TEZA Noimbrie 2013

CONTRIBUTII PRIVIND IMBUNATATIREA PERFORMANTEI IN EDUCAITE AVAND LA BAZA STANDARDE SPECIFICE SI MODELE DE EXCELENTA

UNIVERSITATEA „ POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA

CATEDRA

Nr.Decizie Senat din

TEZĂ DE DOCTORATCONTRIBUȚII PRIVIND IMBUNATATIREA PERFORMANTEI IN

EDUCATIE AVAND LA BAZA STANDARDE SPECIFICE SI MODELE DE EXCELENTA.

CONTRIBUTIONS ON IMPROVING THE PERFORMANCE IN EDUCATION BASED ON SPECIFIC STANDARDS AND MODELS OF

EXCELLENCE.

Autor:Ing. AL-SHRAAH MUHAMMAD

Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. ing. GHEORGHE SOLOMON

COMISIA DE DOCTORAT

Presedinte de la

Conducator de doctorat de la

Referent de la

Referent de la

Referent de la

BUCURESTI

2013


2


CUPRINS

INTRODUCERE Calitatea în învățământul – imperativ al epocii contemporane................................................................................................

CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL CERINŢELOR SPECIFICE ȘI MODELE DE EXCELENȚĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT1.1 Cerinţe specifice în învățământul superior........................................ 1.1.1. Standarde și standardizare – tipologii........................................... 1.1.2. Sisteme de management al calității; ISO 9000; ISO

9001/2008..................................................................................... 1.1.3. Sisteme de management al calității în educație

IWA/2006.....................................................................................1.2. Modele de excelență în învățământul superior......................................

1.2.1. Modelul european E F Q M – al excelenței.................................. 1.2.2. Modelul americanal Malcolm Baldridge in Education.................

CAPITOLUL 2 ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR ÎN EUROPA, ROMÂNIA ŞI UNELE ŢĂRI ARABE..............................................................................................................2.1. Reglementări legale privind AQ............................................................ 2.1.1. Reglementări legale privind AQ în Europa – Procesul Bologna...........................................................................................

2.1.2. 2.1.2. Reglementări legale privind AQ în România –legea 75.........................................................................................................

2.1.3. 2.1.3. Reglementări legale privind AQ în țările arabe (Iordania, Liban)2.2. Organisme de evaluare și certificare a conformității în învățământul superior din Europa cu referire la Anglia, Franţa şi Germania 2.2.1. Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică CNEAA................................................................................................. 2.2.2. Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul preuniversitar ARACIP............................................................................... 2.2.3. Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul superior ARACIS ...................................................................................... 2.2.4. Organisme de evaluare şi asigurarea calităţii în Iordania şi Liban...

CAPITOLUL 3 CERCETĂRI PRIVIND BUNELE PRACTICI ȘI REFERENȚIALE ÎN DOMENIUL PROMOVĂRII CALITĂȚII. FOLOSIREA INSTRUMENTELOR CALITĂȚII PENTRU CREȘTEREA PERFORMANȚEI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR................................................................3.1. Aspecte procedurale privind calitatea în învățământul superior............3.2. Bune practici în evaluarea internă/externă a calității............................. 3.2.1. Metodologii de evaluare externă în învățământul superior............ 3.2.1. Metodologii..................ARACIS..................................................... 3.2.2. Metodologii ENQA......................................................................... 3.2.3. Autoevaluarea internă a calității în învățământul superior........... 3.2.4. Folosirea metodelor de planificare pentru îmbunătățirea............... performanței în învățământul superior .............................................

3.2.5. Folosirea metodelor de îmbunătățire a calității în vederea creșterii performanței în învățământul superior.............................................

3.2.6. Model de estimare a corelațiilor dintre cauză și efect......................

3


Concluzii.......................................................................................................

CAPITOLUL 4 CONTRIBUȚII PRIVIND ANALIZA COMPARATIVĂ A INDICATORILOR ȘI CRITERII DE PERFORMANȚĂ ȘI STABILIREA UNUI SET ADECVAT ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR TEHNIC ....................................

4.1. ICPECÎS în UE (în Anglia, Germania, Franţa).....................................4.2. ICPECÎS în România (ARACIS)........................................................4.3. ICPECÎS în USA (MB).......................................................................4.4. ICPECÎS în IORDANIA şi LIBAN..................................................4.5. Stabilirea unui set adecvat de indicatori pentru (invatamantul superior

tehnic) Concluzii.............................................................................................

CAPITOLUL 5 CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR DIN IORDANIA ȘI UNELE ȚĂRI ARABE ÎN VEDEREA PROIECTĂRII ȘI IMPLEMENTĂRII UNUI SMC..............................................5.1. Promovarea calitatii in invatamantul superior din Iordania si tarile arabe . 5.1.1........................................Iordania si Liban..............5.2. STUDIU SOCIOLOGIC PRIVIND PERCEPEREA CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR.. 5.2.1.Proiectare chestionar perceptia calitatii pentru personalul didactic (Iordaania)…. 5.2.2.Proiectare chestionar perceptia calitatii pentru Studenti (Iordaania)…. 5.2.3.Proiectare chestionar perceptia calitatii pentru Angajatori (Iordaania)….(Eurace LABEL)…..5.3. Analiza SWOT privind calitatea învățământului superior în Iordania..5.4. Prelucrarea statistică a datelor și interpretarea rezultatelor..............................

CAPITOLUL 6 ELEMENTE DE INTEGRALITATE – UNITATE ÎN DIVERSITATEÎN PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA ȘI CERTIFICAREA SISTEMELORDE MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEHNIC.................................................................................................................

6.1. Cerinţe unitare în contextul unor elemente de cultură specifice(privind: certificarea, transferul creditelor, echivalarea diplomelor, asigurarea mobilităţii şi integrării pe piaţa forţei de muncă).......................................6.2. Referențiale de proiectare a SMC în învățământul superior ............................

6.3. Proiectarea SMC în învățământul superior tehnic din Iordania................................6.4. Proiectarea unui model de evaluare al competențelor de performanță în tehnic .. învățământul superior tehnic.........................................................................................

Implementarea S M C . Evaluarea efecientei.

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................

4


INTRODUCERE

A. OPORTUNITATEA LUCRĂRII

Într-o lume concurenţială/competitivă, promovarea calităţii în învăţământul superior a

devenit o prioritate, întrucât de nivelul de performanţă al cadrelor înalt calificate decurge nivelul şi

calitatea vieţii în societate.

Valorificarea experienţelor şi bunelor practici la nivel european şi mondial constituie o

premisă şi cale pentru adaptarea elementelor pozitive în domeniul promovării calităţii în

învăţământul superior.

Beneficiind de studii universitare ale Politehnicii din Bucureşti, ca absolvent al Facultăţii de

Transporuri, precum şi de oportunitatea realizării stagiului de pregătire a şcolii doctorale a U.P.B.,

în lucrare s-au făcut referiri concrete la bunele practici ale promovării calităţii în această

universitate de prestigiu, la experienţa românească.

Pornind de la această premisă, în lucrare s-a realizat o analiză a stadiului actual al

standardelor specifice şi al modelelor de excelenţă în învăţământul superior, cu referire expresă la

modelul european EFQM, precm şi la modelul american.

Întrucât lucrarea îşi propune să aducă contribuţii privind îmbunătăţirea performanţei în

învăţământul superior, specifice pentru Iordania, ţara de origine a autorului prezentei lucrări, s-a

realizat un studiu asupra stadiului actual al promovării calităţii în unele ţări din spaţiul arab,

Iordania şi Liban, benefic pentru transferul reciproc al bunelor practici.

Studiul întrprins a vizat evoluţia standardelor de performanţă/calitate promovate, precum şi

analiza reglementărilor legale privind asigurarea calităţii şi, respectiv a organismelor abilitate în

acest domeniu.

Documentarea ştiinţifică a fost dublată de cercetarea aplicativă vizând evaluarea calităţii în

învăţământul superior din Iordania şi unele ţări din spaţiul arab cu scopul declarat pentru proiectarea

şi implementarea unui sistem al Managementului Calităţii, ce să determine optimizarea sistemului

actual.

5


B. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE/TERMINOLOGICE

ŞI LISTA ABREVIERILOR

Asigurarea calităţii – parte a managementului calităţii, concentrată pe furnizarea încrederii

că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite.

Audit – proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit

şi de evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de

audit.

Calitate – măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerinţele.

Calitatea reprezintă nivelul de satisfacţie pe care îl oferă eficacitatea ofertei educaţionale din

domeniul învăţământului profesional, stabilit prin atingerea unor standarde cerute şi a unor rezultate

excelente care sunt solicitate şi la care contribuie participanţii la procesul de învăţare şi ceilalţi

factori interesaţi.

calitatea unui produs = aptitudinea acestuia de a fi utilizat (Juran, 1998);

calitate = 0 defecte (P.B. Crosbyc);

aptitudinea unui produs sau serviciu de asatisface nevoile exprimate explicit sau implicit

(conform ISO 8402/1995

Calitatea educaţiei – este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale

furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de

calitate.

Capabilitate – abilitatea unei organizaţii, sistem sau proces de a realiza un produs/serviciu

care va îndeplini cerinţele pentru produs/serviciu.

Clasă – categorie sau rang alocat diferitelor cerinţe referitoare la calitate pentru

produse/servicii, procese sau sisteme având aceeaşi utilitate funcţională.

Client – organizaţie sau persoană care primeşte un produs/serviciu; clientul unităţii de

învăţământ este societatea, reprezentată prin instituţiile guvernamentale centrale sau ale

administraţiei locale, firme, instituţii specializate în gestiunea forţei de muncă şi în ultimă instanţă,

contribuabilii.(ISO 9000:2000). IWA 2:2006

Exemplu: Un client poate fi un consumator (în educaţie, în general, o persoană care învaţă),

un client sau cumpărător (în educaţie, în general, o persoană sau un organism care finanţează

6


persoana care învaţă, care poate fi chiar persoana care învaţă), un utilizator final (în educaţie, în

general, persoana sau organizaţia care beneficiază de cunoştinţele obţinute de persoana care învaţă).

Competenţa – este rezultatul sincretic al cunoştinţelor aprofundate şi operaţionale, al

aptitudinilor specifice şi generale, precum şi al atitudinilor ce-i conferă unei persoane capacitatea de

a îndeplini sarcinile ocupaţionale la nivelul cerinţelor calităţii impuse de standard. Sintetic,

competenţa reprezintă capacitatea de a exercita anumite atribuţii, de a realiza la nivel calitativ

activităţile specifice locului de muncă, la nivelul performanţei impuse de standardul ocupaţional.

Conformitate – îndeplinirea unei cerinţe.

Controlul calităţii – parte a managementului calităţii, concentrată pe îndeplinirea cerinţelor

referitoare la calitate; cuprinde activităţile operaţionale care se desfăşoară în vederea îndeplinirii

cerinţelor privind calitatea, prin reglementarea performanţei. Este un proces de menţinere a

standardelor şi nu de creeare a acestora.

Dovadă obiectivă – date care susţin că ceva există sau este adevărat (informaţii, documente,

produse etc.). Dovezile reflectă cerinţele standardului. Termenul se referă, de asemenea, la procesul

de autoevaluare desfăşurat de furnizori. Furnizorii trebuie să pună la dispoziţie dovezi care să

sprijine judecăţile pe care le-au formulat în ceea ce priveşte punctele tari şi slabe specificate în

raportul de autoevaluare.

Descriptori de performanţă – tipul şi standardul de performanţă solicitat în principiile

calităţii pentru a demonstra competenţa. Descriptorii de performanţă definesc activităţile pe care

furnizorii de EFP trebuie să le realizeze în ceea ce priveşte asigurarea calităţii.

Eficacitate – măsură în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt obţinute rezultatele

planificate.

Eficienţă – relaţie între rezultatul obţinut şi resursele utilizate.

Evaluator extern – o persoană desemnată de organismul de atestare pentru a monitoriza

activitatea furnizorilor autorizaţi şi pentru a asigura consecvenţa şi calitatea standardelor de

evaluare a competenţelor de la toţi furnizorii şi de-a lungul timpului.

Furnizor – organizaţie care furnizează un produs/serviciu clientului; într-o situaţie

contractuală poate fi denumit contractant, organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de

învăţământ. Pot fi organizaţii furnizoare de educaţie şi alte persoane juridice care, potrivit statutului,

desfăşoară activităţi de învăţământ pe bază de programe legal autorizate, de formare iniţială şi

continuă.

Furnizor de educaţie – persoană care livrează un produs educaţional persoanelor care

învaţă (IWA 2:2006). Furnizorul de educaţie este desemnat prin diferite denumiri care variază în

7


funcţie de nivelurile ierarhice naţionale şi educaţionale inclusiv, de exemplu învăţător, instructor,

lector sau profesor.

Inspecţie – activitate care include măsurarea, examinarea, încercarea sau verificarea cu un

calibru a uneia sau mai multor caracteristici ale unei entităţi şi compararea rezultatelor cu condiţiile

specificate în standard, în scopul de a stabili dacă este realizată conformitatea pentru fiecare

caracterisitică. În sistemul de învăţământ, inspecţia şcolară reprezintă sistemul tipic de „control al

calităţii”. În funcţie de o tematică aleasă şi anumite obiective, inspectorul identifică aspectele bune

şi ce anume nu merge cum ar trebui în şcoală, semnalează aceste aspecte şi propune măsuri

corective.

