca competenta potrivit dreptului comun, in termen de patru luni.

#ceste texte pun mai multe probleme juridice. &rima problema este daca, in

lipsa incadrarii, salariatul poate introduce la instanta de judecata competenta o cerere

prin care aceasta sa suplineasca incadrarea datorata de angajator. In opinia prof.

$inca, o asemenea cerere ar fi lipsita de interes, iar posibilitatea introducerii ei nu

rezulta din art. 6 din *egea nr. +0986. #cest text prevede expres ca salariatul poate

contesta numai modul de incadrare. &rin urmare, trebuie dedus ca termenul de patru

luni ori termenul mai lung prevazut de regulamentul intern este un termen de decadere

a angajatorului din dreptul sau de a califica inventia si ca, odata expirat acest termen

fara ca angajatorul sa o fi incadrat, el nu se mai poate prevala de calitatea ei deinventie de serviciu, inventia fiind supusa regimului de drept comun al inventiei libere

si drepturile asupra ei cuvenindu-se inventatorului salariat. Numai daca incadrarea afost facuta in termen, dar in mod incorect, salariatul are interesul de a o contesta si,

pentru aceasta contestatie, termenul de patru luni este un termen de prescriptie,

intrucat vizeaza dreptul de contestare, care este un drept la actiune ce ocroteste dreptul

subiectiv al inventatorului salariat corelativ cu obligatia angajatorului de a da o

incadrare corecta inventiei de serviciu.

In mod distinct de problema incadrarii, art. 6 alin. 304 din *egea nr. +0986

prevede ca angajatorul mai are dreptul de a revendica inventia. #cest drept se exercita

tot in termen de patru luni. $reptul de a revendica inventia este un drept potestativ alangajatorului, care se poate exercita de cate ori inventia se incadreaza in categoria

inventiilor de serviciu. 'i pentru acest drept termenul de patru luni este un drept de

decadere si, ca in cazul dreptului de incadrare, regulamentul intern al angajatorului

poate prevedea un termen mai lung. "otusi, pentru ca revendicarea inventiei este un

act unilateral, discretionar al angajatorului, de exercitare a unui drept potestativ, ea nu

poate face obiectul contestatiei, atunci cand incadrarea inventiei in categoria

inventiilor de serviciu a fost corecta.

(b) /egimul !uridic special

o

Inventiile de serviciu stricto sensu

21



&otrivit art. 7 alin. 34 din *egea nr. +0986, dreptul asupra inventiilor stricto

sensu apartine angajatorului. #lin. 394 al aceluiasi articol prevede ca dreptul asupra

inventiilor stricto sensu apartine angajatorului, in absenta unei prevederi contractuale

contrare, daca acesta este persoana de drept public si are in obiectul de activitate

cercetarea-dezvoltarea.$in aceste doua texte rezulta ca, in principiu, dreptul asupra inventiei de

serviciu stricto sensu ii apartine angajatorului si ca de la aceasta regula se poate

deroga prin clauza contractuala expresa numai atunci cand angajatorul este o persoana

de drept public si are in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. &ersoanele de

drept public sunt, potrivit art. ). civ., infiintate prin lege sau, in cazurile anume

prevazute de lege, prin acte ale autoritatilor administratiei publice centrale sau locale

ori prin alte moduri prevazute de lege. In consecinta, trebuie sa examinam prevederile

legislatiei in vigoare pentru a determina ce persoane juridice de drept public pot avea

ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea. (.=. nr. 7:9889 privind cercetarea si

dezvoltarea prevede ca aceasta este alcatuita din trei categorii de activitate!

- )ercetarea fundamentala 3priveste legile naturii4;

- )ercetarea aplicativa 3priveste utilizarea legilor naturii pentru a se

produce efecte tehnice utile4;

- $ezvoltarea tehnologica 3aprofundarea si detalierea cercetarii aplicative

pentru cresterea utilitatii practice a acesteia4.

xista doua categorii de persoane juridice care au ca obiect de activitate aceste

tipuri de cercetare, anume universitatile si institutele de cercetare. &otrivit art. 99 din

*egea educatiei nationale, institutiile de invatamant superior de stat si particulare se

infiinteaza prin lege. &rin urmare, institutiile de invatamant superior, inclusiv cele

private, sunt persoane de drept public in considerarea faptului ca indeplinesc unserviciu public. le se vor incadra, in toate cazurile, in art. 7 alin. 394 din *egea nr.

+0986. In schimb, institutele de cercetare pot fi atat persoane juridice de drept

public, cat si persoane juridice de drept privat si numai institutele de cercetare caresunt persoane juridice de drept public se incadreaza in art. 7 alin. 394 din *egea nr.

+0986. Ne putem intreba de ce doar atunci cand inventia de serviciu stricto sensu

rezulta dintr-un contract incheiat de un salariat cu o persoana de drept public in

domeniul cercetarii este permis ca printr-o clauza sa se stabileasca ca dreptul asupra

inventiei nu ii apartine agajatorului, ci salariatului sau in parte angajatorului si in parte

salariatului. In opinia prof. $inca, statul considera ca persoana de drept public ar fi un

administrator al inventiei mai slab decat inventatorul ori pesoana de drept privat.&robabil se incearca o forma de stimulare a salariatilor institutiilor de stat din

domeniul cercetarii, permitandu-le sa incheie contracte de munca sau acte aditionale la

acestea prin care sa preia drepturile asupra inventiilor pe care le realizeaza.

Intrucat singurul interes protejat prin interzicerea acestei clauze contrare este

interesul celui caruia, in absenta ei, reclama dreptul asupra inventiei, adica

angajatorul, rezulta ca o astfel de clauza contrara ar fi lovita de o nulitate relativa de

care se poate prevala exclusiv angajatorul.

(data ce s-a stabilit ca drepturile asupra inventiei apartin angajatorului, ramane

sa stabilim care sunt aceste drepturi. &otrivit art. + alin. 34 din *egea nr. +0986, in

cazul in care dreptul asupra inventiei de serviciu apartine angajatorului, acesta esteindreptatit sa depuna o cerere de obtinere a unui brevet de inventie sau de inregistrare

22



a unui model de utilitate in Romania sisau in alte state. In consecinta, dreptul la

eliberarea titlului de protectie, fie ca este un brevet sau un model de utilitate, fie ca

este in Romania sau vizeaza alte state, se cuvine angajatorului. In mod accesoriu

acestui drept, angajatorul are un drept de creanta in virtutea caruia ii poate pretinde

invetatorului salariat ca, la cerere, sa ii acorde asistenta pentru obtinerea protectiei si pentru valorificarea inventiei.

Inventatorul nu are dreptul la o remuneratie suplimentara in virtutea legii.

&artile sunt libere sa introduca prin contractul de munca un asemenea drept. 'e

considera ca efortul sau creativ la realizarea inventiei a fost recompensat prin

remuneratia pe care angajatorul a fost obligat sa i-o plateasca in virtutea contractului

de munca in care a fost introdusa misiunea inventiva finalizata cu obtinerea inventiei.

)u toate acestea, inventatorul ramane un titular subsidiar al protectiei inventiei de

serviciu stricto sensu.

