Click here to load reader

targuri si orase in spatiul romanesc

  • View
    597

  • Download
    52

Embed Size (px)

DESCRIPTION

targuri si orase in spatiul romanesc

Text of targuri si orase in spatiul romanesc

TARGURI SI ORASE IN EUROPA SI IN SPATIUL ROMANESCProf.Carmen Bjenaru

Orasele si targurile

Targurile reprezentau spatiul unde se desfasura un schimb regulat de marfuri. Treptat au devenit asezari urbane. In Transilvania viata urbana era mai intensa. Sasii au intemeiat unele orase ca Brasovul, Sibiul, Sighisoara, Clujul, Rotna, Bistrita, etc. La sfarsitul secolului al XIII lea, ele au devenit centre miniere, mestesugaresti, comerciale. Unele au devenit centre politico administrative sau bisericesti iar altele au avut rol de aparare. Mestesugarii s-au organizat in bresle cu o structura si organizare riguroase. Cu exceptia oraselor mari, populatia urbana a unei localitati nu depasea cateva mii de locuitori. In secolul XVI cel mai populat oras al Transilvaniei era Brasovul cu 10.000 de locuitori, o veritabila piata comuna a tarilor romane.

Orasele si targurile

Targul reprezinta una dintre cele mai vechi forme ale comertului. Originea notiunii de targ, in acceptiunea contemporana a acestui cuvant, are ca surse: fie cuvantul latin feria care inseamna ,,sarbatoare (zi in care aveau loc targurile) si care a devenit in limba franceza ,,foire (Foire International de Nice, Foire International de Damas), si limba engleza ,,fair (de exemplu: International Spring Fair of Birmingham) si ,,fiera in limba italiana (Fiera del Levante care se tine la Bari, Fiera Campionaria Bologna, targul de mostre) fie cuvantul latin missa care inseamna slujba (religioasa) si adoptat pe teritoriul actual al Germaniei sub forma de messe (de exemplu Leipziger Messe) fie cuvantul slav tergovli, impamantenit la noi in tara sub denumirea de targ. In limbajul popular din mediul rural, in intelesul de targ mai sunt folosite si notiunile de ,,iarmaroc sau ,,balci.

Orasele si targurile

Saltul demografic de la inceputul celui de-al doilea mileniu a impulsionat productia si schimburile comerciale, transformand vechile orase ale Antichitatii si o multime de noi asezari urbane, acum constituie in centre economice. Noua lume, care atrage forte productive cu deosebire din mediul rural, se arata a fi foarte diversa si, spre deosebire de spatiul de provenienta, predispusa unei schimbari permanente. Mai presus de toate, orasul se arata a fi insa un loc de afirmare a libertatii, de productie, de schimb, de acumulare de valori si, nu in ultimul rand, de instructie. Pentru a se ajunge aici, comunitatile urbane au desfasurat o lupta tenace pentru a sfarama vechile dependente si a se afirma ca asezari libere de orice opresiune

Orasele si targurile

Putine mari orase ale Antichitatii au rezistat atacurilor populatiilor barbare si prabusirii Imperiului Roman. Vreme de inca cinci secole, ele si-au datorat supravietuirea prezentei intamplatoare intre zidurile lor a unui suveran in trecere spre domeniile vasalilor sai sau unor functionari regali interesati sa colecteze impozite. Abia instalarea aici a unei resedinte episcopale a oferit o sansa reala de continuitate. Cresterea demografica de la inceputul mileniului al doilea, cu impulsul decisiv pe care l-a dat productiei si schimbului de marfuri, a transformat radical orasele existente si a determinat aparitia altora noi, cu o functie preponderent economica. Noua civilizatie urbana se nastea la confluenta unui complex de stimulente economice, dar si de grupuri sociale foarte diverse.

Orasele si targurile

Reactivare comertului nu ar fi fost insa posibila fara progresul agricol al Occidentului. Regiunile intens urbanizate, precum Italia de nord, Germania de nord, si Flandra, Franta nord-estica (unde se desfasoara periodic balciurile din Champagne) sunt zone de unde pornesc sau se incheie mari drumuri comerciale. In acelasi timp, aceste orase sunt plasate in mijlocul unor campii manoase, unde agricultura a folosi unelte si tehnici care au produs intotdeauna surplusuri importante. Aici orasul gaseste atat resursele alimentare de care are atata nevoie, cat si oameni indrazneti, capabili sa lucreze bine sau sa duca la capat o afacere.

Orasele si targurile

Intr-un timp relativ scurt, orasul si-a constituit o societate noua, dinamica si foarte eficace. Alaturi de acesti intreprinzatori (unii gata sa se imbogateasca, altii sa-si piarda si ultimul ban) ii putem distinge pe nobilii sau aristocratii care isi vor construi resedinte urbane, pe negustori, multi dintre ei din familii bogate, dar si pe muncitorii calificati sau necalificati (avand de lucru sau cersind), pe micii proprietari de pamant sau pur si simplu pe proletari, oameni saraci atrasi de mirajul orasului, dar departe de a-si fi gasit un rost. Aceasta lume care traiste impreuna este dominata de burghezie (negustori bogati, antreprenori, bancheri) si este diferentiata de puterea banului. Pe langa averile constituite din bunuri funciare care apartin nobilimii in general stabile, proprietatile urbane sunt de o mare mobilitate, case, ateliere, pamanturi arabile in vecinatatea orasului, toate trec cu rapiditate dintr-o mana intr-alta.