Indicatori de performanţă – reprezintă anumite informaţii menite să definească un

comportament aşteptat sau să indice acţiunile necesare. Indicatorii cheie de performanţă reprezintă

standardele cantitative naţionale pe baza cărora furnizorii de EFP îşi pot măsura performanţa.

Datele se colectează la nivel naţional mai ales prin intermediul inspecţiilor şi sunt înregistrate în

baza naţională de date.

Îmbunătăţirea calităţii – acţiuni întreprinse în întreaga organizaţie pentru creşterea

eficacităţii şi eficienţei activităţilor şi proceselor în scopul de a asigura avantaje sporite atât pentru

organizaţie, cât şi pentru clienţii acesteia.

Îmbunătăţirea continuă – parte a managementului calităţii concentrată pe creşterea

abilităţii de a îndeplini cerinţe ale calităţii.

Manualul calităţii – document care prezintă politica în domeniul calităţii şi descrie sistemul

de Management al Calităţii al unei organizaţii.

Managementul calităţii – activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie în

ceea ce priveşte calitatea; implică stabilirea şi administrarea unui sistem al calităţii (reprezintă toate

standardele, structurile, responsabilităţile, activităţile şi resursele care împreună pot oferi proceduri

şi metode documentate şi organizate de implementare şi control care să asigure capacitatea

organizaţiei de a îndeplini cerinţele privind calitatea şi de a-şi îmbunătăţi continuu performanţa).

Organizaţie educaţională – organizaţie care furnizează un produs educaţional (SR ISO

IWA 2:2006)

Nivelul calităţii – o mărime relativă care se determină în raport cu o mărime etalon de

referinţă, stabilită în funcţie de oferta existentă şi de cerinţele pieţei la un anumit moment.

Clasa de calitate reprezintă un indicator de categorie sau rang referitor la proprietăţile sau

caractersticile care acoperă diferite cerinţe pentru produsele sau serviciile destinate aceleiaşi

utilizări.

8


Indicatorul sintetic al calităţii este un indicator al competitivităţii care exprimă nivelul

produsului/serviciului, analizat prin prisma poziţiei pe care acesta o ocupă faţă de

produsele/serviciile concurente. Pe baza acestuia se realizează o ierarhizare a instituţiilor de

învăţământ superior, U.P.B. aflându-se în topul celor mai performante universităţi din România.

Neconformitate – nesatisfacere a unei condiţii specificate. Neconformitatea poate fi:

abaterea sau absenţa faţă de condiţiile specificate a uneia sau mai multor caracteristici privind

calitatea.

Performanţa – o realizare deosebită într-un domeniu de activitate, rezultatul cel mai bun

obţinut de un sistem tehnic, de o maşină.

Un termen corelat celui de standard este „fişa postului”. Pe baza acestora se realizează

evaluarea posturilor şi a performanţelor profesionale individuale.

În metodologia de evaluare a posturilor sunt înscrise drept criterii de evaluare:

- pregătirea profesională impusă ocupantului;

- experienţa necesară executării operaţiilor specifice postului;

- gradul îndeplinirii standardelor de performanţă; dificultăţile operaţiilor specifice, gradul

implicării în executarea atribuţiilor de serviciu; rapiditatea intervenţiilor;

- responsabilitatea implicată de post (nivelul şi riscul decizional);

- sfera relaţiilor (lucrul în echipă, modul de comunicare, comportamentul la presiuni

interioare şi exterioare);

- adecvarea la complexitatea muncii (exprimată prin nivelul activităţii de concepţie, de

analiză, sinteză, de rutină);

- iniţiativă şi creativitate, motivarea ideilor, evaluarea consecinţelor, dimensionarea

schimbărilor şi evaluarea lor, efectuarea unor studii de fezabilitate etc.

Printre indicatorii de performanţă sunt incluse:

cantitatea, volumul lucrărilor;

calitatea, completitudinea şi corectitudinea soluţiilor; gradul de satisfacere a

beneficiarilor;

costurile;

timpul de execuţie;

utilizarea eficientă a resurselor;

modalitatea de realizare

Parte interesată – persoană sau grup care are un interes referitor la funcţionarea sau

succesul unei organizaţii (ISO 9000:2000 + IWA 2:2006)

9


Exemplu: o parte interesată poate fi un client, asociaţia părinţilor, altă organizaţie

educaţională conexă sau societatea. Un grup poate cuprinde o organizaţie, o parte a acesteia sau mai

mult decât o singură organizaţie.

Planul calităţii – document care specifică ce proceduri şi resurse asociate trebuie aplicate,

de cine şi când, pentru un anumit proiect, produs/serviciu, proces sau contract.

Planificarea calităţii – activităţi care stabilesc obiectivele şi condiţiile referitoare la calitate,

precum şi condiţiile referitoare la aplicarea elementelor Sistemului Calităţii.

Politica în domeniul calităţii – obiective şi orientări generale ale unei organizaţii în ceea ce

priveşte calitatea, aşa cum sunt exprimate oficial de către managementul la nivelul cel mai înalt.

Proces educaţional – proces care are ca rezultat un produs educaţional (IWA 2:2006)

Procedură – un document scris care descrie modul în care trebuie îndeplinită o anumită

activitate şi de către cine. Existenţa unei proceduri este condiţionată de acordul tuturor celor care o

utilizează şi de autorizarea din partea conducerii. Aceasta alocă responsabilităţi clare şi este

monitorizată prin audituri interne ale calităţii.

Produs educaţional – produs care se referă la educaţie. Un produs educaţional implică în

general furnizarea unui serviciu care include software intelectual pentru informaţii şi unele forme de

software pentru computer sau versiuni pe hârtie care susţin transferul informaţiilor şi reţinerea

pentru referire ulterioară (IWA 2:2006).

Sistemul de management al calităţii – structuri organizatorice, proceduri, procese şi

resurse, necesare pentru implementarea managementului calităţii. Sistemul de Management al

Calităţii ar trebui să fie atât de cuprinzător cât este necesar pentru satisfacerea obiectivelor

referitoare la calitate.

Standard – De multe ori, o înţelegere limitată a conceptului „standard” creează blocaje şi

chiar opoziţie din partea multora care consideră că standardizarea persoanelor, uniformizarea,

inrtoducerea într-un STAS, ca într-un „pat al lui Procust”, nu sunt benefice într-o lume ce

promovează unitatea – ca armonie – în diversitate. Majoritatea celor ce adoptă o asemenea atitudine

pornesc de la definiţia din DEX, potrivit căreia standardul reprezintă normă sau ansamblu de

norme ce reglementează calitatea, caracteristicile, forma etc. ale unui produs-serviciu.

Standardul este, prin definiţie “un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism

recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii directoare şi

caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de

ordine într-un context dat”(EN 45020:93, SR 10000/1:94, Ordonanţa Guvernului O.G. nr. 39/1998

privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002).

10


Conform unei recomandări din documentul internaţional mai sus menţionat, orice standard

“trebuie să se bazeze pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop

promovarea avantajelor optime ale comunităţii”.

Standardul reprezintă un REFERENŢIAL ce este deosebit de util în procesul de evaluare a

conformităţii caracteristicilor unui proces/ produs/ serviciu sau organizaţii/ persoane, etc. cu

cerinţele unui anumit standard, în scopul determinării calităţii procesului/ produsului/ serviciului

respectiv, sau organizaţiei/ persoanei respective.

Evaluarea conformităţii se poate face fie în scopul acceptării/ respingerii unui produs/

serviciu („inspecţie”) - cu sau fără atestarea în scris a conformităţii acelui produs/ serviciu cu

standardul avut în vedere („certificare”) – fie în scopul atestării în scris a conformităţii unei

organizaţii cu un anumit standard („acreditare”).

Standardele, standardele de referința si indicatorii de performanta descriu cerintele de

calitate ale activitatilor unei organizatii furnizoare de educatie care solicita sa fie autorizata sa

functioneze provizoriu, ale unei institutii de învatamânt superior acreditate care solicita autorizarea

de functionare provizorie/acreditarea unui nou program de studii sau ale unei institutii de

învatamânt superior acreditate care solicita evaluarea externa a starii calitatii educatiei oferite.

Standardele corespund, în mod diferentiat, domeniilor si criteriilor de asigurare a calitatii educatiei,

iar indicatorii de performanta masoara gradul de realizare a unei activitati prin raportare la

standarde.

Standardele sunt formulate în termeni de reguli sau rezultate si definesc nivelul minim

obligatoriu de realizare a unei activitati în educatie. Orice standard este formulat în termeni generali

sub forma unui enunt si se concretizeaza într-un set de indicatori de performanta. Standardele sunt

diferentiate pe criterii si domenii.

Standardele de referinta sunt acele standarde care definesc un nivel optimal de realizare a

unei activitati de catre o organizatie furnizoare de educatie, pe baza bunelor practici existente la

nivel national, european sau mondial. Standardele de referinta sunt specifice fiecarui program de

studii sau fiecarei institutii, sunt optionale si se situeaza peste nivelul minimal. Standardele de

referinta pot varia de la o institutie la alta si exista posibilitatea ca, in timp, institutiile sa-si

formuleze standarde de referinta la niveluri cât mai înalte si competitive national si european.

Optiunea pentru un nivel al standardului de referinta se face prin raportare la un standard, iar în

cadrul acestuia prin raportare la niveluri optionale ale indicatorilor de performanta.

În funcţie de zona de aplicare a standardelor, acestea pot fi:

-„standarde internaţionale” (prefix ISO),

11


-„standarde europene (prefix EN),

-„standarde franceze” (prefix NF),

-„standarde germane” (prefix DIN),

-„standarde britanice” (prefix BS), etc.

În funcţie de conţinutul lor, standardele pot fi:

-„standarde terminologice”,

- „standarde metodologice”,

- “standarde de produs/ serviciu”,

-“standarde de proces”,

- “standarde de încercare”,

- “standarde ocupaţionale”, etc.

Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradului de realizare a

unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prin raportare la un standard.

Indicatorii de performanta identifica acele rezultate care variaza de la un nivel minim acceptabil

pâna la un nivel maxim identificabil. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde

cerintelor unui standard. Nivelurile maxime corespund standardelor de referinta, sunt optionale si

diferentiaza calitatea din institutii în mod ierarhic progresiv.

Autorizarea functionarii provizorii, acreditarea unui program de studii sau acreditarea

institutionala se realizeaza pe baza nivelului minim al tuturor standardelor si indicatorilor de

performanta nu numai exhaustiv. Nerealizarea nivelului minim al unui indicator de performanta

atrage dupa sine amânarea autorizarii sau acreditarii. Totodata, nivelul standardelor de referinta

variaza de la un domeniu de licenta la altul si de la un tip de institutie de învatamânt superior la alta.

Formularea standardelor de referinta este de competenta institutiei pe baza informatiilor oferite de

ARACIS cu privire la variatia europeana a standardelor si indicatorilor de performanta. Acestea

trebuie întelese ca standarde de referinta proprii, pe care institutia si le propune si îsi asuma

obligatia sa le realizeze în concordanta cu strategia sa de asigurare a calitatii.

Evaluarea academica periodica se realizeaza concomitent pentru toate structurile de

învatamânt superior autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate.

Filialele institutiilor de învatamânt superior, ale facultatilor, specializarilor,

indiferent de forma de învatamânt pe care o practica (zi, cu frecventa redusa, la distanta) sau de

localizarea geografica, trebuie sa respecte aceleasi standarde de calitate. Acestea sunt considerate

unitati distincte si se supun separat procedurii de evaluare academica si acreditare.

12


Standardul ocupaţional reprezintă documentul ce indică harta competenţelor înscrise într-o

ocupaţie şi a nivelurilor de performanţă validate prin seturi de probe de evaluare. El este un

ansamblu unitar de referenţiale, criterii de performanţă specifice unităţilor de competenţe pe baza

cărora se asigură îndeplinirea, la nivel de calitate, a ocupaţiei respectice.

Concepte asociate termenului de standard ocupaţional:

o standard de aptitudini;

o standarde de competenţă;

o standarde profesionale (care pun în evidenţă performanţele calitative şi

cantitative în diferite profesii, fiind denumite şi „standarde industriale”.

Standardele ocupaţionale pot facilita procedurile de angajare şi ajută la evoluţia profesională.

Între standardele ocupaţionale şi programele de pregătire, de formare continuă – dar şi

iniţială – există relaţii concretizate prin conversia standardelor ocupaţionale în standarde de

pregătire profesională.

Rezultatele evaluărilor pe bază de standarde ocupaţionale îi ajută pe responsabilii cu

pregătire profesională să conceapă şi să furnizeze programe de pregătire în concordanţă cu

necesităţile individuale.

Standardele ocupaţionale îi ajută pe cei evaluaţi să-şi planifice şi să-şi monitorizeze

pregătirea continuă.

Standardul ocupaţional conţine repere clare, de ordin calitativ, privind îndeplinirea

activităţilor specifice unui loc de muncă la nivelul unor criterii de performanţă.

Prin standard se definesc practic unităţile de competenţă corespunzătoare activităţilor majore

dintr-o ocupaţie.