&otrivit art. + alin. 394 teza a doua din *egea nr. +0986, inventatorul salariat

are dreptul de a fi informat in legatura cu depunerea cererii si cu stadiul examinarii

sale. $e asemenea, potrivit art. alin. 34 din *egea nr. +0986, cu privire la

depunerea cererii de catre angajator, informarea inventatorului trebuie sa se realizeze

in scris. In cazul in care angajatorul se razgandeste si nu doreste continuarea

procedurilor de brevetare sau de obtinere a modelului de utilitate ori daca el nu este

interesat sa obtina protectia in anumite state, angajatorul este obligat, potrivit art.

alin. 304 din *egea nr. +0986, sa cedeze salariatului dreptul la obtinerea protectiei.

#ceasta cesiune este gratuita si se face concomitent cu retinerea de catre angajator a

unei licente neexclusive, care limiteaza drepturile cedate catre salariat. )onditiile

acestei licente neexclusive se stabilesc fie prin regulamentul de ordine interioara al

angajatorului, fie de comun acord de catre parti, daca regulamentul nu prevede acestereguli. In principiu, angajatorul ar trebui sa ramana liber sa exploateze inventia in

raport cu necesitatile activitatii sale. Intrucat licenta neexclusiva ar avea in aceastaconfigurare un caracter intuitu personae in considerarea angajatorului, ea nu ar putea

fi transmisa de catre acesta unor terti.

)ontractul de cesiune datorat de angajator salariatului pentru tarile in care nu

doreste sau nu mai doreste sa obtina protectia trebuie incheiat in timp util, astfel incat

salariatul sa poata beneficia de aceasta protectie. 'pre exemplu, pentru a beneficia de

un drept de prioritate conferit de primul depozit, salariatul ar trebui sa poata depune

cererea de brevet sau de model de utilitate in tarile de care angajatorul nu este

interesat intr-un termen de un an de la data de prioritate a acelui depozit.$aca procedurile de brevetare au inceput, cesiunea trebuie sa se faca in timp

util pentru ca salariatul sa poata continua aceste proceduri, fara ca cererea de brevet sa

poata fi considerata retrasa.

In cazul in care angajatorul refuza cesiunea, desi este neindoielnic ca nu este

interesat de obtinerea protectiei, se poate obtine impotriva lui fie angajarea raspunderii

civile pentru prejudiciul cauzat salariatului care nu a putut beneficia de protectie din

acest motiv, fie o hotarare judecatoreasca care sa substituie contractul de cesiune. )u

toate acestea, o asemenea hotarare va putea fi arareori pronuntata in timp util pentru a-

i putea permite salariatului sa beneficieze de protectie. $e aceea, in practica, cel mai

adesea se va incerca identificarea unor manifestari de vointa ale angajatorului,respectiv ale angajatului, care sa poata fi convertite intr-un acord in sensul transferului

23



dreptului catre angajat. In orice caz, simplul fapt ca angajatorul nu depune cerere de

brevet sau de model de utilitate nu este o dovada suficienta a dezinteresului sau pentru

protectia inventiei de serviciu stricto sensu, aceasta intrucat angajatorul poate opta

pentru motive economice rezonabile ca inventia sa poata fi protejata prin secret

comercial, secret care, spre a fi detinut, exclude publicarea in cursul procedurilor de brevetare sau de eliberare a modelului de utilitate.

"ot astfel, in cazul in care angajatorul nu este interesat in obtinerea protectiei in

orice forma a inventiei, salariatul poate decide protectia ei in regim de secret. In acest

sens, art. 8 din *egea nr. +0986 prevede o obligatie reciproca a angajatorului si a

angajatului de a asigura confidentialitatea inventiei de serviciu, obligatie sanctionata

cu raspunderea civila contractuala sau delictuala, dupa cum ea rezulta ori din

contractul de munca prin care partile sunt legate ori din lege.

o Inventiile de serviciu lato sensu

&otrivit art. 7 alin. 304 din *egea nr. +0986, dreptul asupra inventiilor latosensu apartine inventatorului salariat, daca angajatorul de drept privat sau de drept

public nu revendica inventia in conditiile art. 6 alin. 304 din *egea nr. +0986. $in

acest text rezulta ca, in principiu, drepturile asupra inventiei de serviciu lato sensu

apartin tot angajatorului, numai ca ele sunt afectate de o conditie suspensiva pur

potestativa din partea titularului, respectiv conditia ca acesta sa revendice protectia in

termenul de decadere de patru luni sau mai lung, potrivit regulamentului intern.

Revendicarea este distincta de incadrarea inventiei si trebuie sa rezulte in mod

neindoielnic ca manifestare unilaterala de vointa a angajatorului in sensul insusirii

protectiei. Negativul acestei conditii suspensive ce afecteaza drepturile angajatorului

este o conditie tot suspensiva ce afecteaza drepturile angajatului asupra aceleiasiinventii. $aca angajatorul nu revendica protectia in termenul aplicabil, drepturile

decurgand in aceasta ii apartin salariatului. In cazul in care a revendicat protectia,

angajatorul are asupra inventiei de serviciu lato sensu aceleasi drepturi pe care le-ar

avea si in cazul unei inventii de serviciu stricto sensu. xista, in schimb, o singuradeosebire cu privire la obligatiile angajatorului in acest caz, anume potrivit art. / din

*egea nr. +0986, in privinta inventiilor de serviciu lato sensu revendicate de

angajator, inventatorul salariat are dreptul la o remuneratie stabilita de catre angajator

in conditiile prevazute de art. : din *egea nr. +0986. &otrivit art. : din *egea nr.

+0986, regulamentul intern al angajatorului ar trebui sa prevada criteriile de stabilire

a remuneratiei. In absenta unor asemenea prevederi, remuneratia se va stabili decomun acord de catre parti, iar, in lipsa, prin hotararea instantei, pe baza urmatoarelor

criterii!

- fectele economice, comeciale sisau sociale care decurg din exploatarea

inventiei de catre angajator sau de catre terti cu acordul angajatorului;

- Masura in care angajatorul este implicat in realizarea inventiei de

serviciu, inclusiv resursele puse la dispozitie de angajator pentru

realizarea acesteia;

- #portul creativ al inventatorului salariat, atunci cand inventia a fost

creata de mai multi invetatori.

24





clauzele contractuale, asa cum sunt ele interpretate in dreptul comun. )el mai adesea,

un asemenea contract de comanda este un contract de cercetare-proiectare, care se

incadreaza in tiparul juridic al contractului de antrepriza reglementat in dreptul

comun. In situatia in care nu s-a stipulat o clauza contractuala care sa stabileasca

titularului brevetului si nici nu se poate deduce vointa reala a partilor prin modurile deinterpretare, in practica franceza s-a hotarat ca trebuie sa se tina seama, in principal,

de cine este acela care finanteaza activitatea respectiva, in sensul ca trebuie ca aceasta

persoana sa aiba dreptul sa solicite eliberarea brevetului de inventie. ste implicit

acordul partilor dintr-un asemenea contract ca acela care plateste pretul o face spre a

obtine o contraprestatie. Instantele trebuie sa aiba in vedere si ponderea pe care o are

actul de creare a inventiei. $aca este vorba despre o creatie care a necesitat eforturi

foarte mari, este firesc sa se considere ca pretul platit pentru o asemenea activitate nu

este indestulator spre a se considera ca reprezinta contraprestatia suficienta care sa

justifice obtinerea beneficiului brevetului din care se naste dreptul de exploatare

exclusiva.