Orasele si targurile

In secolul XVII Clujul avea 8.500 locuitori, Sibiul 8.000. Oradea si Timisoara aveau 5.000 locuitori, Sighisoara si Bistrita 3.000 4.000 locuitori. In Tara Romaneasca si Moldova erau: Buzaul si Campuluingul cu cate 3.000 de locuitori, Suceava cu 5.000, Targoviste cu 10.000, Iasul cu 20.000 iar Bucurestiul in vremea lui Constantin Brancoveanu cu aproximativ 50.000.

Orasele si targurile

In Transilvania populatia oraseneasca cuprindea patriciatul, care din secolul XV detinea puterea economico administrativa si economica, mestesugarii si negustorii, profesorii, medicii, juristii, scribii sau diecii si plebea (populatia saraca) alcatuita din calfe si ucenici. Marile invazii din 1241 si permannentul pericol otoman au facut ca majoritatea oraselor transilvanene sa fie inconjurate cu ziduri (Sibiu, Sighisoara, Brasov, Alba Iulia). Unele orase transilvanene de granita beneficiau de privilegiile domnilor munteni si moldoveni, controlau comertul cu statele romanesti extracarpatice (Caransebes, Sibiu, Brasov, Bistrita, Rodna).

Orasele si targurileOrasele muntene aveau santuri de aparare, iar mai tarziu o imprejmuire cu trunchiuri de copaci (Baia, Bucuresti). In Tara Romaneasca si Moldova, orasele erau pe domeniile domnesti. Ele cuprindeau vatra ocupata de case, pravalii, curti, gradini. Terenul agricol inconjurator constituia hotarul targului cu ogoare, fanete, vii, livezi.

Orasele si targurile

Persoane atat de diferite unele de altele prin provenienta sociala, pregatire culturala sau avere se reunesc la inceputurile indepartate ale orasului. Locuitorii acestei noi asezari se leaga printr-un juramant, opusul raporturilor suzeranitate-vasalitate, in mod implacabil ierarhice, constituind o asociatie de oameni liberi si egali, numita comuna. Afirmarea acestui nou tip de raporturi implica, spre exemplu impozitul proportional cu venitul. Impotriva seniorilor laici si ecleziastici, miscarea comunala solicita dreptul, obtinut prin lupta sau negociat cu punga de bani alaturi de a produce si de a vinde fara nici un fel de ingradiri. Chartele smulse vechilor stapani instituie in orase un spatiu al libertatii, ale carei proportii nu trebuie totusi exagerate.

Orasele si targurile

Libertatea optiunii si a schimbarii este in mod cert asigurata. Noului venit in aceasta lume i se ofera cel putin teoretic sansa de a se ridica prin munca manuala, prin comert sau camata. Preponderenta activitatii comerciale nu trebuie sa ne insele. Orasul este si un imens santier, unde se construiesc mari edificii (catedrale gotice, primarii, constructii civile de tot felul), care toate solicita o mare varietate de calificari profesionale (fierari, dulgheri, zidari, sculptori in piatra croitori si cizmari).

Orasele si targurile

In timp, mestesugarii s-au organizat in corporatii care reglementau prin statute intreaga activitate privitoare la exercitarea unei anumite profesiuni: orare de lucru, calitatea produselor, pedepsirea hotilor. Obiectivul principal era ca o minoritate de maistri sa pastreze controlul asupra pietei. Corporatiile erau structurate ierarhic, la varf aflandu-se antreprenorii marilor constructii, proprietarii atelierelor, mesterii. In ce priveste oamenii de rand, meseriasii, muncitorii necalificati, acestia erau platiti deseori sub valoarea muncii prestate, fapt atestat de numeroase surse al timpului.

Orasele si targurilePersonajul central al vietii urbane este insa negustorul. Patriciatul, patura conducatoare din marile orasului ale Occidentului, este alcatuit din membri ai acestui grup social. Ei si-au subordonat marea masa de lucratori salariati, mestesugari si mici comercianti si controleaza toate activitatile. Bogatia lor contrasteaza frecvent cu saracia lucratorilor oprimati sau cu mizeria celor obligati sa cerseasca .

Orasele si targurile La

inceputuri, in orasele medievale predomina economia naturala, cea care producea cele necesare traiului. In urma incetarii marilor migratii, sa reluat comertul si a inceput dezvoltarea mestesugurilor. Ei erau putini si erau priceputi ca olari, faurari si pietrari.

Orasele si targurile

Comertul incepe sa se dezvolte. Pe uscat comertul era mai greoi deoarece nu erau drumuri , poduri si erau numeroase vami. Cel mai avantajos era comertul pe fluvii si mari. In special in Marea Nordului si Marea Mediterana, se dezvolta cele mai puternice centre economice si comerciale: orasele olandeze si italiene. Aceste schimbari si dezvoltari importante au dus la inflorirea oraselor in Europa. Originea lor era diferita: vechi cetati romane, au rezistat invaziilor ; cum ar fi Bizantul, Roma, Paris ,Lyon, Milano, Florenta, Londra, acestea aveau rolul unor centre administrativ religioase. Unele orase au aparut la intersectia marilor drumuri comerciale, langa porturi. Altele orase s-au dezvoltat in juru