Formatul şi structura standardelor ocupaţionale au fost elaborate pentru prima dată în

România, de Consiliul pentru Standarde Ocuapaţionale şi Atestare. Acestea cuprind:

unităţile de competenţă, cu deschideri de conţinut;

elementele de competenţă, în care se definesc activităţile-cheie care compun activitatea

majoră descrisă în unitatea de competenţă;

criteriile de realizare – drept repere calitative asociate rezultatelor activităţilor din

elementele de competenţă;

gama de variabile – a contexelor şi condiţiilor în care se desfăşoară activităţile descrise

în unitate;

recomandări privind evaluarea.

Fiecărui standard îi corespunde un set de probe de evaluare.

13


Standardele nu sunt imuabile. Periodic, ele se adaptează şi se renovează în funcţie de

evoluţia profesiilor, de noile tehnologii promovate. Evaluările pe baza standardelor nu etichetează

oamenii, ci doar validează competenţa, implică pe cel evaluat într-un proces al autocunoaşterii şi

chiar al autoevaluării. În cazul în care competenţa nu este încă atinsă, i se recomandă programe,

module – pentru atingerea nivelului de performanţă cerut de standard. (De exemplu, în Anglia,

numai profesorii ce şi-au dovedit competenţele pe baza standardelor au „Statut de profesor

calificat” – SPC).

RELAŢIA DINTRE STANDARDUL OCUPAŢIONAL ŞI STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

Ocupatia 1 PROFESIA Ocupatia 2

Ocupatia 3

Fig 1. Structura standardului de pregătire profesională

1. Definirea profesiei (meseriei) şi a nivelului de pregătire, cu precizarea obiectivelor

generale şi specifice.

2. Prezentarea ariilor curriculare şi a experimentelor de învăţare incluse ca elemente-cheie

în programul de pregătire, module corespunzătoare unor unităţi de competenţă sau

ansambluri de competenţe transferabile.

14

S.P.P. Dublă specializare cu specializare cu module și credite transferabile în profesii sau ocupaţii ănrudite

Curriculum, arii curriculare, module de pregătire – concretizate în planuri de învăţământ, în programe școlare auxiliare curriculare

Evaluare internă

Evaluare externă

Evaluarea competenţelor

Diplomă sau certificat profesional

Certificat de competenţe

STANDARDEOCUPAŢIONALE


3. Rezultate estimate – definite ca factori de calitate, de performanţă – identificate în

criteriile de realizare. Precizarea condiţiilor, variabilelor conforme cu situaţiile de

confruntare în viitorul loc de muncă.

4. Tipuri de evaluare şi certificare; elemente de conţinut ale probelor (bancă de itemi).

Validare – confirmare prin examinare şi furnizare de dovezi obiective a faptului că sunt

satisfăcute condiţiile particulare pentru o anumită utilizare prevăzută.

Valoare adăugată – poate reprezenta un nivel de pregătire cu recunoaştere oficială

(Diplomă de absolvire, Certificat) sau competenţe dobândite care să-i permită absolventului inserţia

în mediul socio-economic sau înscrierea în forme superioare de instruire.

Verificare – confirmare prin examinare şi furnizare de dovezi obiective a faptului că au fost

satisfăcute condiţiile specificate.

Prescurtări/Lista acronimelor:

AQ/AC: Asigurarea Calităţii

ARACIS = Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior;

ASRO Asociația de Standardizare din România;

BS = standarde britanice;

CEAC: Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

CEN Comitetul European de Standardizare;

CNAC: Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii

CNEAA Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică;

COSA = Consiliul pentru Standarde Naționale și Atestare;

CQ/CC: Control de Conformitate

DC: Departamentul Calitate

DIN = Standarde germane;

EFP: Educaţie şi formare Profesională

EFQM = Fundația Europeană pentru Managementul Calității.

EN = Standarde europene;

ENQA = European Network for Quality Assurance Asociația Europeană pentru

Asigurarea Calității în Învățământul Superior;

I: Instrucţiune

IC: Inspecţie calitate

ICC: Inspecţie control calitate

ISO = standarde internaţionale;

15


ISO: Organizaţia Internaţională de Standardizare

ÎPT: Învăţământ Profesional şi Tehnic

MP: Manualul Procedurilor

MQ: Manualul Calităţii

N/A: Nu se aplică

NC: Notă de constatare

NF = standarde franceze;

P: Procedură

PEC = Premiul European pentru Calitate;

PL: Procedură de lucru

PO: Procedură operaţională

PQ/PCC: Planul Calităţii sub formă de Plan de Control de Calitate

PS: Procedură de sistem

RAC: Raport de acţiuni corective

RAP: Raport de acţiuni preventive

RENAR Asociația Rețelei de Acreditare din România;

RNC: Raport de neconformitate

SAC = Sistemul Asigurării Calității;

SC = Sistemul Calității;

SMC/SMQ: Sistemul de Management al Calităţii

SR = Standarde române;

TQM = Managementul Calității Totale;

C. Importanţa şi rolul calităţii în societatea contemporană

În condiţiile diversificării şi înnoirii rapide a ofertei de produse, mondializării pieţelor,

creşterii continue a cerinţelor clienţilor, calitatea produselor şi a serviciilor a devenit, la acest

început de mileniu, un factor determinant al competitivităţii organizaţiilor. Concurenţa sporeşte

când nivelul de exigenţă al clientului creşte.

În general, calitatea priveşte toate domeniile şi constituie o unealtă de perfecţiune, de

ameliorare şi de progres în buna funcţionare a organizaţiei. Calitatea se referă la tot personalul

organizaţiei, la toate ierarhiile, la toate activităţile. În acest sens, calitatea constituie vectorul

rezultant a trei componente principale: social, economic, tehnic.

Calitatea a devenit principalul aspect al managementului deceniului '90.

16


Calitatea şi caracteristicile sale

Se vorbeşte de calitate în toate domeniile, dar conceptul ca atare, esenţial, este subestimat în

deciziile actuale de management.

I. M. Juran, unul dintre promotorii calităţii, definea astfel conceptul „calitate”: „calitatea unui

produs înseamnă aptitudinea acestuia de a fi utilizat” [Juran, 1988)]. Deci, conceptul „calitate”

implică o corelaţie între produs şi utilizator, respectiv modul în care acesta percepe utilizarea

produsului de care are nevoie.

Ceva mai devreme de I. M. Juran, A. V. Feigenbaum acordă o mai mare atenţie detaliilor

acestui concept, având ca referinţă managementul calităţii totale şi defineşte astfel „calitatea”:

ansamblul caracteristicilor serviciului / produsului - legate de concepţie, producere, întreţinere şi

marketing - prin care acesta satisface, în utilizare, aşteptările clientului” [Feigenbaum, 1986].

P. B. Crosby introduce noţiunea „conformitate – respectiv metrică - a cerinţelor

consumatorilor [Olaru, 1999, a) ]. Tot P. B. Crosby asociază conceptul „calitate” cu conceptul „zero

defecte” .

Conform SR ISO 8402-1995, prin calitate se inţelege ansamblul de proprietăţi şi caracteristici

ale unui produs sau serviciu, care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau

implicite.

Conform acestei ultime definiţii, calitatea are următoarele caracteristici:

- se exprimă printr-un ansamblu de caracteristici;

- există numai în relaţie cu nevoile clienţilor;

- teoretic, este o variabilă continuă (în învăţământul universitar se manifestă tendinţa greşită

de a reduce calitatea unui program la procedura de acreditare);

- satisface atât nevoile exprimate, cât şi pe cele implicite.

Calitatea reprezintă obiectivul oricărei activităţi dezvoltată într-o organizaţie. Ea reprezintă un

concept global şi unificator şi cuprinde tot ceea ce se referă la obiectivul de excelenţă spre care

tinde întreaga organizaţie: satisfacerea clientului. Deci, calitatea se raportează permanent la

aşteptările clienţilor. Asigurarea calitaţii produselor livrate şi a serviciilor oferite reprezintă o

preocupare permanentă, un obiectiv prioritar al unei societăţi comerciale serioase, angajată în lupta

pentru câştigarea segmentului de piaţă căruia i se adresează. Succesul acesteea depinde de

superioritatea calitaţii produselor sale.

Eficienţa calităţii

17


Eficienţa depinde de modul de gestionare a resurselor umane, materiale, de timp alocat /

consumat, la inovaţie, creaţie, încorporarea ideilor noi, originale. Se poate vorbi de cel puţin trei

tipuri de eficienţă:

- Eficienţa calităţii, care reprezintă raportul dintre rezultate şi obiective / espectaţii. Când

rezultatele sunt supraunitare, adică mai mari decât obiectivele propuse, proiectate, decât espectaţiile

producătorului, dar mai ales ale consumatorului, vorbim de eficienţa calităţii.

- Eficienţa economică, care reprezintă raportul dintre resurse şi rezultate. Când rezultatele

valorifică eficient resursele, înregistrându-se şi profit, fără a risipi resursele, vorbim de eficienţa

economică.

- Eficienţa progreselor, care reprezintă raportul dintre rezultatele obţinute şi rezultatele

anterioare. Când la ieşirea din sistem produsul ale valoare adăugată, când resursa umană iese

îmbogăţită spiritual, ca experienţă, vorbim de eficienţa progreselor.

Schema de pe pagina următoare ni se pare relevantă pentru exemplificarea eficienţei

economice, în condiţiile în care calitatea a devenit principalul aspect al managementului deceniului

'90. Principalii factori care, în opinia oamenilor de afaceri, contribuie la succesul unei organizaţii

sunt :

- buna planificare;

- experienta personalului;

- bunele relaţii de muncă;

- preţul produsului sau serviciului;

- programele bune de publicitate, promovare, relaţii publice.

Independent de aceşti factori, oamenii de afaceri trebuie să aibă o personalitate puternică, să

fie raţionali, creativi, comunicativi, să fie capabili să conducă eficient, să-şi asume responsabilităţi

şi riscuri etc. Cel ce spune că totul este perfect se va confrunta cu lipsa de credibilitate. Inevitabil,

cine acţionează face şi greşeli. Neacceptarea sau nerecunoaşterea greşelii înseamnă că ori aceasta nu

este sesizată, ori că nu se vrea schimbarea. Se impune capacitatea de a evalua potenţialul şi de a

îmbunătăţi performanţele.

RESURSE ATRIBUŢII IEŞIRI

18


- umane;

- materiale;

- financiare;

- informaţionale

- planificare;

- organizare;

- conducere;

- control;

- tehnologie

Produse - servicii

Profit - pierdere

INTRĂRI Produse de transformare IEŞIRI

Memorie de date

Feed-back informaţional

Fig 2. Schema de principiu a raportului dintre resurse – produse / intrări – ieşiri şi atribuţiiîn sistemul managerial

Metodologia privind asigurarea calitatii, autorizarea de functionare provizorie si

acreditarea programelor de studiu si a institutiilor de învatamânt superior, denumita în

continuare Metodologia, concretizeaza prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, astfel cum a fost aprobata cu modificari prin Legea

nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare.

Metodologia se aplica, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru:

(a) autorizarea functionarii provizorii a noilor programe de studii universitare de licenta initiate si

propuse de institutiile de învatamânt superior acreditate;

19


(b) autorizarea de functionare provizorie a furnizorilor de învatamânt superior care initiaza

programe de studii universitare de licenta si a programelor universitare de licenta pe care acestia le

initiaza;

(c) acreditarea institutiilor organizatoare de studii universitare de masterat (IOSUM) si a institutiilor

organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) pe baza autoevaluarii si a evaluarii externe

a fiecarui domeniu de specializare si, în cadrul acestuia, a fiecarei specializari de studii universitare

de masterat sau, respectiv, de doctorat, care sunt propuse a functiona începând cu anul universitar

2007-2008; studiile universitare de masterat sau doctorat existente în anul universitar 2006-2007

vor functiona doar pâna la finalizarea programelor lor de studii, fiind apoi treptat înlocuite de cele

acreditate;

(d) acreditarea acelor programe de studii si a institutiilor de învatamânt superior care au ajuns în

acest stadiu pe baza aplicarii prevederilor Legii nr. 88/1993 privind acreditarea institutiilor de

învatamântul superior si recunoasterea diplomelor, republicata.

Pe lânga aceste activitati de autorizare si acreditare, în vederea îmbunatatirii calitatii si

pentru consolidarea relatiilor si cooperarii dintre ARACIS si institutiile de învatamânt superior,

Metodologia a fost experimentata în anul universitar 2006-2007 în toate universitatile acreditate

care opteaza în mod voluntar sa participe la pilotare. Rezultatele aplicarii Metodologiei în anul

universitar 2006-2007 au fost sintetizate într-un raport al ARACIS privind starea calitatii în

învatamântul superior. Pe baza acestui raport se vor formula propuneri pentru îmbunatatirea

Metodologiei si a calitatii învatamântului superior.