Inventia mixta

&roblema pleaca de la art. alin. 34 din *egea nr. +0986, care prevede ca

legea se aplica inventiilor create de un inventator individual sau de un grup de

inventatori, atunci cand inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului

de inventatori este salariat al unei persoane juridice. *egea nr. +0986 are in vedere

situatia in care inventia este realizata de un salariat sau un grup de salariati.

&rima ipoteza se aplica atunci cand inventia este realizata de un salariat sau un

grup de salariati, toti fiind salariati la acelasi angajator. # doua ipoteza este atunci

cand numai o parte din invetatorii din grup sunt salariati ai aceleiasi persoane juridicesi se pune problema in ce conditii se elibereaza brevetul de inventie. ?om considera ca

aceasta este o inventie de serviciu in integralitatea sa ori vom considera ca este partialo inventie de serviciu si partial o inventie libera@ &rof. *ucian Mihai considera ca nu

se poate accepta ideea unei inventii mixte ca regim juridic si va trebuie sa consideram

ca este vorba despre o inventie de serviciu in raport cu fiecare dintre inventatori, chiar

si cu inventatorii care nu sunt salariati. #cceptarea ideii ca ar putea exista un regim

juridic mixt conduce la ipoteze imposibile de solutionare. $e altfel, nu se vede de ce,

in ce alt scop, in cuprinsul prevederilor legale mentionate se face precizarea ca legea

inventiilor de serviciu se aplica inclusiv in ipoteza in care nu toti inventatorii sunt

salariati ai persoanei juridice angajatori. $aca legiuitorul nu ar fi avut aceasta intentie,atunci nu ar mai fi fost nevoie sa existe aceste prevederi in cuprinsul art. alin. 34,

fiindca, in lipsa acestor prevederi, s-ar fi putut vorbi despre posibilitatea existentei

unui regim juridic mixt.

$ota0 Opinia prof. Dinca este diferita.

&entru brevetarea inventiei, pe langa conditiile de fond, trebuie indeplinite si

conditiile de forma.

)onditiile de forma

•

Procedura necesara pentru dobandirea brevetului

26



In sistemul verificarii doar a conditiilor de forma, legea vorbeste de inventia

brevetabila definind conditiile pentru eliberarea brevetului, dar nu se verifica aceste

conditii, ci se elibereaza in baza depunerii unei cereri in formalitatile prevazute de

lege. #cest sistem este avantajos intrucat asigura celeritate si consturi reduse. $in

acest brevet se naste in mod valabil dreptul de proprietate industriala, opozabil ergaomnes, pe durata de valabilitate a acelui brevet. Incalcarea acestui brevet poate sa

atraga sanctiuni penale. ?erificarea indeplinirii conditiilor nu se realizeaza si, de

aceea, in cuprinsul brevetului respectiv exista mentiunea ca se elibereaza fara nicio

garantie din partea statului. #cela care purcede la aceasta procedura se

autocenzureaza, pentru ca trebuie sa investeasca timp, bani si, mai ales, isi asuma un

risc prin obtinerea unui asemenea brevet, anume riscul de a fi contestat ulterior de

catre concurentii sai, fiindca, desi nu se realizeaza o verificare a conditiilor de fond in

timpul procedurii administrative, o asemenea verificare foarte inversunata se va

realiza ulterior eliberarii brevetului de catre competitori, care au dreptul sa solicite

anularea acelui brevet. In aceasta sistem, care nu mai este aplicabil decat in foarte

putine state, &etrache &oenaru a obtinut brevetul asupra stiloului in %ranta. %iindca au

fost verificate doar conditiile de forma, iar brevetul nu a fost contestat, nu putem sti in

mod cert daca stiloul a fost inventat chiar de el.

In sistemul verificarii conditiilor de forma si de fond, care functioneaza si in

tara noastra, brevetul se elibereaza dupa ce s-a verificat daca petentul este sau nu

persoana abilitata de lege sa obtina acel brevet si daca inventia respectiva indeplineste

conditiile pentru a fi brevetabila, in principal noutatea absoluta. #cest sistem prezinta

avantajul unei certitudini superioare asupra titularului inventiei, insa prezinta

dezavantajul duratei, care este mai mare, precum si dezavantajul costurilor, pentru ca

activitatile de verificare a conditiilor de fond privind obiectul protectiei trebuie sa fierealizat de catre personal calificat si care are acces la informatii.

xista si o varianta a acestui sistem in sensul ca se realizeaza o examinareamanata a conditiilor de fond, adica organismul specializat de stat verifica mai intai

conditiile de forma si, dupa aceea, exista un ragaz 3doi ani in Romania4 inauntrul

caruia nu se declanseaza verificarea conditiilor de fond decat daca pententul o solicita

in mod expres, platind si o taxa suplimentara. #bia dupa expirarea acelui timp de

ragaz, inauntrul caruia petentul s-ar putea razgandi si s-ar putea sa renunte la cererea

sa, se va trece la verificarea dificila a conditiilor de fond. #cest sistem al examinarii

amanate permite petentului sa constituie cat mai degraba depozitul national

reglementat pentru a dobandi dreptul de prioritate fata de orice alta persoana din lume.Ulterior constituirii depozitului, pententul poate sa reverifice solutia sa din punctul de

vedere al noutatii si poate sa verifice daca este vorba despre o solutie rentabila sa fie

brevetata. $aca nu aduce beneficii patrimoniale, atunci nu ar exista suficient temei

spre a continua aceasta procedura.

$in cercetarea dispozitiilor *egii nr. /6, ajungem la concluzia ca exista

doua categorii distincte de proceduri pentru obtinerea brevetului. xista o procedura

pe care doctrina o numeste procedura de drept comun si o procedura de exceptie, pe

care doctrina o numeste procedura accelerata. xistenta acestor doua categorii de

proceduri rezulta implicit din prevederile art. 99 alin. 364 din *egea nr. /6, care

permite ca la solicitarea expresa a deponentului sa se treaca la faza examinarii

27



conditiilor de fond fara a se mai astepta expirarea termenului de ragaz stabilit in cadrul

procedurii de drept comun.

In procedura de drept comun se pot identifica trei mari faze!

(a) %aza depunerii cererii de brevetare, a controlului prealabil al

conditiilor de forma, a publicarii cererii si a publicarii raportului dedocumentare;

(b) %aza examinarii conditiilor de forma si de fond;

(c) %aza acordarii brevetului sau a neacordarii brevetului.

)ea de-a doua faza are particularitati diferite, dupa cum deponentul opteaza de

la bun inceput pentru o procedura accelarata ori nu recurge la aceasta posibilitate.

5revetul inventiei ca titlu de protectie

In dreptul nostru, brevetul este principalul titlu de protectie juridica a inventiei

pe teritoriul Romaniei. &entru anumite situatii speciale, protectia juridica a unei

inventii se mai poate intemeia si pe alte documente, precum!

- )ertificatul de protectie provizorie, eliberat conform *egii nr. 0+

privind protectia provizorie a brevetelor de inventie 3denumirea legii este un

nonsens juridic4;

- )ertificatul suplimentar de protectie pentru medicamente sau pentru

produsele fitofarmaceutice brevetate in conditiile Regulamentului nr.