Metodologia este destinata:

a) reprezentantilor universitatilor din România – rectori si prorectori, decani si prodecani, sefi de

catedre si de departamente, membri ai comunitatilor universitare formate din: studenti, universitari,

cercetatori stiintifici si personal administrativ, respectiv tuturor celor ale caror activitati

configureaza si dezvolta calitatea academica în universitati si facultati;

b) comisiilor si altor structuri care sunt responsabile direct de managementul calitatii în universitati

sau de evaluarea externa a calitatii;

c) beneficiarilor învatamântului superior, respectiv studenti, angajatori, si, într-un sens mai larg,

întregii societati;

Metodologia utilizeaza terminologia si conceptele stabilite prin Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei si va fi dezvoltata de ARACIS în

continuare, în conformitate cu prevederile legale, pentru a-I consolida caracterul aplicativ si pentru

a servi mai bine beneficiarii în functie de activitatile derulate în universitati si de cerintele concrete

20


ale acestora. Pentru aceasta, ARACIS coopereaza strâns cu toate universitatile interesate, cu

Ministerul Educatiei si Cercetarii precum si cu reprezentantii studentilor, ai sindicatelor si ai

corporatiilor.

Transparenta informatiilor si deciziilor va fi asigurata astfel încât publicul sa poata urmari modul de

dezvoltare a sistemului de asigurare a calitatii în învatamântul superior din România, ca parte a

Spatiului European al Învatamântului Superior.

Principiile asigurarii calitatii în învatamântul superior

Schimbarile din învatamântul superior din România, ca de altfel din întreaga Europa si din alte parti

ale lumii, au fost pe cât de multiple si radicale, pe atât de continue. Înca la începutul anilor 1990, au

fost înfiintate în România primele universitati particulare, iar numarul universitatilor publice, al

facultatilor sau al noilor programe de studii, respectiv specializari, a crescut rapid. Ca urmare a

acestor diversificari si multiplicari, a fost adoptata Legea nr. 88/1993 privind acreditarea

institutiilor de învatamânt superior si recunoasterea diplomelor, republicata. În baza acestei Legi, a

fost înfiintat Consiliul National de Evaluare Academica si Acreditare (CNEAA), care a desfasurat

activitati sustinute de evaluare, de acreditare institutionala si de programe în perioada 1993-2006.

De la începutul aplicarii Legii nr. 88/1993 si pâna în prezent, sistemul national de învatamânt

superior a trecut si prin alte transformari importante, iar dupa semnarea în 1999 a Declaratiei de la

Bologna, România a devenit membra a „Procesului Bologna” care urmareste sa configureze, pâna

în 2010, Spatiul European al Învatamântului Superior prin noi schimbari si transformari. Asigurarea

calitatii academice este unul din obiectivele centrale ale Procesului Bologna. Realizarea sa este

dependenta de

corespondentele care se stabilesc între sensurile calitatii academice si transformarile care au loc în

învatamântul superior.

Transformari în învatamântul superior

Dintre transformarile deja produse sau în curs de configurare, Metodologia tine seama, în

masura diferita, de urmatoarele aspecte:

Diversitatea institutiilor de învatamânt superior, care rezulta în principal din:

· schimbari în profilul institutional al universitatilor traditionale, mai ales prin diversificarea

programelor de studii;

· coexistenta universitatilor comprehensive, pluridisciplinare, cu cele centrate pe un câmp

disciplinar mai restrâns;

· existenta unor organizatii care gestioneaza programe de studii oferite de universitatile straine în

formule diverse, de tip transnational sau fara granite;

21


Multiplicarea formulelor de programe care asigura o „învatare distribuita”, bazate mai mult

pe mobilitatea programelor si a personalului didactic si mai putin sau chiar deloc pe deplasarea

studentilor, sub urmatoarele aspecte:

· organizarea de filiale în teritoriu;

· programe de învatamânt la distanta, cu frecventa redusa sau în alte forme de învatamânt

aprobate prin lege.

Cresterea complexitatii si a dimensiunii institutiilor de învatamânt superior, în termenii

numarului programelor de studii si a studentilor, însotita de aparitia unor dificultati, cum ar fi:

· transformarea universitatilor din institutii elitiste în institutii care ofera învatamânt

superior de masa;

· mentinerea si chiar accentuarea cerintelor privind performantele în cercetare, odata cu

accentuarea solicitarilor din domeniul predarii;

· dificultati de recrutare a tinerilor cercetatori si cadre didactice datorita ofertelor salariale

necompetitive;

· existenta unor disparitati accentuate între atractivitatea diferitelor programe de studii si

implicit între sursele si nivelurile de finantare din fonduri publice si extrabugetare.

Decalajul între cerintele institutionale si mai ales publice pentru un management universitar

performant si unele practici de conducere neadecvate are diverse surse:

· armonizarea conducerii centrale cu cea a facultatilor sau a departamentelor întâmpina

dificultati în alocarea resurselor si în realizarea obiectivelor, influentând negativ cadrul

institutional al calitatii;

· neasigurarea omogenitatii institutionale are repercusiuni asupra profilului institutional al

calitatii.

Promovarea bunelor practici din universitatile românesti sau din strainatate pentru cresterea

performantelor academice;

Participarea în cadrul „spatiului european al învatamântului superior” si confruntarea cu

globalizarea sporesc presiunea fortelor competitive pe o „piata” tot mai extinsa a învatamântului

superior.

Principii fundamentale în abordarea calitatii educatiei

Întrucât astfel de caracteristici si schimbari influenteaza în mod relevant asigurarea calitatii

învatamântului superior, corespondentele dintre dinamica sistemului sau institutiilor de învatamânt

superior si abordarea calitatii sunt esentiale.

22


În conformitate cu legislatia în vigoare, realizarea si evaluarea calitatii au o dimensiune

externa si una interna.

Dimensiunea externa este instituita de Procesul Bologna, care are la baza un document

programatic („Declaratia de la Bologna”, 1999) adoptat de toti ministrii responsabili de

învatamântul superior din tarile membre, precum si comunicatele semnate de ministrii educatiei la

întâlnirile de la Praga (2001), Berlin (2003) si Bergen (2005). De aplicarea riguroasa a setului de

prevederi stabilite la nivel european depinde includerea agentiilor nationale pentru asigurarea

calitatii, deci si a ARACIS, în Registrul ENQA (European Network for Quality Assurance in

Higher Education). Totodata, prin pozitionarea universitatilor din tara noastra în Spatiul European

al Învatamântului Superior se asigura încrederea în calitate si se realizeaza pe baze superioare si

recunoasterea academica si/sau, dupa caz, profesionala a diplomelor românesti.

Dimensiunea interna a calitatii academice se construieste în baza legislatiei în vigoare si în

functie de specificul fiecarei universitati, de traditia si patrimoniul cultural al învatamântului

superior din tara noastra. Ea este integral în responsabilitatea fiecarei universitati sau a fiecarui

furnizor de programe de educatie. În aceasta abordare, asigurarea calitatii devine un proces adaptat

la specificul institutional existent si se instituie ca un mecanism prin care rezultatele sau

performantele academice sunt mereu îmbunatatite. Iata de ce in continuare sunt precizate principiile

de referinta ale Metodologiei:

Referinta europeana: sistemul si institutiile de învatamânt superior din România apartin Spatiului

European al Învatamântului Superior si asigura nivele de calitate conforme cu cerintele acestui

spatiu si competitive pe plan european si international.

_ Responsabilitate institutionala: responsabilitatea si managementul asigurarii calitatii sunt de

competenta fiecarei universitati acreditate, în conformitate cu autonomia universitara.

_ Diversitate institutionala: diversitatea institutiilor, a misiunii si obiectivelor lor, este respectata si

încurajata prin evaluarea externa a calitatii.

_ Cooperare cu toate componentele sistemului educational: abordarea, practicile aplicate si

formele de asistenta tehnica oferite de ARACIS se bazeaza pe relatii de cooperare si încredere

mutuala în raporturile cu institutiile de învatamânt superior si cu alti parteneri.

_ Centrare pe rezultate: în asigurarea si evaluarea calitatii, rezultatele în învatare si performantele

în cercetarea universitara, considerata ca o componenta a procesului de învatamânt, ocupa pozitia

centrala de referinta;

_ Identitate institutionala: rezultatele si performantele în învatare si cercetare pot fi obtinute printr-

o varietate de practici, metode sau structuri, proiectate si aplicate în mod autonom de fiecare

23


institutie, conform propriilor optiuni. În acest sens, ponderea cea mai importanta în evaluarile

ARACIS se acorda mai ales rezultatelor si performantelor, fara a se neglija influenta bunelor

practice si a structurilor performante în domeniul calitatii academice;

_ Autoevaluarea interna, institutionala, a calitatii: fiecare document de autoevaluare trebuie sa

prezinte specificul culturii calitatii din institutia de învatamânt superior si sa se asigure continuitatea

îmbunatatirii performantelor;

_ Evaluarea externa: evaluarea externa se bazeaza pe demonstrarea de catre institutia de

învatamânt superior a rezultatelor si a performantelor în învatare si în cercetare si pe verificarea

corespondentei acestora cu realitatea efectiva din institutie, inclusiv cu verificarea activitatii

studentilor, în raport cu standardele asumate;

_ Îmbunatatirea calitatii: îmbunatatirea continua a calitatii si a managementului institutional al

acesteia reprezinta obiectivul principal al evaluarii externe.

Domeniile asigurarii calitatii

În asigurarea calitatii educatiei sunt avute în vedere trei domenii fundamentale de organizare

si functionare a unei organizatii care doreste sa devina sau este deja institutie de învatamânt

superior. Criteriile, standardele si indicatorii de performanta sunt astfel formulati încât accentul sa

nu fie pus numai pe conformarea unei organizatii la un set predeterminat sau predefinit de conditii

cantitative si calitative, ci si pe angajarea deliberata, voluntara si proactiva a institutiei pentru

realizarea anumitor performante demonstrabile prin rezultate efective. Rolul evaluatorului extern,

respectiv al ARACIS, este de a lua act si a evalua capacitatea manageriala si educationala a

furnizorului de educatie, pentru ca, pe aceasta baza, sa poata ajunge în situatia de a constata si apoi

a 12 valida sau a invalida documentat si public functionarea. Domeniile de asigurare a calitatii,

stabilite de OUG nr. 75/2005 la art. 10, sunt urmatoarele:

1. Capacitatea institutionala: institutia dispune de o organizare coerenta si de un sistem adecvat de

conducere si administrare, are baza materiala si resursele financiare necesare unei functionari

stabile pe termen scurt si mediu, precum si resursele umane pe care se poate baza pentru a realize

misiunea si obiectivele propuse asumate.

2. Eficacitatea educationala se refera la organizarea proceselor de predare, învatare si cercetare în

termeni de continut, metode si tehnici, resurse, selectie a studentilor si a personalului didactic si de

cercetare, astfel încât sa obtina acele rezultate în învatare sau în cercetare pe care si le-a propus prin

misiunea sa, care trebuie sa fie clar formulata. Seturile de criterii de evaluare care corespund

eficacitatii educationale vizeaza:

a) proiectarea obiectivelor si rezultatelor :

24


o formularea clara si usor de înteles;

o adecvare la calificarile universitare vizate (licenta într-un domeniu sau specializare, master sau

doctorat) si differentiate pe discipline si/sau programe de studiu;

o asocierea riguroasa cu proceduri adecvate de evaluare interna a gradului de realizare;

b) organizarea cadrului de realizare a învatarii, prin:

o planuri, programe de învatamânt, metode de predare, criterii si tehnici de evaluare a studentilor;

o recrutarea si dezvoltarea adecvata a personalului didactic;

o resursele si facilitatile de învatare disponibilizate, legate de activitatea financiara a organizatiei;

o organizarea fluxurilor de predare, învatare si examinare a studentilor;

o serviciile studentesti oferite, inclusiv activitatile extracurriculare.

3. Managementul calitatii se centreaza pe acele strategii, structuri, tehnici si operatii prin care

institutia demonstreaza ca îsi evalueaza performantele de asigurare si îmbunatatire a calitatii

educatiei si dispune de sisteme de informatii care demonstreaza rezultatele obtinute în învatare si

cercetare.

Importanta acestui domeniu consta, pe de o parte, în concentrarea asupra modului în care institutia

gestioneaza asigurarea calitatii tuturor activitatilor sale, iar pe de alta, de a face publice informatiile

si datele care probeaza un anumit nivel al calitatii.

Cele trei domenii sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, în conformitate cu

prevederile legale. În acest sens, orice institutie de învatamânt superior este invitata sa ajunga la

stadiul în care dispune de mijloacele si informatiile care sunt structurate pe cele trei domenii, tinând

cont de profilul sau specific si de misiunea si obiectivele pentru care a optat. Conducatorul

institutiei de învatamânt superior, prin Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii din institutie,

este responsabil de elaborarea si realizarea strategiilor privind calitatea, structurate pe cele trei

domenii.

Terminologie

În aceasta sectiune sunt precizate semnificatiile asociate principalilor termini folositi pentru

aplicarea prezentei Metodologii.

Organizatia furnizoare de educatie: este o institutie de învatamânt sau alta persoana

juridica, care, potrivit statutului, desfasoara activitati de învatamânt superior pe baza de programe

de studii legal aprobate. În conformitate cu legea, organizatia furnizoare de educatie se supune

procedurii de evaluare, pentru evaluarea externa a asigurarii calitatii, sau, dupa caz, pentru

autorizarea functionarii provizorii sau pentru acreditarea programelor de studii sau/si a sa ca

organizatie furnizoare de educatie. Pot desfasura activitati de învatamânt superior si pot utiliza

25


denumirile de universitate sau altele similare numai institutiile de învatamânt superior autorizate sa

functioneze provizoriu ori acreditate (Art. 29, alin. (4) lit. a) si b) si Art. 35, alin. (1) din OUG

75/2005); acreditarea institutiilor de învatamânt superior se face prin lege, promovata de Guvern, la

initiativa Ministerului Educatiei si Cercetarii, pe baza avizului ARACIS (Art.31, lit.g) din OUG

75/2005).