/+9 si ale Regulamentului n. /8/;

In cazul acestor produse fitofarmaceutice, exista o procedura

administrativa care impune anumite verificari, care au o anumita durata in timp. #bia

dupa parcurgerea acestor verificari se poate constitui depozitul in mod valabil. )aurmare a acestui specific, este necesar sa se asigure o protectie mai indelungata pentru

inventiile care au ca obiect medicamentele.

- 5revetul european, eliberat in baza )onventiei privind brevetele europene,

de la Munchen din anul :0.

Romania a devenit parte la aceasta conventie din anul 9889. *a inceput

s-a considerat ca brevetul este un acord intre inventator si stat, prin care statul se

obliga sa acorde protectie juridica pe teritoriul sau impotriva oricaror acte ale tertilor

care ar incalca dreptul de exploatare exclusiva conferit pe o perioada limitata de timp

titularului brevetului. In schimb, realizatorul inventiei renunta la dreptul de a pastra

secretul asupra solutiei sale. $aca nu ar exista garantia oferita de stat, tentatiainventatorului ar fi de a ocroti solutia prin pastrarea secretului si de identifica anumite

cai prin care sa poata obtine beneficii. $atorita existentei sistemului brevetului,

realizatorul inventiei are posibilitatea sa aduca la cunostinta societatii inventia sa,

prezentand descrierea sa completa, astfel incat orice terta persoana sa poata aplica

acea inventie ca urmare a parcurgerii descrierii. #ceasta publicare constituie un imens

avantaj pentru progresul tehnologic al societatii. 'e considera ca publicarea este pretul

pe care il plateste viitorul titular al brevetului pentru a beneficia de protectia juridica a

statului pe o anumita perioada.

In realitate, brevetul este un act administrativ din partea statului, care, in mod

unilateral, decide sa confere o anumita protectie juridica daca sunt indepliniteconditiile. #u existat controverse cu privire la caracterul constitutiv sau declarativ al

28



brevetului de inventie. &rin brevet se constituie dreptul de exploatare exclusiva

conferit titularului sau ori doar se constata ca acest titular are un drept de exploatare

exclusiva inca din momentul realizarii inventiei brevetabile@ 5revetul este un act

administrativ constitutiv de drepturi, in sensul ca dreptul de exploatare exclusiva a

inventiei nu exista mai inainte de eliberarea brevetului. Un anume caracter declarativexista, totusi, sub aspectul ca dreptul de exploatare exclusiva este recunoscut cu

caracter retroactiv pana la momentul constituirii depozitului national reglementat.

$urata brevetului este de maximum 98 de ani de la data constituirii depozitului.

'copul brevetarii este acela de a se obtine protectia juridica asupra inventiei.

#ceasta protectie juridica functioneaza prin intermediul drepturilor care se nasc in

legatura cu inventia. )ele mai multe sunt drepturile care se nasc ca urmare a

brevetarii. #ltele sunt independente de procedura de brevetare.

$repturile si obligatiile nascute in legatura cu inventia

$in analiza ansamblului de reglementari rezulta ca aceste drepturi se pot

clasifica in trei categorii, anume (i) drepturile titularului de brevet, (ii) drepturile

angajatorului persoana juridica nascute in aceasta calitate, indiferent daca devine sau

nu titular de brevet pentru inventia de serviciu si (iii) drepturile inventatorului in

situatia in care acesta nu este titular de brevet.

• Dreptul de eploatare eclusiva a inventiei

5revetul de inventie este o componenta a patrimoniului titularului sau.

Incalcarea exclusivitatii de exploatare atrage sanctiuni inclusiv penale, pentru

contrafacere.

o 1imitele eclusivitatii

#cest monopol al titularului brevetului trebuie sa fie limitat, in anumite situatii,

fie in raport cu situatia speciala a anumitor persoane, fie cu situatia speciala a

anumitor imprejurari. *egiuitorul stabileste ca terte persoane pot sa exploateze

inventia brevetata, uneori chiar fara acordul titularului de brevet si chiar cu titlu gratuit

sau fara acord, dar cu titlu oneros. )ea dintai limitare este general aplicabila fiecarui

brevet, anume caracterul temporar. 5revetul este valabil pe cel mult 98 de ani. $e

asemenea, teritorialitatea este o alta limitare generala.

In afara de aceste doua limite generale, exista mai multe limite speciale. &entrusituatia ubicuitatii sub aspectul aparitiei, se poate intampla ca o alta persoana decat

titularul brevetului sa fi ajuns prin eforturi independente la aceeasi solutie, pe care sa

fi apucat sa o si aplice mai inainte ca titularul brevetului sa isi confere un drept de

prioritate prin constituirea depozitului.

"ransmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia

$repturile se pot transmite prin contracte de licenta sau contracte de cesiune. In

cazul contractului de licenta, titularul brevetului ramane titular, dar transmite si altora

dreptul de a produce sau de a comercializa inventia respectiva. xista si posibilitatea

transmisiunii succesorale a brevetului.

29



Incetarea drepturilor nascute in legatura cu inventia

xista posibilitatea revocarii brevetului, dar si anularea brevetului. )ele mai

multe dintre litigii se nasc in legatura cu anularea brevetului.

#pararea drepturilor nascute in legatura cu inventiaxista cai civile si cai penale pentru apararea acestor drepturi, precum actiunea

in contrafacere, actiunea in raspundere civila delictuala.

$ota0 2om primi materiale detaliate cu privire la toate aspectele preentate

sumar in acest curs.

Modelele de utilitate

Modelele de utilitate sunt protejate in conformitate cu *egea nr. 078988:.

&otrivit art. alin. 34 din lege, modelul de utilitate protejeaza, in conditiile prezentei

legi, orice inventie tehnica, cu conditia sa fie noua, sa depaseasca nivelul simplei

indemanari profesionale si sa fie susceptibila de aplicabilitate industriala.

"rebuie sa pornim de la principiul ca modelul de utilitate este supus acelorasi

reguli ca si brevetul de inventie. %ata de acest principiu, exista cateva derogari care

privesc (i) conditiile de fond ale obiectului protectiei, (ii) procedura de acordare

a titlului de protectie, (iii) durata drepturilor conferite si (iv) posibilitatile de

transformare reciproca a unei cereri de brevet in cerere de certitficat de inregistrare a

unui model de utilitate sau invers.

(i) &onditiile de fond ale obiectului protectiei

)hiar din definirea campului de aplicare al legii mentionate, rezulta ca, spre

deosebire de brevetele de inventie, acordarea certificatelor de inregistrare a unuimodel de utilitate nu presupun conditia activitatii inventive. &entru un astfel de titlu de

protectie nu se cere ca pentru persoana de specialitate inventia sa nu fi fost evidenta inraport de cunostintele din stadiul tehnicii. ste suficient ca elementul de noutate adus

de inventie sa depaseasca nivelul simplei indemanari profesionale.

&otrivit art. 9 alin. 34 si 394 din Regulamentul de aplicare a *egii nr.