Programul de studii: un program de studii/specializare consta în totalitatea activitatilor de

proiectare, organizare, conducere si realizare efectiva a predarii, învatarii si cercetarii dintr-un

domeniu care conduce la obtinerea unei calificari universitare.

Programele de studii se diferentiaza în functie de: (a) nivelul calificarii universitare:

licenta, master, doctorat; (b) forma de învatamânt: la zi, seral, cu frecventa redusa, învatamânt la

distanta etc.; (c) domeniul de specializare a cunoasterii, conform cu diviziunea academica a

cunoasterii si cu diviziunea profesionala a muncii. Un program de studii se concretizeaza prin: (a)

planul de învatamânt care include toate disciplinele care contribuie la obtinerea unei calificari

universitare, repartizate succesiv pe ani de studii si cu ponderi exprimate în credite de studiu de

tipul ECTS; (b) programe sau fise ale disciplinelor în care sunt formulate: tematica predarii si

învatarii si practicile associate predarii, învatarii si evaluarii; (c) organizarea studentilor si a

personalului didactic în perioada de realizare a programului de studii; (d) sistemul de asigurare a

calitatii academice a activitatilor de realizare a programului de studii.

Autorizarea functionarii provizorii a programelor de studii sau/si institutional este prima

etapa a procedurii de acreditare si reprezinta rezultatul evaluarii externe de catre ARACIS pe baza

raportului de autoevaluare propus de solicitant. Autorizatia de functionare provizorie este actul care

confera institutiei de învatamânt superior sau organizatiei furnizoare de educatie dreptul de a

desfasura procesul de învatamânt si de a organiza, dupa caz, admiterea într-un program de studii.

Autorizatia de functionare provizorie a unui program de studii se acorda, pe baza avizului favorabil

al ARACIS si al

Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin hotarâre a Guvernului, initiatorul fiind Ministerul

Educatiei si Cercetarii, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la transmiterea acestuia.

Autorizatia de functionare provizorie a unei institutii de învatamânt superior se poate acorda, prin

Hotarâre a Guvernului, cu cel putin 6 luni înainte de începerea unui nou an universitar, daca

organizatia furnizoare de educatie a initiat cel putin trei programe de studiu care au fost propuse si

avizate favorabil sa functioneze provizoriu de catre ARACIS si Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Acreditarea este acea modalitate de asigurare a calitatii prin care se certifica respectarea

standardelor pentru functionarea organizatiei furnizoare de educatie si a programelor de studii.

26


Acreditarea se propune si se acorda, pe baza rezultatelor procesului de evaluare externa efectuata de

catre ARACIS, ca recunoastere a calitatii academice a unei institutii de învatamânt superior sau a

unei organizatii furnizoare de educatie care a fost autorizata sa functioneze provizoriu si care

îndeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta privind calitatea

educatiei.

Acreditarea unui program de studii se face prin Hotarâre de Guvern initiata de Ministerul

Educatiei si Cercetarii, pe baza avizului ARACIS, în termen de maximum 90 de zile calendaristice

de la transmiterea acestuia. Acreditarea unei institutii de învatamânt superior, indiferent de

denumire: universitate, academie de studii, institut, scoala sau organizatie furnizoare de educatie, se

face prin Lege, promovata de Guvern, la initiative Ministerului Educatiei si Cercetarii, pe baza

avizului ARACIS. Proiectul Legii de acreditare a unei institutii de învatamânt superior poate fi

initiat de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii numai daca institutia are cel putin trei programe de

studii acreditate. Institutiile de învatamânt superior acreditate sunt integrate în sistemul de

învatamânt national si au dreptul de a elibera diplome, certificate si alte acte de studii, recunoscute

de Ministerul Educatiei si Cercetarii, si de a organiza examenele prin care se finalizeaza programul

de studii universitare de licenta, masterat si/sau doctorat.

27

CONFORMITATE(îndeplinirea cerinţelor)

STANDARD(cerinţe)

CARACTERISTICI PRODUS/SERVICIU

NECONFORMITATE(neîndeplinirea cerinţelor)

ACCEPTAREACREDITARE/CERTIFICARE

RESPINGEREACREDITARE/CERTIFICARE

EVALUARE


CAPITOLUL I

STANDARDE SPECIFICE ȘI MODELE DE EXCELENȚĂ

1.1. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE:

1.1.1.Standarde și standardizare - tipologii:

Definiţia şi tipologia standardului Standardul este, prin definiţie “un document stabilit prin consens şi aprobat de un

organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat”(EN 45020:93, SR 10000/1:94, Ordonanţa Guvernului O.G. nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002).

Conform unei recomandări din documentul internaţional mai sus menţionat, orice standard “trebuie să se bazeze pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii”.

Standardul reprezintă un REFERENŢIAL ce este deosebit de util în procesul de evaluare a conformităţii caracteristicilor unui proces/ produs/ serviciu sau organizaţii/ persoane, etc. cu cerinţele unui anumit standard, în scopul determinării calităţii procesului/ produsului/ serviciului respectiv, sau organizaţiei/ persoanei respective.

Evaluarea conformităţii se poate face fie în scopul acceptării/ respingerii unui produs/ serviciu („inspecţie”) - cu sau fără atestarea în scris a conformităţii acelui produs/ serviciu cu standardul avut în vedere („certificare”) – fie în scopul atestării în scris a conformităţii unei organizaţii cu un anumit standard („acreditare”).

Fig.1. 1 – Utilizarea standardului ca referenţial în procesul de evaluare a conformităţii, în scopul realizării inspecţiei, certificării sau acreditării

28


În România coexistă actualmente trei categorii de standarde (conform Ordonanţei Guvernului OG nr. 19/1992 privind activitatea de standardizare – aprobată prin Legea nr.11/1994, actualmente abrogată prin reglementarea mai sus menţionată) :

Standardele Române (prefix SR) – stabilite şi utilizate la nivel naţional standardele profesionale – stabilite şi utilizate în anumite profesii sau sectoare de activitate (de exemplu: învăţământ, turism, sănătate, administraţie publică, etc.)

-standardele de firmă – stabilite şi utilizate la nivel de firmă/ întreprindereStandardizarea este “o activitate specifică şi complexă care are ca scop final, elaborarea şi

aprobarea sau adoptarea, după caz, de standarde”. Standardele Române SR fac obiectul standardizării naţionale, standardele profesionale – al standardizării sectoriale iar standardele de firmă – al standardizării interne (în cadrul unei organizaţii).

De remarcat că, deşi standardele profesionale şi standarele de firmă – de asemenea voluntare – au fost eliminate din noua lege a standardizării (pentru ca România să se conformeze practicilor existente în statele membre ale UE, întrucât elaborarea şi utilizarea lor rămâne exclusiv la latitudinea agenţilor economici interesaţi, statul neavând decât, eventual, un rol de „parte interesată”), această situaţie nu însemnă că standardele profesionale şi standarele de firmă nu ar mai exista în România....Dar, din păcate, în România, standardizarea sectorială şi standardizarea internă sunt încă sub-dezvoltate...

Standardizarea este voluntară şi, indiferent de obiectul şi amploarea ei, procesul de standardizare trebuie să fie întotdeauna transparent şi bazat pe consensus-ul majorităţii părţilor interesate, în sensul realizării standardizării de către şi pentru aceste părţi interesate.

De menţionat că, în România mai circulă şi unele vechi „standarde de stat” româneşti (cu prefix STAS, realizate înainte de 1992 şi obligatorii până atunci, dar care nu mai sunt valabile în prezent, fiind fie înlocuite cu standarde SR fie anulate).

Actualmente, în România, aplicarea standardelor nu mai este obligatorie, întrucât toate Standardele Române sunt facultative (sau « voluntare »), dar “aplicarea unui standard naţional poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal sau pe plan local, numai conform prevederilor unei reglementări tehnice adoptate în cazul în care considerente de ordin public (...) fac necesară o asemenea măsură” (art.6), prin decizia unei „autorităţi naţionale”. În practică, aplicarea unui standard naţional poate deveni obligatorie şi ca efect al unui contract economic.

În funcţie de zona de aplicare a standardelor, acestea pot fi: -„standarde internaţionale” (prefix ISO), -„standarde europene (prefix EN), -„standarde franceze” (prefix NF), -„standarde germane” (prefix DIN), -„standarde britanice” (prefix BS), etc. În funcţie de conţinutul lor, standardele pot fi: -„standarde terminologice”, - „standarde metodologice”, - “standarde de produs/ serviciu”, -“standarde de proces”, - “standarde de încercare”, - “standarde ocupaţionale”, etc. Observaţii- Expresia «standard de calitate» – de largă circulaţie în România de astăzi – este evident

incorectă şi irelevantă.- Expresia «standard de referinţă» reprezintă un pleonasm.

Pag. 29


- Standardele se pot referi la orice produs sau serviciu (inclusiv la cele specifice învăţământului de toate gradele), proces, organizaţie, persoană, etc. Ele servesc ca referenţial în caracterizarea/ definirea şi evaluarea acestora, fiind necesare şi deosebit utile..

- În multe sectoare/ domenii de activitate, există şi se utilizează deja anumite documente (norme, specificaţii, proceduri, instrucţiuni, regulamente, planuri, programe, etc.) utilizabile ca referenţial pentru „ceea ce se face” şi/ sau „cum se face”, ce ar putea fi considerate ca fiind „standarde” dacă ar fi fost elaborate prin consensul tuturor părţilor interesate şi ar fi fost aprobate de un organism recunoscut; -Standardul nu trebuie să fie confundat cu norma – „un document (text, desen sau o combinaţie a acestora) conţinând un ansamblu de parametri ce permite studierea şi definirea unor elemente constructive utilizate în mod repetat, fără modificări, în cadrul unui proiect dat”. Norma se utilizează doar la nivelul unei organizaţii sau al unor compartimente ale acesteia…Există şi „norme de timp”, „norme de consum”, „norme de lucru”, etc. De remarcat că, având în vedere definiţiile de mai sus, termenul francez „norme” se traduce în limba română prin „standard”, iar termenul francez „standard” corespunde termenului român „normă” ! De aici rezultă unele confuzii posibile în limba română.

- În general, standardele europene şi naţionale ar trebui să fie aliniate în cea mai mare măsură posibilă la standardele internaţionale, dar rolul şi importanţa standardelor europene şi naţionale ar trebui să fie recunoscute...Pentru a elimina confuziile şi incertitudinile, dar şi pentru a creşte transparenţa între partenerii de interese, este necesar să se retragă din uz eventualele standarde naţionale conflictuale, atât timp cât există standarde europene sau internaţionale, iar cerinţele de reglementare aplicabile permit acest lucru.

- Prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 18 iunie 1992 referitoare la rolul standardizării europene în economia europeană, statele membre sunt invitate să ia cele mai potrivite măsuri pentru a încuraja organizaţiile lor de standardizare să se conformeze regulilor comune ale organizaţiilor europene de standardizare - ale căror membri sunt - şi să ia parte efectiv la discuţiile implicate de standardizarea europeană.

ansamblul de norme ce reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma unui produs/serviciu;

ISO 900/2000 descrie principiile fundamentale ale SMC; ISO 9001/2000 utilizat atat de parti interne cat si externe , inclusiv de organismele de

certificare; ISO 2004/2000 vizeaza eficacitatea si eficienta evidentiind resursele financiare pentru

implementarea SMC.Standardizarea naţională prezintă următoarele avantaje principale (conf.art.2 al

Ordonanţei Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002):

- îmbunătăţirea calităţii vieţii- obţinerea unor economii de resurse- asigurarea inter-comparabilităţii produselor/ serviciilor/ proceselor prin stabilirea

unui sistem unitar de cerinţe pentru certificarea conformităţii- recunoaşterea internaţională a produselor şi serviciilor realizate în România- promovarea rezultatelor consolidate ale ştiinţei şi tehnologiei, ţinând seama de gradul

de dezvoltare a economiei naţionaleCele mai importante principii ale standardizării naţionale includ (conf.art.4 al

Ordonanţei Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002):

elaborarea şi aprobarea standardelor naţionale pe baza consensus-ului părţilor interesate;

transparenţă şi disponibilitate publică; reprezentarea intereselor publice;

Pag. 30


caracterul voluntar al participării la activităţile de standardizare naţională şi al aplicării standardelor naţionale;

accesul liber la elaborarea standardelor naţionale pentru toate părţile interesate; independenţă faţă de orice posibil interes specific predominant ; respectarea regulilor standardizării europene şi internaţionale ; dezvoltarea standardizării naţional în corelare cu evoluţia legislaţiei.

Conform noii legislaţii în domeniul standardizării, standardele naţionale – Standardele Române – sunt elaborate şi aprobate exclusiv de ASRO, Asociaţia de Standardizare din România (www.asro.ro), o asociaţie - „persoană juridică română de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică ce a fost constituită ca organism naţional de standardizare în baza prevederilor OG 39/ 1998 şi ale Legii nr.355/2002”. ASRO a preluat în 1998 responsabilităţile fostului Institut Român de Standardizare (IRS) desfiinţat, conform prevederilor Legii nr. 35/ 2002.