078988:, aceasta conditie este indeplinita daca, in comparatie cu stadiul tehnicii,

inventia prezinta un avantaj ca rezultat al rezolvarii problemei tehnice. #vantajul poate

fi unul tehnic sau practic in realizarea sau utilizarea unui produs sau un avantaj pentru

utilizator, cum ar fi unul obtinut in domeniul serviciilor.

Retinem ca regimul conditiilor de acordare a unui certificat de inregistrare aunui model de utilitate este mai putin exigent decat pentru brevet si noutatea unui

avantaj tehnic ori practic este suficienta pentru obtinerea acestui titlu de protectie,

chiar daca nu imbraca un caracter creativ, inventiv.

&e langa aceasta deosebire esentiala in privinta conditiilor de fond ale

obiectului protectiei, mai exista trei deosebiri fata de regimul brevetelor, care restrang

sfera de aplicare a protectiei acordate prin modelul de utilitate. #stfel!

- Nu poate fi protejat prin model de utilitate un procedeu. #ceasta forma de

protectie este deschisa numai inventiilor de produs.

- Nu poate fi protejat printr-un certificat de inregistrare a modelului de

utilitate un material biologic.

30



- Nu poate fi protejata printr-un model de utilitate o substanta chimica ori

farmaceutica.

(ii) Procedura de acordare a titlului de protectie

$eosebirea esentiala intre procedura de acordare a unui brevet si procedura de

acordare a unui certificat de inregistrare a modelului de utilitate este ca ('IM nu

procedeaza, in acest ultim caz, la examinarea conditiilor de fond ale obiectului

protectiei. l face o simpla examinare a cerintelor de forma, pe baza cererii avand ca

obiect certificatul de inregistrare.

In schimb, noutatea, caracterul tehnic si aplicabilitatea industriala nu sunt

verificate in faza emiterii titlului de protectie. $e aceea, prezumtia de validitate de

care se bucura un certificat de inregistrare a modelului de utilitate este mai slaba decat

prezumtia de validitate de care se bucura un brevet si poate fi rasturnata in cursul unui

litigiu de catre tertul interesat.

In materie de brevete, o jurisprudenta destul de controversata a stabilit ca

aceasta prezumtie nu poate fi rasturnata decat in cadrul unei actiuni in anulare a

brevetului. &e de o parte, aceasta jurisprudenta este criticabila chiar in domeniul

brevetelor, iar, pe de alta parte, prof. $inca considera ca are si mai putine ratiuni de a

se aplica in domeniul certificatului de inregistrare a modelului de utilitate. In acest

ultim domeniu, dovada nulitatii certificatului se poate face si pe cale de exceptie, intr-

o actiune in contrafacere introdusa de titularul modelului.

(iii) Durata drepturilor conferite

$urata protectiei conferite de certificatul de model de utilitate este de / ani de

la data depozitului reglementat si poate face obiectul doar a doua prelungiri de cate 9ani fiecare. #sadar, durata maxima de protectie este de 8 ani.

(iv) Posibilitatile de transformare reciproca a unei cereri de brevet in cerere de

certitficat de inregistrare a unui model de utilitate sau invers

$in cele mentionate pana acum, rezulta ca inventiile pentru care se poate

acorda un brevet de inventie sunt, de regula, susceptibile si de a fi protejate prin model

de utilitate. $e asemenea, acele inventii care pot fi protejate prin model de utilitate si

implica activitate inventiva pot fi protejate si prin brevet. Rezulta ca titularul

drepturilor de protectie a unei inventii are adesea optiunea de a decide daca doreste

obtinerea protectiei prin brevet sau prnitr-un certificat de model de utilitate. #ceastaalegere se exercita in functie de diferentele dintre cele doua. Modelul de utilitate este

eliberat mai repede, in schimbul unor taxe mai reduse, dar are o durata mai scurta si

garantiile de validitate pe care le ofera sunt mai reduse.

(ptiunea facuta de persoana indreptatita la titlul de protectie nu este

irevocabila. *egea nr. 078988: prevede posibilitatea transformarii reciproce a cererii

avand ca obiect un titlu intr-o cerere avand ca obiect celalalt titlu. #stfel, o cerere

pentru eliberarea unui brevet de inventie poate fi transformata intr-o cerere de model

de utilitate oricand pe parcursul examinarii cererii de brevet, pentru motive de

oportunitate la discretia solicitantului. Mai mult, chiar si dupa finalizarea procedurii

de brevetare, titularul unui brevet poate cere transformarea cererii de brevet in cererede model de utilitate, daca brevetul a fost anulat pentru motivul absentei activitatii

31



inventive. #ceasta a doua posibilitate este supusa unui termen de decadere de 0 luni de

la publicarea de catre ('IM a hotararii definitive de anulare a brevetului si numai

daca durata maxima de protectie de 8 ani de la depozitul reglementat nu a expirat.

In sens invers, o cerere de model de utilitate poate fi convertita intr-o cerere de

brevet, pentru motive de oportunitate aflate la discretia solicitantului, numai pana lasolutionarea cererii de acordare a certificatului de inregistrare a modelului de utilitate.

Desenele si modelele industriale

Regimul juridic al desenelor si modelelor este prevazut, in principal, in *egea

nr. 99 privind protectia desenelor si modelelor.

)onditiile de fond ale obiectului protectiei

&otrivit art. 9 lit. d4 din legea mentionata, desenul sau modelul este definit ca

fiind aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, redat in doua sau trei

dimensiuni, rezultat din combinatia intre principalele caracteristici, indeosebi linii,

contururi, culori, forma, textura sisau materiale ale produsului in sine sisau

ornamentatia acestora.&rin desen se are in vedere aspectul exterior al unui produs sau ambalaj

reprezentat in plan bidimensional. )ele mai evidente desene sunt etichetele. Modelulvizeaza aspectul exterior al unui produs sau ambalaj. Impreuna, desenul si modelul

sunt desemnate prin notiunea de design, doar ca aceasta notiune este ceva mai larga,

incluzand si acele forme care confera o functie tehnica produselor la care sunt

aplicate.

)onditiile de fond ale obiectului protectiei asigurate printr-un model de

inregistrare a desenului sau modelului sunt urmatoarele!

(i) Desenul sau modelul este o creatie intelectuala.

(ii) Desenul sau modelul este o solutie de forma, iar nu de substanta, de

continut. &rotectia conferita prin certificatul de inregistrare a desenului sau modelului

vizeaza numai aspectul exterior al produsului, iar nu produsul insusi si nici functiile

sale tehnice. In consecinta, toate conditiile de fond ale obiectului protectiei se vor

raporta la acest aspect exterior.

(iii) Desenul sau modelul' ca si inventia' trebuie sa indeplineasca cerinta

noutatii. &otrivit art. / alin. 394 din lege, un desen sau un model este considerat nou

daca niciun desen sau model identic nu a fost facut public inaintea datei de depunere a

cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate. #lin. 304 prevede ca se considera ca modelele sau desenele sunt identice

32



daca trasaturile lor difera doar prin detalii nesemnificative. #rt. 9 lit. f4 defineste

detaliile nesemnificative ca fiind acele elemente grafice sau de forma, care nu

determina caracterul individual al desenului sau modelului. )erinta noutatii desenelor

sau modelelor are un caracter relativ sub 0 aspecte!