Principalele responsabilităţi ale ASRO sunt actualmente următoarele: Stabilirea principiilor şi metodologiei standardizării naţionale Elaborarea şi aprobarea standardelor naţionale şi participarea la activitatea de

standardizare europeană şi international Gestionarea fondului documentar de standarde şi publicaţii din domeniul

standardizării naţionale şi international Asigurarea informării publice în domeniul standardizării naţionale

Editarea, publicarea şi difuzarea standardelor şi a publicaţiilor standardizării Oferirea de produse şi servicii utilizatorilor de standarde în scopul satisfacerii

necesităţilor acestoraASRO este membru afiliat la CEN - Comitetul European de Standardizare şi

CENELEC - Comitetul European pentru Standardizare în domeniul Electrotehnici.iASRO estemembru cu drepturi depline la ETSI - Institutul European de Standardizare

în domeniul Telecomunicaţiilor, ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare şi CEI - Comisia Electrotehnică Internaţională.

Pentru elaborarea standardelor naţionale, ASRO a organizat 268 Comitete Tehnice, - pe sectoare/ domenii de activitate şi/ sau tipuri de produse/ servicii - cu participarea părţilor interesate...Comitetele Tehnice sunt structuri fără personalitate juridică ale organismului naţional de standardizare, structura şi modul de lucru al acestora fiind stabilite conform standardului ISO 10000-3. Aceste Comitete Tehnice funcţionează atât pe plan naţional cât şi la nivel european şi internaţional.

Standardizarea sectorială în RomâniaStandardizarea sectorială are ca scop elaborarea şi aprobarea de standarde

profesionale, specifice anumitor sectoare/ domenii de activitate. Aceste standarde corespund fostelor “norme interne departamentale” (NID) sau “norme interne de ramură” (NIR) existente în România înainte de 1992.

În plus, după 1992 au apărut şi s-au dezvoltat în România anumite organizaţii - de regulă de tip asociaţie profesională, autoritate naţională, institut de cercetare, etc. - care au elaborat standarde profesionale în anumite domenii/ sectoare de activitate (cum ar fi, de exemplu: bănci, construcţii, sănătate, turism, administraţie publică, învăţământ, informatică, etc.). Dar, evident, standardele elaborate de ele nu se numesc “standarde profesionale” (pentru că nu mai există o reglementare care să le introducă în uz ca atare) ci, de exemplu: norme, specificaţii, proceduri, instrucţiuni, regulamente, planuri, programe, etc. Ele ar putea fi utilizate ca referenţial pentru „ceea ce se face” şi/ sau „cum se face”, într-un anumit domeniu/ sector de activitate – deci ar putea fi considerate ca fiind „standarde” – doar în măsura în care aceste documente au fost elaborate prin consensul tuturor părţilor interesate şi au fost aprobate de un organism recunoscut.

Pag. 31


De remarcat că elaborarea standardelor profesionale se face exclusiv din iniţiativa şi cu participarea tuturor „părţilor interesate, prin consens-ul lor („consensus” nu înseamnă <unanimitate>, ci doar „absenţa unei opoziţii semnificative”); ele reprezintă astfel un <numitor comun> acceptabil şi posibil al cerinţelor rezultate din necesitatea satisfacerii intereselor tuturor „părţilor interesate” ce acţionează în sectorul/ domeniul respectiv. De regulă şi standardele profesionale sunt voluntare, dar ele pot deveni obligatorii în anumite cazuri (de exemplu prin decizia elaboratorilor sau în situaţii contractuale).

De remarcat că, pentru a se asigura independenţa faţă de orice posibil interes specific predominant - deci pentru ca aceste standarde să fie credibile - ele trebuie să fie aprobate de un organ de decizie în care fiecare „parte interesată” ar trebui să dispună de un singur vot. În plus, participarea activă a acestor „părţi interesate” la procesul de elaborare a standardelor profesionale şi de negociere a conţinutului lor demonstreayă interesul acestora pentru elaborarea şi aplicarea standardelor, fiind de natură să garanteze implicarea voluntară a fiecărei „părţi interesate” în aplicare.

Din păcate, principiile şi avantajele standardizării sectoriale sunt încă prea puţin cunoscute în România, astfel încât standardizarea sectorială este încă mult prea puţin dezvoltată în ţara noastră ....

1.2. CRITERII ȘI INDICATORI DE PERFORMANȚĂ - EVALUARE:

raportarea rezultatelor la obiective si expectatii = evaluarea calitatii; raportarea rezultatelor la resursele utilizate = evaluarea eficientei economice; raportarea la rezultatele precedente = evaluarea progresului; raportarea la creativitate, originalitate, inovatii = evaluarea emergentei si creativitatii.

1.3. CALITATEA ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII:

calitatea unui produs = aptitudinea acestuia de a fi utilizat (Juran, 1998); calitate = 0 defecte (P.B. Crosbyc); aptitudinea unui produs sau serviciu de asatisface nevoile exprimate explicit sau

implicit (conform ISO 8402/1995

1.4. LISTA ACRONIMELOR

SMC = sistemul Managementului Calității; SAC = Sistemul Asigurării Calității; SC = Sistemul Calității; ARACIS = Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior; COSA = Consiliul pentru Standarde Naționale și Atestare; ASRO Asociația de Standardizare din România; CEN Comitetul European de Standardizare; CNEAA Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică; RENAR Asociația Rețelei de Acreditare din România; TQM = Managementul Calității Totale; PEC = Premiul European pentru Calitate; ENQA = European Network for Quality Assurance Asociația Europeană pentru

Asigurarea Calității în Învățământul Superior; ISO = standarde internaţionale; EN = standarde europene; NF = standarde franceze; DIN = standarde germane; BS = standarde britanice; SR = standarde române;

Pag. 32


EFQM = Fundația Europeană pentru Managementul Calității.

1.2.1. MODELUL EUROPEAN E F Q M – AL EXCELENȚEIModelul european (EFQM) al excelenţei si definiţiile fiecărui criteriu şi subcriteriu

sunt precizate în paragraful următor Modelul EFQM se bazează pe principiul conform căruia rezultatele excelente privind PERFORMANŢELE, CLIENŢII, PERSONALUL ŞI SOCIETATEA se obţin prin LEADERSHIP implicând POLITICĂ ŞI STRATEGIE, PERSONAL, PARTENERIATE, RESURSE ŞI PROCESE (Fig.6). Prin INOVARE ŞI INSTRUIRE se asigură dezvoltarea şi consolidarea „Factorilor determinanţi” ai „Rezultatelor”.

Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii (European Foundation of Quality Management - EFQM) a conceput un Model de evaluare a excelenţei în afaceri. Acesta se încadrează în modelele de evaluare a performanţelor obţinute prin Managementul Calităţii Totale (TQM). ISO 8402 defineşte TQM după cum urmează: “abordarea managerială a unei organizaţii centrată pe calitate, bazată pe participarea tuturor membrilor acesteia şi orientarea către succesul pe termen lung, prin satisfacţia clienţilor şi beneficii pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”.

Pentru a stimula organizaţiile în implementarea Total Quality Management - recunoscută tot mai mult ca una din cele mai eficiente modalităţi de îmbunătăţire continuă a performanţelor în afaceri - Fundaţia a instituit, începând cu anul 1991, Premiul European pentru Calitate (European Quality Award- EQA). Acest premiu se acordă organizaţiilor care obţin rezultate deosebite în afaceri, prin Total Quality Management.

Introducerea acestui sistem de premiere s-a realizat cu sprijinul Organizaţiei Europene pentru Calitate şi a Comisiei Europene.

2.1. ELEMENTELE COMPONENTE (CELE 9 NOUĂ) ALE MODELULUI EFQM

Criterii de bază ale premiului european pentru calitate

În vederea obţinerii Premiului European pentru Calitate, întreprinderile solicitante (provenind din ţările vest-europene), realizează o autoevaluare potrivit modelului elaborat în acest scop de EFQM, bazat pe conceptele fundamentale amintite.

Modelul cuprinde 9 criterii, pe baza cărora se evaluează progresele înregistrate de organizaţie, prin TQM. Criteriile sunt structurate pe două categorii, care au pondere egală (50%) în evaluare (fig. 2):

• factori determinanţi (premisele TQM) • rezultate (obţinute prin TQM)

Pag. 33


Cele 9 blocuri din fig. 2 reprezintă cele 9 criterii principale de evaluare a performanţelor candidaţilor la Premiul European al Calităţii. Fiecare criteriu este compus dintr-un număr de subcriterii.

1.2.2.MODELUL AMERICANAL TQM – MODELUL DE EXCELENȚĂ CONFORM PREMIULUI NAȚIONAL PENTRU CALITATE MALCOLM BALDRIDGEPREMIUL AMERICAN PENTRU CALITATE MALCOLM BALDRIGE

Premiul naţional pentru calitate, „Malcolm Baldrige” ce se decernează în Statele Unite ale Americii, în fiecare an, celor mai performante întreprinderi, pentru realizările lor deosebite în domeniul calităţii, a devenit o adevărată instituţie.

Această instituţie evaluează întreprinderile care se disting prin rezultate deosebite, avantaj concurenţial, renume şi prestigiu. „Malcolm Baldrige National Quality Award” a devenit cel mai important catalizator al întrepriderilor americane. Mai mult decât alte iniţiative de stat sau particulare, el a remodelat comportamentul şi modul de abordare al problematicii calităţii de către conducerea de vârf a întreprinderilor.

Acest premiu nu s-a limitat la definirea principiilor gestiunii totale a calităţii într-un limbaj clar, accesibil; el a vrut mai mult: a oferit întreprinderilor un cadru complet pentru evaluarea progreselor făcute de ele prin implementarea unui nou model de gestiune a calităţii (Total Quality Management) şi prin obiective ca satisfacerea clienţilor, participarea tuturor lucrătorilor la realizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii.

Premiul „Malcolm Baldrige” (conceput după modelul Premiului „Deming”) a luat fiinţă o dată cu promulgarea legii Malcolm Baldrige privind îmbunătăţiea calităţii, ratificată de preşedintele Ronald Reagan, la 20 august 1987. Această lege, care poartă numele fostului ministru al comerţului, a subliniat necesitatea creării unui premiu naţional pentru calitate şi a elaborării liniilor directoare şi a criteriilor care trebuie utilizate de către întreprinderi pentru a măsura şi evalua eforturile lor privind îmbunătăţirea calităţii. Scopul său declarat este de a asigura un parteneriat activ intre sectorul privat şi autorităţi în vederea consolidarii competitivitatii întreprinderilor americane pe piaţa internaţională, prin îmbunătăţirea continuă a calităţii proceselor şi rezultatelor acestora.

Pag. 34


Premile sunt acordate pentru următoarele categorii de activităţi: producţie; servicii; protecţia mediului înconjurător. Această legislaţie a favorizat implementarea principiilor şi instrumentelor

managementului total al calităţii: participarea întregului personal la realizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii; controlul statistic al calităţii; planificarea calităţii; orientarea către client.

Dar această lege nu spunea destule despre sistemul de notare, despre modul de apreciere sau despre criteriile de evaluare.Aceste detalii au fost definite şi puse la punct de către Insitutul Naţional pentru Standarde şi Tehnologie (NIST), căruia îi revine şi răspunderea pentru acordarea premiului; el este sprijinit în acest sens de Asociaţia Americană pentru Controlul Calităţii (ASQC).

Fig. 3 – Sistemul criteriilor Baldrige pentru excelenta in performanta

Pag. 35


CAPITOLUL II

ORGANISME, SISTEME, INSTITUȚII, ASOCIAȚII PRIVIND ASIGURAREA CALITĂȚII

2.1.SISTEMUL MANAGEMENTULUI CALITĂȚII (SMC). SISTEMUL ASIGURĂRII CALITĂȚII (SAC). SISTEMUL CALITĂȚII (SC)

Obiectivul fundamental al conducerii universitatii in domeniul calitatii il constituie implementarea unui sistem de management al calitatii bazat pe o politica, o structura organizatorica si o documentatie care sa permita monitorizareaevaluarea, interventia corectiva-preventiva si imbunatatirea continua a calitatii.

Pentru aceasta conducerea UPB : - aloca resursele umane si materiale necesare implementarii SMC; - numeste reprezentantul conducerii responsabil de implementarea SMC; - analizeaza periodic stadiul implementarii si decide masurile corective ce se impun.Pentru atingerea acestor obiective in UPB se vor desfăsura următoarele activităti :

a) Elaborarea documentelor Sistemului de Management al Calitătii: Manualul Calitătii, Proceduri de Sistem si Proceduri Operationale;

b) Identificarea, definirea si analiza principalelor functiuni si procese ale universitatii pentru determinarea acelora care sunt critice pentru calitatea rezultatelor si asigurarea mijloacelor si metodelor de tinere sub control si imbunatatirea continua a acestora;

c) Implementarea unui plan de instruire si introducerea tehnicilor de lucru in grup in identificarea problemelor si cautarea solutiilor de imbunatatire a calitătii procesului de invătămant pentru cresterea gradului de implicare al personalului universitatii;

d) Introducerea evaluarii periodice a contributiei individuale a fiecărui salariat al UPB pentru intarirea responsabilitatii intregului personal, incepand cu managementul universitatii.

2.2. AGENȚIA ROMÂNĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR (ARACIS)

Obiectivul central al activitatilor ARACIS consta în asigurarea si îmbunatatirea calitatii. Acreditarea este acel proces de asigurare si îmbunatatire a calitatii academic prin care o organizatie furnizoare de educatie este mai întâi autorizata sa functioneze provizoriu ca institutie de învatamânt superior, dobândind dreptul de a desfasura procesul de învatamânt si de a organiza admiterea la studii, si apoi acreditata si recunoscuta ca facând parte din sistemul national de învatamânt superior, dobândind dreptul sa emita diplome, certificate si alte acte de studii recunoscute national, sa organizeze, dupa caz, examene de absolvire, licenta, masterat si doctorat. Standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta sunt comuni atât pentru asigurarea calitatii în institutiile deja acreditate cât si pentru acreditarea institutiilor nou înfiintate.

Ceea ce difera este nivelul lor de realizare. În vederea autorizarii si acreditarii se ia ca baza nivelul minim de realizare a indicatorilor de performanta. În asigurarea calitatii, standardele de referinta pot atinge niveluri optimale institutional, situate peste nivelul minim. Prin acreditare, ARACIS urmareste:

36


- sa asigure comunitatile universitare, beneficiarii si publicul în general ca institutia acreditata demonstreaza ca satisface standardele minime de calitate ale unei institutii de învatamânt superior;

- sa promoveze angajarea institutiei în directia cresterii continue a calitatii academice afirmata prin rezultate în învatare si cercetare;

- sa consacre institutional standardele pentru un management si o cultura a calitatii si sa demonstreze prin probe si documente relevante starea acestora;

- sa sustina si sa încurajeze institutia sa se autoevalueze si sa coopereze în evaluarea ei externa pentru asigurarea si cresterea calitatii;

- sa coopereze cu institutiile de învatamânt superior în realizarea, monitorizarea si compararea calitatii academice precum si cu Autoritatea Nationala pentru Calificarile din Învatamântul Superior;

- sa nu accepte programe de studii ale furnizorilor de educatie care nu îndeplinesc standardele minime de calitate academica.

Domeniile asigurarii calitatiiÎn asigurarea calitatii educatiei sunt avute în vedere trei domenii fundamentale de

organizare si functionare a unei organizatii care doreste sa devina sau este deja institutie de învatamânt superior. Criteriile, standardele si indicatorii de performanta sunt astfel formulati încât accentul sa nu fie pus numai pe conformarea unei organizatii la un set predeterminat sau predefinit de conditii cantitative si calitative, ci si pe angajarea deliberata, voluntara si proactiva a institutiei pentru realizarea anumitor performante demonstrabile prin rezultate efective. Rolul evaluatorului extern, respectiv al ARACIS, este de a lua act si a evalua capacitatea manageriala si educationala a furnizorului de educatie, pentru ca, pe aceasta baza, sa poata ajunge în situatia de a constata si apoi a valida sau a invalida documentat si public functionarea. Domeniile de asigurare a calitatii, stabilite de OUG nr. 75/2005 la art. 10, sunt urmatoarele:

1. Capacitatea institutionala: institutia dispune de o organizare coerenta si de un sistem adecvat de conducere si administrare, are baza materiala si resursele financiare necesare unei functionari stabile pe termen scurt si mediu, precum si resursele umane pe care se poate baza pentru a realize misiunea si obiectivele propuse asumate.

2. Eficacitatea educationala se refera la organizarea proceselor de predare, învatare si cercetare în termeni de continut, metode si tehnici, resurse, selectie a studentilor si a personalului didactic si de cercetare, astfel încât sa obtina acele rezultate în învatare sau în cercetare pe care si le-a propus prin misiunea sa, care trebuie sa fie clar formulata. Seturile de criterii de evaluare care corespund eficacitatii educationale vizeaza:

a) proiectarea obiectivelor si rezultatelor : formularea clara si usor de înteles; adecvare la calificarile universitare vizate (licenta într-un domeniu sau specializare,

master sau doctorat) si differentiate pe discipline si/sau programe de studiu; asocierea riguroasa cu proceduri adecvate de evaluare interna a gradului de realizare;

b) organizarea cadrului de realizare a învatarii, prin: planuri, programe de învatamânt, metode de predare, criterii si tehnici de evaluare a studentilor; recrutarea si dezvoltarea adecvata a personalului didactic; resursele si facilitatile de învatare disponibilizate, legate de activitatea financiara a

organizatiei; organizarea fluxurilor de predare, învatare si examinare a studentilor; serviciile studentesti oferite, inclusiv activitatile extracurriculare.

3. Managementul calitatii se centreaza pe acele strategii, structuri, tehnici si operatii prin care institutia demonstreaza ca îsi evalueaza performantele de asigurare si

Pag. 37


îmbunatatire a calitatii educatiei si dispune de sisteme de informatii care demonstreaza rezultatele obtinute în învatare si cercetare.

Importanta acestui domeniu consta, pe de o parte, în concentrarea asupra modului în care institutia gestioneaza asigurarea calitatii tuturor activitatilor sale, iar pe de alta, de a face publice informatiile si datele care probeaza un anumit nivel al calitatii.

Cele trei domenii sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale. În acest sens, orice institutie de învatamânt superior este invitata sa ajunga la stadiul în care dispune de mijloacele si informatiile care sunt structurate pe cele trei domenii, tinând cont de profilul sau specific si de misiunea si obiectivele pentru care a optat. Conducatorul institutiei de învatamânt superior, prin Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii din institutie, este responsabil de elaborarea si realizarea strategiilor privind calitatea, structurate pe cele trei domenii.

2.3. CONSILIUL PENTRU STANDARDE OCUPAȚIONALE ȘI ATESTARE (COSA)

Consiliului pentru Standarde Ocupationale si Atestare - COSA, este un organism tripartit - Guvern, patronate, sindicate - autonom, permanent, neguvernamental, nonprofit, de interes public national, cu personalitate juridica, abilitat sa dezvolte un sistem nou de evaluare si certificare a competentelor profesionale, bazate pe standarde ocupationale.

2.4. CONSILIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI ACREDITARE ACADEMICĂ (CNEAA)

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (în continuare – Consiliul Naţional), cu statut de persoană juridică, este instituţia administraţiei publice centrale în domeniul evaluării şi acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi al atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare.

Pag. 38


CAPITOLUL III

GHID DE BUNE PRACTICI ȘI REFERENȚIALE ÎN DOMENIUL PROMOVĂRII CALITĂȚII

3.1.Aspecte proceduale privind calitatea.3.2 Bune practici în evaluarea internă/externă a calității

Metodologii de acreditare și certificare a sistemelor calității în învățământ ONC-SMC Metodologia de evaluare externă, standardele de referință și lista indicatorilor de

performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Raportul ENQA – European Association for Quality Assurance in Higher Education

de evaluare a ARACIS Proceduri și metodologii de autoevaluare internă a calității în învățământul superiorCodul de bune practici a fost elaborat (iniţiat) în cadrul reuniunilor de lucru organizate prin

proiectul Matra Flex (NEQ: Network for Higher Education Quality). Acest COD va reprezenta un ghid pentru toate instituţiile ce aderă la NEQ, în efortul lor de a implementa un sistem adecvat de asigurare a calităţii.

Codul cuprinde:

1.Introducere

Elaborarea programelor de studii este un proces complex care trebuie să ia în considerare strategia, misiunea, politicile educaţionale ale instituţiei, obiectivele socio-economice naţionale, aspiraţiile locale, mutaţiile impuse de procesele de revizuire prin QA şi audit intern sau extern.

Procesul de elaborare al unui program este iniţiat de constituirea curriculei. Programul poate cuprinde module sau secţiuni şi trebuie să ofere flexibilitate în definirea unor trasee de studiu pentru studenţi.

Elaborarea unui program reprezintă o activitate creativă şi permanent inovativă.

2. Principii:

- Instituţia îşi asumă întreaga responsabilitate pentru standardele şi calitatea procedurilor implicate în:

elaborarea programelor; aprobarea programelor; monitorizarea şi revizuirea programelor.

- Monitorizarea şi revizuirea programelor trebuie să reprezinte o prioritate a managementului academic al instituţiei.

♦ în elaborarea unui program, instituţia trebuie să aibă în vedere următoarele:

cadrul naţional al calificărilor şi cerinţele profesionale ale angajaţilor; legislaţia naţională şi europeană; compatibilitatea programului cu strategia instituţiei şi misiunea ei declarată;

39


resursele existente, umane şi materiale; existenţa unor relaţii academice cu alte instituţii ce ar permite dezvoltarea

programului; nivelul de risc asumat, asupra resurselor existente în instituţie, prin aprobarea şi

revizuirea programului. Senatul instituţiei are întreaga responsabilitate în definirea, menţinerea şi asigurarea

standardelor de calitate pentru orice program de educaţie oferit. Această responsabilitate poate fi delegată, transferată unor entităţi (colective) academice din instituţie.Este foarte important ca responsabilitatea, misiunea şi autoritatea acestor colective să

fie bine definită pentru ca personalul academic şi studenţii să cunoască perfect întregul mecanism, etapizarea procedurilor şi responsabilitatea asumată, individuală şi colectivă.

Pentru asigurarea unui proces de aprobare şi revizuire obiectiv, instituţia trebuie să utilizeze o evaluare externă. Această participare externă în evaluarea programelor trebuie să realizeze:

obiectivitatea şi independenţa programului de monitorizare; cooperarea cu alte instituţii care sunt implicate în dezvoltarea programului; evaluarea obiectivă a potenţialului academic de care dispune instituţia; evaluarea obiectivă a resurselor instituţiei în fundamentarea programului; accesibilitatea programului pentru studenţii instituţiei; în ce măsură programul poate fi continuat prin programe post-graduate; implicarea evaluatorilor externi trebuie să fie proporţională cu importanţa şi

complexitatea programului.♦ Procedurile de aprobare, monitorizare şi revizuire trebuie să fie clar descrise şi comunicate tuturor celor implicaţi, cadrelor didactice şi studenţilor. Se vor preciza cu exactitate etapele procedurilor de aprobare sau revizuire şi responsabilităţile.

3. Elaborare:

• Instituţiile publică principiile care stau la baza iniţierii, elaborării şi dezvoltării programului. Acestea trebuie să includă:

misiunea instituţiei; scopul programului; nivelul programului şi poziţia sa în cadrul naţional al calificărilor; punctele de referinţă externe; rolul studenţilor în elaborarea şi dezvoltarea programului; curricula asociată şi gradul de creştere al informaţiei oferite; standardele de calitate impuse progresiv nivelului de instruire; oportunităţile obţinute de student după absolvirea programului; balanţa programului, relaţia între aspectele teoretice şi practice; coerenţa programului, organizarea logică a currîculei astfel încât să permită atingerea

obiectivelor propuse; numărul de credite obţinute după parcurgerea programului; structura pe module a programului. în ce măsură, după parcurgerea unui modul,

programul permite accesul spre alte module; diploma acordată; în ce măsură cunoştinţele dobândite după parcurgerea programului se vor reflecta în

cariera studentului; resursele necesare pentru dezvoltarea programului;

Pag. 40


în ce măsură resursele existente permit atingerea standardelor de calitate dorite; în ce măsură instruirea în cadrul programului determină creşterea nivelului intelectual

al studentului, în ce măsură cresc capacităţile, preferinţele şi abilităţile acestuia.4. Aprobare:

Instituţia trebuie să demonstreze că deciziile de aprobare ale unui program se bazează numai pe consideraţiile privind îndeplinirea standardelor academice şi ale oportunităţilor de instruire oferite studenţilor.

Aprobarea programului implică luarea în consideraţie a următoarelor elemente:

principiile care au stat la baza elaborării; definirea standardelor impuse de nivelul titlului şi diplomei acordate; curricula programului şi creditele asociate; resursele necesare pentru dezvoltarea programului; solicitările anticipate pentru program. Sunt estimate atât solicitările studenţilor, cât şi

cele ale pieţei forţei de muncă; corespondenţa între curricula programului şi cercetarea ştiinţifică în domeniu; oportunităţile oferite de program; perioada de timp pentru care este valabilă aprobarea programului.

♦ Decizia finală de aprobare este luată de Senatul instituţiei sau de o entitate academică delegată, independentă de departamentul academic ce a propus programul.

5. Monitorizarea şi revizuirea:

Instituţiile trebuie să dispună de mijloacele necesare prin care se realizează elaborarea, aprobarea, monitorizarea şi revizuirea programelor. Pe durata acestui proces trebuie avute în vedere următoarele:

beneficiile obţinute de instituţie, personal academic şi studenţi prin introducerea noului program;

în ce măsură noul program contribuie la o mai bună integrare a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă;

în ce măsură noul program facilitează accesul la cunoştinţe al studentului; riscul asumat de instituţie prin extinderea portofoliului de program cu acest nou program.► Instituţia trebuie să asigure o monitorizare periodică a programelor astfel încât:

să se asigure că programul rămâne valabil, în concordanţă cu dezvoltarea ştiinţei şi a cerinţelor de aplicare în practică;

să permită o evaluare a „outputurilor studenţilor (satisfacerea cerinţelor angajaţilor, încadrarea în carieră, etc);

să evalueze continuu curricula; să se asigure că recomandările în urma evaluărilor sunt implementate. În cadrul acestui proces se vor lua în consideraţie şi: rapoarte ale unor evaluatori externi; rapoarte ale unor comisii de acreditare; feedback din partea studenţilor şi corpului profesoral; feedback de la angajatori.