- In primul rand, pentru ca aceasta cerinta sa fie indeplinita, nu este necesar

ca niciunul dintre elementele care alcatuiesc aspectul exterior al unui produs

sa nu fi existat anterior. ste nevoie ca doar in combinarea lor aceste

elemente sa nu fi fost impreuna facute publice inaintea datei de prioritate.

- In al doilea rand, noutatea este relativa la o anumita categorie de produse

industriale. Un desen sau model este considerat nou daca nu a mai fost

aplicat aceleiasi categorii de produse, chiar daca a fost aplicat unor alte

produse.

- In al treilea rand, noutatea relativa vizeaza teritoriul in legatura cu care se

apreciaza. &otrivit art. : alin. 34 din lege, in sensul definitiei noutatii, se

considera ca un desen sau un model a fost facut public daca a fost publicat

ori dezvaluit in orice alt mod, expus, utilizat in comert, cu exceptia situatiei

in care aceste evenimente nu ar fi putut in mod rezonabil si in cadrul

activitatii obisnuite sa devina cunoscute cercurilor specializate din sectorul

in cauza, care actioneaza in cadrul Uniunii uropene inainte de data de

depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost invocata o prioritate,

inaintea datei de prioritate. In principiu, o anterioritate trebuie sa

indeplineasca, pentru a fi distructiva de noutate, aceleasi cerinte ca in cazul

inventiei, doar ca, daca in cazul inventiei, era suficient ca solutia tehnica sa

fi fost facuta cunoscuta unei persoane care nu era tinuta de confidentialitate,

pentru ca ea sa fie considerata publica si distructiva de noutate, in cazuldesenului sau modelului industrial este necesar sa se verifice daca, in urma

unei asemenea dezvaluiri, persoanele specializate in sectorul produselor

despre care este vorba din Uniunea uropeana, le-ar fi putut fi cunoscut inmod rezonabil desenul sau modelul dezvaluit.

&rin urmare, noutatea este relativa la teritoriul Uniunii uropene si se apreciaza

in raport cu industria relevanta din acest teritoriu. In materia brevetului, noutatea este

distrusa de autodivulgarea inventiei, cu exceptia cazului de abuz evident. 'pre

deosebire de ipoteza inventiei, in cazul desenului sau modelului, noutatea nu este

distrusa daca, cu cel mult 9 luni inainte de data de prioritate a cererii de desen sau

model, acesta a fost facut public de catre autor sau succesorul sau in drepturi.$ispozita se aplica si atunci cand divulgarea este o consecinta a abuzului savarsit

asupra autorului sau succesorului sau in drepturi. &rin urmare, indiferent ca divulgarea

a fost voluntara sau nu, persoana indreptatita la eliberarea certificatului de inregistrare

beneficiaza de o perioada de gratie de 9 luni, in care poate depune cererea de

certificat de inregistrare a unui desen sau model, fara ca noutatea sa fi fost considerata

distrusa de acea divulgare. xplicatia acestei diferente rezida in faptul ca una dintre

principalele creatii protejate prin desen sau model este creatia vestimentara. $in

aceasta cauza, solicitantul unei cereri de obtinere a certificatului de inregistrare a

desenului sau modelului poate cere amanarea publicarii cererii cu pana la 08 de luni

de la data depunerii sale.

33



(iv) &aracterul individual. &otrivit art. 6 alin. 3/4 din lege, se considera ca un

desen sau model are caracter individual daca impresia globala pe care o produce

asupra utilizatorului avizat este diferita de aceea produsa asupra unui asemenea

utilizator de orice desen sau model facut public inaintea datei de depunere a cererii de

inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate. 'predeosebire de materia marcilor, in care riscul de confuzie se apreciaza fata de

consumatorul mediu, normal, atent si rezonabil diligent, tinandu-se cont de categoria

de produse la care se aplica marca, in materia desenelor sau modelelor, caracterul

individual se apreciaza in raport de consumatorul avizat, care este, in principiu,

profesionistul cererii produselor la care se aplica desenul sau modelul. &otrivit art. /

alin. 374 din lege, la evaluarea caracterului individual trebuie sa se ia in considerare

gradul de libertate a autorului in elaborarea desenului sau modelului.

(v) Desenul sau modelul sa nu fie determinat de o functie tenica. )onform art.

+ alin. 34 din lege, desenul sau modelul care este determinat exclusiv de o functie

tehnica nu poate fi inregistrat.

Nu poate fi inregistrat un desen sau model care trebuie reprodus in forma si la

dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul in care acesta este incorporat sau

caruia ii este aplicat sa fie conectat mecanic ori amplasat in jurul sau pe un alt produs,

astfel incat fiecare produs sa isi poata indeplini functia proprie. #ceasta dispozitie este

orientata direct impotriva dispozitivelor electrice.

'unt excluse de la protectie desenele sau modelele contrare ordinii publice sau

bunelor moravuri.

(vi) Desenul sau modelul trebuie sa aiba aplicabilitate industriala' ceea ce

presupune sa se poata aplica in legatura cu un produs.

$in punctul de vedere al conditiilor de fond ale subiectelor protectiei,

prevederile art. 0 din lege sunt oarecum similare ale fostului art. 7 din *egea nr.

/6, in sensul ca, in principiu, desenul sau modelul se acorda autorului sau ori

coautorilor, daca au lucrat impreuna, avand o contributie creativa. #tunci cand desenul

sau modelul nu este creat independent, adica din proprie initiativa de catre autor, ci pe

baza unei obligatii contractuale asumate fata de un tert, certificatul de inregistrare se

atribuie acestui tert. #ceasta a doua regula vizeaza atat situatia in care autorul a creat

desenul in executarea unei misiuni creative introdusa in contractul sau de munca, cat

si situatia in care autorul a realizat desenul pe baza unei comenzi primite din parteaunui tert, in executarea unui contract de antrepriza de lucrari intelectuale.

$urata drepturilor conferite de certificatul de inregistrare a unui desen sau

model

#ceasta durata este de 8 ani si poate fi prelungita succesiv cu maximul trei

perioade de cate 7 ani fiecare.

Raportul dintre protectia specifica a desenelor si modelelor si protectia

conferita de drepturile de autor

In raport cu aceasta problema, in dreptul comparat se regasesc trei solutii!

34



- ( prima solutie este aceea a regimului disjunctiv al protectiei specifice in

care o anumita creatie se califica pentru protectie fie ca desen sau model, fie

ca opera, excluzandu-se unul pe altul.

- ( a doua solutie vizeaza cumulul restrictiv, in care, in principiu, o creatie

poate fi protejata ori ca desen sau model, ori ca opera. In principiu, daca

sunt indeplinite anumite cerinte privind nivelul artistic, una si aceeasi

creatie poate fi protejata prin ambele regimuri in mod cumulativ.

- ( a treia solutie 3se aplica in %ranta si Romania4 este aceea a cumulului

nerestrictiv in care aceeasi creatie poate fi protejata, ca regula, prin ambele

regimuri in mod concomitent. "otusi, solutia prevazuta de art. 7 alin. 34 din

*egea nr. 99 este in sensul ca drepturile asupra unui desen sau model

dobandite conform prezentei legi nu prejudiciaza drepturile asupra

desenelor sau modelelor neinregistrate, marcilor si altor semne distinctive,

brevetelor de inventie si modelelor de utilitate, caracterelor tipografice,

topografiilor de produse semiconductoare. #lin. 394 prevede ca protectia

modelului sau desenului inregistrat nu prejudiciaza si nu exclude protectia

prin drept de autor a acestuia. $in acest text nu rezulta in mod necesar ca

orice creatie este susceptibila de protectie prin ambele regimuri juridice, ci

rezulta numai ca cele doua protectii nu se exclud si nu se prejudiciaza. $in

faptul ca nu se exclud rezulta ca o creatie care indeplineste conditiile pentru

a fi protejata ca model sau desen 3noutate, caracter individual, lipsa functiei

tehnice4 poate indeplini, in acelasi timp, dar nu este absolut necesar sa o

faca, si conditia privind protectia prin dreptul de autor 3creatie de forma

originala4. In cazul in care o creatie indeplineste ambele seturi de conditii,

ea va putea fi protejata prin doua randuri de drepturi. )um dreptul de autorse naste prin faptul creatiei, iar dreptul asupra desenului sau modelului

industrial se naste prin inregistrare, daca aceeasi creatie este protejata prin

ambele categorii de drepturi, rezulta ca la inregistrarea desenului saumodelului nu trebuie sa se aduca atingere dreptului de autor care, prin

ipoteza, preexista. $e aceea, persoana indreptatita la inregistrare trebuie sa

fie titularul dreptului de autor sau cel putin beneficiarul unui acord pentru

inregistrare din partea acestuia.

)a si indicatiile geografice, marcile sunt reglementate prin *egea nr. +6+.

Marca este un semn distinctiv, prin intermediul caruia produsele sau serviciile unui

anumit producator pot fi diferentiate fata de produsele sau serviciile similare ale altor producatori. &rotectia juridica a marcii urmareste o functie de informare a

consumatorilor, in sensul ca, prin intermediul semnului, acestia vor recunoaste in mod

rapid si cu costuri minime pe producatorul produsului la care este aplicat semnul. In

jurul acestei functii primare se construiesc si alte functii economice ale marcii. #stfel,

marca este, dintr-o anumita perspectiva, o garantie a calitatii, in sensul ca, atunci cand

producatorul identificat prin marca este selectat pentru o noua achizitie de catre

consumator in virtutea unei experiente de consum favorabile, mijlocita prin

intermediul aceleiasi marci, consumatorul se asteapta la un nivel calitativ omogen, iar,

in cazul in care aceasta asteptare i-ar fi contrariata, el nu va reveni la acelasi

producator. "ot astfel, marca are si o functie de protectie a consumatorului, in sensul

35



ca acesta va putea, cu costuri minime, sa selecteze produsele corespunzatoare

optiunilor, gusturilor si apetentelor sale.

Intrucat marca este principalul mijloc prin care producatorul se

individualizeaza in raport cu clientela sa, el va fi tentat sa investeasca in promovarea

acestei marci, atat prin publicitatea care sporeste nivelul de informare alconsumatorului, cat si prin cresterea calitatii serviciilor si produselor care poarta

marca. $in acest punct de vedere, marca este un stimulent al investitiilor pentru

titularul sau. In functie de amploarea si eficacitatea acestor investitii, titularii de marci

se afla in concurenta cu privire la clientelele produselor sau serviciilor carora marcile

le sunt aplicabile. $in aceasta perspectiva, marca are si o functie de concurenta.

)a si in cazul celorlalte obiecte ale proprietatii industriale, marcile sunt

protejate printr-un drept exclusiv de exploatare, conferit prin intermediul unui titlu de

protectie, care se numeste certificat de inregistrare. )ertificatul de inregistrare emis de

('IM produce efecte pe teritoriul Romaniei. "otusi, pe teritoriul Romaniei, o marca

poate obtine protectia si prin alte doua mijloace, respectiv!

- &rin inregistrarea comunitara a marcii, care conduce la un certificat de

inregistrare a unei marci comunitare.

)ertificatul este eliberat in urma unei proceduri de examinare de catre (ficiul

pentru #rmonizarea &ietei Interne. &rocedura de examinare si de contestare a marcilor

europene este electronica, iar corespondenta cu (#&I se poarta prin mijloace

electronice. #cest certificat produce efectele prevazute de Regulamentul pentru

protectia marcii comunitare, respectiv Regulamentul ) 98:988, in toate statele

membre ale Uniunii uropene.

- &rin marca internationala, care se inregistreaza pe temeiul #ranjamentului

de la Madrid privind protectia internationala a marcilor.In temeiul acestui aranjament, printr-o cerere unica depusa la un birou

international aflat in subordinea (rganizatiei Mondiale a &roprietatii Intelectuale, se

poate pretinde protectia aceleiasi marci in mai multe state membre ale aranjamentului.

(ficiul International publica cererile de marca si le notifica oficiilor nationale ale

statelor pentru care solicitantul a cerut protectie. $aca pe durata unui an de la primirea

notificarii, un oficiu national nu raspunde acestuia printr-o decizie de refuz a acordarii

protectiei, atunci marca va fi protejata in jurisdictia acelui oficiu national intocmai ca

si o marca nationala.

)a si brevetul de inventie, certificatul de inregistrare a unei marci este un act

juridic administrativ, care produce efecte civile. #cest act juridic este supus unorconditii specifice de validitate, care pot fi clasificate in (i) conditii de fond ale

obiectului protectiei, (ii) conditii de fond ale subiectelor protectiei si (iii) conditii deforma.

(i) &onditiile de fond ale obiectului protectiei se clasifica in doua categorii, in

functie de natura intereselor pe care le protejeaza, respectiv (a) conditii de fond

absolute ale obiectului protectiei si (b) conditii de fond relative ale obiectului

protectiei.

(a) &onditiile de fond absolute ale obiectului protectiei protejeaza interesul

general al libertatii comertului, interes care reclama ca tertii sa nu fie restrictionati in

utilizarea anumitor semne ori creatii, decat daca, in legatura cu acestea, suntindeplinite conditiile in cauza. Neindeplinirea unei conditii de fond absolute a

36





(,) Semnul sa fie susceptibil de repreentare grafica. &otrivit unei jurisprudente

a )AU, un semn este susceptibil de reprezentare grafica daca poate fi reprezentat prin

intermediul unor linii, figuri sau texte, cu conditia ca aceasta reprezentare sa fie (a)

clara, (b) precisa, (c) completa, (d) obiectiva, (e) durabila, (f) inteligibila si (g) usor

accesibila.

(a) /epreentarea este clara atunci cand contururile sale exterioare sunt

neindoielnice.

(b) /epreentarea este precisa atunci cand interiorul sau este neindoielnic.

(c) /epreentarea este completa atunci cand nu este nevoie de consultarea unui

alt document pentru a se indentifica limitele si continutul semnului.

(d) /epreentarea este obiectiva atunci cand perceptia ei nu depinde de

caracteristici individuale ale celui ce percepe, ci este uniforma indiferent de

personalitatea receptorului.

(e) /epreentarea este durabila in sensul ca nu este alterata prin trecerea

timpului.

(f) /epreentaera este inteligibila atunci cand tertul o poate determina fara un

efort de interpretare anormal si fara cunostinte de specialitate particulare.

(g) /epreentarea este usor accesibila atunci cand poate fi consultata in cadrul

registrelor de publicitate a marcilor.

$e regula, marcile figurative sunt susceptibile de reprezentare grafica, intrucat

ele constau intr-o imagine. $e asemenea, marcile verbale constau in texte care, prin

ipoteza, sunt susceptibile de reprezentare grafica.

Marcile olfactive nu sunt susceptibile de reprezentare grafica nici prin

intermediul unei descrieri verbale, nici prin intermediul unei formule chimice, nici prin intermediul unui esantion. $escrierea prin cuvinte este imprecisa si poarta

amprenta personalitatii celui care a descris-o, iar formula chimica nu este oreprezentare grafica suficienta intrucat, in diferite medii, aceeasi formula chimica

confera substantei posibilitatea de a transmite uleiuri volatile distincte. In plus,

perceptia acestor uleiuri volatile este diferita de la un receptor la altul, deci

reprezentarea grafica nu este obiectiva. santionul, desi este clar si precis, nu este usor

accesibil, intrucat nu poate fi receptionat prin intermediul unor registre de publicitate

aflate la distanta.

Marcile sonore, potrivit jurisprudentei europene, nu reprezinta o reprezentare

grafica de natura sa confere validitate inregistrarii marcii sonore, indicatia conformcareia semnul este alcatuit dintr-o succesiune de note fiind imprecisa cu privire la

durata relativa a acestor note si a pauzelor dintre ele. $e asemenea, nu este completa

reprezentarea grafica a unei marci sonore prin referirea la o opera muzicala celebra,

pentru ca o asemenea reprezentare grafica nu este completa. $e asemenea, nu este

susceptibila de reprezentare grafica o onomatopee si nici marca sonora care consta in

strigatul unui animal. xista, totusi, o forma de reprezentare grafica pe care )AU a

considerat-o ca fiind suficienta pentru a intruni cerintele reprezentarii grafice, anume

un portativ in care se indica si cheia, si durata relativa a notelor si a pauzelor dintre

acestea.

In privinta marcilor constand in culori, daca acestea constau intr-o singuraculoare, )AU a retinut ca o simpla descriere verbala a culorii nu este o reprezentare

38



grafica suficienta, intrucat este imprecisa. $e asemenea, s-a retinut ca nu reprezinta o

reprezentare grafica suficienta depunerea unui esantion de culoare intrucat, pe de o

parte, acel esantion ar fi replicat in mod diferit in functie de suportul imprimarii si, pe

de alta parte, esantionul, fiind depus, este alterabil, culoarea tinzand sa se altereze in

timp. In schimb, s-a retinut ca este o reprezentare grafica suficienta a marcii constandintr-o culoare referirea la un cod cromatic international recunoscut. In cazul marcii

constand in mai multe culori, pe langa codurile culorilor componente, reprezentarea

grafica ar trebui sa indice asezarea sistematica a acestor culori in maniera precisa si

predeterminata.

() Semnul sa fie distinctiv. 'emnul este distinctiv atunci cand este apt sa

diferentieze produsele sau serviciile la care se aplica in functie de originea comerciala

a acestor produse sau servicii. In acest sens, potrivit art. 7 lit. b4-e4 din *egea nr.

+6+, sunt refuzate de la inregistrare sau pot fi declarate nule daca sunt inregistrate!

- Marcile care sunt lipsite de caracter distinctiv;

- Marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicatii devenite

uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante

3marci uzuale4;

- Marcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii putand servi

comert pentru a desemna specia, calitatea, destinatia, valoarea, originea

geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau

alte caracteristici ale acestora 3marci descriptive4;

- Marcile constituite din forma produsului, care este impusa de natura

produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat, fapt care da o

valoarea substantiala produsului 3marci necesare4.)AU a decis pe baza unei tehnici legislative similare ca la lit. b4 din art. 7 nu

se pot incadra decat marci care intra sub incidenta uneia dintre cele trei litere

urmatoare. &rin urmare, lit. c4, d4 si e4 epuizeaza domeniul de aplicare al lit. b4. &entru

ca o marca sa fie refuzata de la inregistrare pe temeiul lit. b4, trebuie gasit un motiv de

refuz in lit. c4-e4. 'unt lipsite de caracter distinctiv marcile (I) uzuale, (II) descriptive

sau (III) necesare.

(I) Marcile uuale sunt acele marci care sunt compuse exclusiv din semne

devenite obisnuite in practicile comerciale constante cu privire la bunurile sau

serviciile la care se aplica. Ipoteza in care jurisprudenta a considerat anumite semne ca

devenind uzuale este ipoteza degenerarii marcilor, in care, un semn care initial aveaaptitudinea de a desemna originea comerciala a unui produs sau serviciu, si-a pierdut

aceasta aptitudine din cauza succesului sau, ajungand sa desemneze insusi produsul

sau serviciul. $egenerarea marcii este o forma a succesului marcii, dar are ca rezultat

privarea titularului sau de posibilitatea de a extrage beneficii financiare din

exploatarea sa. #rt. 6/ din *egea nr. +6+ prevede decaderea titularului din dreptul

la marca, daca aceasta a devenit uzuala. &entru prevenirea degenerarii marcilor,

titularii tind sa comunice consumatorului ca semnul pe care il folosesc ca marca nu

desemneaza produsul, ci originea lui comerciala. 'pre exemplu, comunicarea se face

prin aplicarea unor indicative precum B, C, multiplicarea gamei de produse sub

aceeasi marca, diversele tehnici publicitare prin care se transmite aceasta calitate arespectivului semn etc.

39



(II) Marcile descriptive sunt acelea care sunt compuse exclusiv din semne sau

indicatii care pot servi pentru a desemna trasaturi ale produsului, altele decat orginiea

sa comerciala. 'pre exemplu, nu pot fi inregistrate ca marci indicatii care pot servi in

comert pentru a desemna specia produsului, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea,originea geografica. #ceste trasaturi nu pot fi monopolizate de un singur producator.

In legatura cu ele, producatorii trebuie sa se afle in concurenta. $reptul, in general, si

dreptul marcilor, in special, trebuie sa stimuleze aceasta concurenta. )aracterul

descriptiv al unei indicatii se raporteaza la publicul consumator specific caruia ii este

destinata marfa. &rin urmare, chiar daca se indica un anumit loc in semnul inregistrat

ca marca, acest semn nu va fi considerat descriptiv daca publicul n-ar putea presupune

ca acel loc este cel din care provin produsele carora li se aplica marca.

$reptul marcilor interzice protectia ca marca a indicatiilor descriptive, dar nu si

a indicatiilor sugestive. ste permisa inregistrarea ca marca a acelor termeni care, desi

sugereaza o anumita calitate, nu o descriu in mod direct.

#tunci cand un anumit termen nu este exclusiv descriptiv, ci este in parte doar

conotativ cu privire la anumite calitati ale produsului la care se aplica, el va fi acceptat

la inregistrare. $aca ponderea descriptiva a semnului este foarte importanta, marca

astfel obtinuta va fi considerata marca slaba sau cu putere distinctiva redusa si, ca

urmare, ea va fi protejata doar impotriva marcilor identice, iar nu si impotriva

marcilor similare.

Documents

Dreptul Proprietatii Intelectuale Curs 1