Instituţiile vor publica periodic elemente definitorii privind validitatea şi relevanţa programelor oferite.

In cadrul acestui proces, instituţiile vor lua în consideraţie următoarele:

Pag. 41


efectele schimbărilor pe piaţa forţei de muncă; continuitatea resurselor tehnice şi academice ale instituţiei; modificarea direcţiilor de cercetare curentă asociată cu domeniul programului; schimbările în solicitările studenţilor; schimbările în solicitările angajatorilor; feedback-ul studenţilor şi absolvenţilor.

În eventualitatea că un program este anulat, această decizie va fi transmisă corpului profesoral şi studenţilor înscrişi la program şi se vor face toate demersurile pentru transferul acestora la alte programe.

Pag. 42


CAPITOLUL IV

ANALIZA COMPARATIVĂ A INDICATORILOR ȘI CRITERIILE DE PERFORMANȚĂ ȘI STABILIREA UNUI SET ADECVAT ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR TEHNIC

INDICATORI ȘI CRITERII DE PERFORMANȚĂ ÎN EVALUAREA CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIORîn:UE România USA Iordania Alte țări din spațiul arab Modelul european e F Q M – al excelenţei

Indicatori ARACIS

Indicatori ISO9001: 2000

Premiul american pentru calitate MALCOLM BALDRIGE

Higher Education Accredition Commission of Iordania

King Abdulah II AWARD for Excellence for Private Sector Sixth Cycle (2010-2011) AWARD Booklet 2005

DGIPT (Direcția Generală a ÎnvățământuluiProfesional și Tehnic, Beirut – Liban)

43


INDICATORI ȘI CRITERII DE PERFORMANȚĂ ÎN EVALUAREA CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR

1. UEMODELUL EUROPEAN E F Q M – AL EXCELENȚEI

1. Orientarea spre rezultate – Excelenţa înseamnă obţinerea de rezultate încântând toţi partenerii de interese ai organizaţiei.

2. Focalizarea pe client – Excelenţa impune crearea de valoare durabilă pentru client.

3. Leadership şi constanţa scopului urmărit – Excelenţa înseamnă leadership vizionar și inspirator dublat de constanţa scopului urmărit.

4. Management prin procese şi fapte – Excelenţa înseamnă managementul organizaţiei prin intermediul unor ansamble de sisteme, procese și fapte interdependente și corelate.

5. Dezvoltarea şi implicarea personalului – Excelenţa maximizează contribuţia personalului organizaţiilor prin dezvoltarea și implicarea acestora.

6. Instruirea, inovarea şi ameliorarea continue – Excelenţa implică evitarea stagnării și efectuarea schimburilor prin utilizarea învăţării pentru a crea oportunităţi de inovare și îmbunătăţire.

7. Dezvoltarea parteneriatelor – excelenţa dezvoltă și menţine parteneriatele ce adaugă valoare.

8. Responsabilitatea socială corporativă – excelenţa determină depășirea cadrului minimal reglementar în care funcţionează organizaţia și străduinţa de a înţelege și răspunde așteptărilor partenerilor de interese.

Indicatori de performanţă

Parametri statistici exprimând gradul/măsura în care o instituţie de învăţământsuperior funcţionează la un anumit nivel de calitate. Reprezintă etaloanecalitative și cantitative pe termen scurt sau lung ale output -ului/rezultatului unui sistem sau unui program, înrudiţi cu exerciţiile de benchmarking și includ:

numărul de candidaturi pe un loc, notele de admitere ale candidaţilor, volumul demuncă al personalului, potenţialul de angajare al absolvenţilor, bursele decercetare și contractele, numărul de articole și studii publicate, raportulpersonal/studenţi, veniturile și cheltuielile instituţiei, echipamentul și mobilierulinstituţiei și secţiunilor.

Indicatori simpli

Indicatori generali, exprimaţi în cifre absolute, care oferă o descriere relativimparţială a unui proces. Indicatorii simpli sunt mai puţin relativi decât

44


indicatorii de performanţă prin faptul că exclud orice judecăţi și/ sau puncte de referinţă (de ex.unstandard , un obiectiv sau o examinare).

2. ROMANIACriterii, standardeşiindicatorideperformanţăpentruasigurarea calităţii şi acreditare conform ARACIS si ISO

Domenii Criterii Standarde Indicatorideperformanţă

A.Capacitatea instituţională

A.1–Structurile instituţionale, a

S.A.1.1Misiune,obiectiveșiintegritate academică

IP.A.1.1.1.Misiuneșiobiective IP.A.1.1.2. Integritateacademică IP.A.1.1.3. Răspundereși responsabilitatepublică

IP.A.1.2.1.Sistemulde conducere IP.A.1.2.2. Managementstrategic IP.A.1.2.3. Administraţie eficace

A.2–Baza materială S.A.2.1 Patrimoniu, dotare, resursefinanciarealocate

IP.A.2.1.1Spaţiideînvăţământ, cercetareși

pentrualteactivităţi

IP.A.2.1.2Dotare

IP.A.2.1.3Resurse financiareIP.A.2.1.4 Sistemuldeacordarea burselorșialtorformede

B.Eficacitatea educaţională

B.1-Conţinutulprogramelorde studiu

S.B.1.1.Admitereastudenţilor

S.B.1.2Structurași prezentareaprogramelor destudiu

IP.B.1.1.1PrincipiialepoliticiiderecrutareșiadmitereIP.B.1.2.1.Structuraprogramelordestudiu

IP.B.1.2..2.Diferenţiereîn realizareaprogramelorde studiu

IP.B.1.2.3.Relevanţaprogramelorde studiu

Pag. 45


B.2–Rezultateleînvăţării

S.B.2.1Valorificareacalificăriiuniversitare obţinute

IP.B.2.1.1 Valorificareaprincapacitateadeaseangajaîndomeniul decompetenţă alcalificăriiuniversitare

IP.B.2.1.2Valorificareacalificăriiprin continuareastudiiloruniversitare

IPB2.1.3Niveluldesatisfacţieal studenţilorînraport cudezvoltarea profesionalăsi personalăasiguratăde universitate.

IPB2.1.4Centrareapestudentametodelor

Indicatorii terțiari

Au fost diferențiați după cum urmează:

– indicatori de INTRARE (INPUT) – mãsoarã resursele (umane, materiale sau financiare) care intrã în procesul de educaþie și cercetare științificã;

– indicatori de PROCES – mãsoarã procesele, activitãțile care se deruleazã în cadrul programului de studii;

– indicatori de PRODUSE (OUTPUT) – mãsoarã rezultatele directe ale proceselor desfãșurate;

– CONSECINȚÃ (OUTCOME) – mãsoarã efectele pe care rezultatele le produc asupra mediului social/economic/politic/științific în care funcționeazã instituția de învãțãmânt superior.

Pãstrând structura indicatorilor de calitate primari și secundari specifici cerințelor normative și standardelor de calitate ale ARACIS, indicatorii terțiari sunt sistematizați în funcție de domeniul de aplicare:

A. Capacitatea instituționalã - Personalul didactic, Baza materialã;

B. Eficacitatea Educaționalã - Planul de învãțãmânt, Activitatea practicã, Cercetarea științificã;

C. Managementul Calitãții - Evaluare, Monitorizare.

Cu privire la personalul didactic, s-a introdus indicatorul de consecințã:

• Catedra coordonatoare are un plan de formare continuã (cursuri sau mobilitãți) a personalului didactic al programului de studii evaluat.

– Cu privire la planul de învãțãmânt, s-au introdus urmãtorii indicatori de proces:

• În planul de învãțãmânt se definesc cunoștințele, abilitãțile și competențele vizate prin programul de studii conform misiunii asumate.

Pag. 46


• Planul de învãțãmânt specificã la fiecare disciplinã: numãrul de ore pentru activitãțile didactice directe cu studenții: curs și aplicații (seminar, lucrãri, proiect); numãrul de ore necesar pregãtirii individuale a studentului; numãrul de credite; forma de evaluare finalã.

• Formularul tip al contractului de studii anual (între student și universitate), conform ECTS, are secțiuni distincte pentru: disciplinele din planul de învãțãmânt al programului de studii de bazã (la care studentul este înmatriculat) și disciplinele complementare de specializare.

• Contractul de studii anual (între student și universitate) este îndeplinit dacã numãrul de credite acumulate pentru discipline obligatorii ale anului de studii încheiat și (dacã este cazul) recuperate pentru disciplinele obligatorii restante din anii de studii precedenți depãșește o limitã prestabilitã.

• Nomenclatorul disciplinelor facultative include modulul I psiho-pedagogic care se desfãșoarã într-un departament specializat.

• Existã fișe ale disciplinelor (conform ACPART) pentru toate disciplinele (inclusiv pentru cele facultative).

• Nomenclatorul disciplinelor precum și conținutul acestora, reflectat în fișele disciplinelor, corespunde domeniului și specializãrii declarate a programului de studii evaluat.

• Numãrul de discipline prevãzute cu proiect depãșește o limitã prestabilitã.

• În cazul disciplinelor la care este prevãzutã activitate aplicativã de tip proiect, dacã pentru evaluarea acestuia nu este prevãzutã notã distinctã în planul de învãțãmânt, admiterea la evaluarea finalã pentru disciplina respectivã este condiționatã de promovarea proiectului.

• Existã o programã a lucrãrii / proiectului de diplomã prin care se precizeazã tematica generalã, structura și conținutul minimal.

• Facultatea oferã studenților informații privind planul de învãțãmânt, fișele disciplinelor și programa lucrãrii / proiectului de diplomã.

S-au introdus un noi indicatori de calitate specifici activitãții de practicã:

• Fișele disciplinelor pentru activitatea practicã specificã: misiunea, tematica și obiectivele, sarcinile studentului, forma de evaluare.

• Contractele / convențiile încheiate cu instituțiile de profil pentru practicã specificã: persoanele de contact reprezentante ale pãrților; responsabilitãțile pãrților; numãrul de locuri de practicã furnizate, pe domenii de activitate și pe an universitar; perioada în care se realizeazã practica.

Cu privire la cercetarea știinþificã, s-au introdus trei indicatori de tip PRODUS:

• Numãrul și tipul acordurilor de colaborare ale facultãții cu instituții din țarã și strãinãtate.

• Numãrul de sesiuni anuale ale cercurilor științifice studențești organizate în cadrul programului de studii evaluat.

• Ponderea studenților participanți activi în cercurile științifice studențești în numãrul total de studenți înmatriculați la programul de studii evaluat.

Pag. 47


Secțiunea referitoare la managementul calitãții este reprezentatã de un numãr de indicatori de tip CONSECINȚÃ noi, dupã cum urmeazã:

• Comisia de evaluare și asigurare a calitãții pe facultate elaboreazã periodic rapoarte privind calitatea, prezentate și analizate în cadrul Consiliului facultãții.

• În facultatea organizatoare existã mecanisme de diseminare, în rândul cadrelor didactice și a studenților, a mãsurilor de îmbunãtãțire luate ca urmare a analizei rapoartelor comisiei de evaluare și asigurare a calitãții.

• Programul de studii este coordonat de o catedrã / departament de specialitate și în acest cadru de un responsabil numit prin hotãrâre a Consiliului facultãții.

• Catedra sau departamentul coordonator are mecanisme de analizã colegialã a calitãții programului de studii.

• Mecanismele de analizã colegialã a calitãții programului de studii includ: un plan de analizã colegialã a disciplinelor, dimensionat astfel încât toate disciplinele din planul de învãțãmânt sã fie analizate într-un interval de 5 ani; opiniile studenților cu privire la desfãșurarea activitãții didactice la disciplinele analizate; prezentarea și discuția rapoartelor de analizã colegialã, elaborate de comisiile de analizã, în plenul catedrei sau departamentului coordonator; informarea cadrelor didactice și a studenþilor cu privire la mãsurile de îmbunãtãțire luate în urma analizelor colegiale ale disciplinelor.

Indicatori și criterii ale standardului ISO 9001: 2000

a. Sistemul de management al calităţiia.1 Cerinţe generale:Universitatea creează, documentează, implementează, menţine şi

îmbunătăţeşte un sistem de management al calităţii (SMC).

a.2 Cerinţe referitoare la documentaţie:Documentaţia SMC include: politica şi obiectivele instituţiei referitoare la calitate, un manual al calităţii, proceduri ale SMC şi ale proceselor principale ale instituţiei (învăţământ, cercetare-consultanţă, comunicare internă-externă), documente necesare instituţiei pentru a se asigura de eficacitatea planificării, operării şi controlului proceselor sale, precum şi înregistrările necesare pentru demonstrarea funcţionării eficace a instituţiei şi SMC.

b Responsabilitatea conducerii (managementului) instituţiei

b.1 Implicare responsabilă în promovarea calităţii

b.2 Orientare către client

b.3 Politica referitoare la calitate

b4 Planificare

b5 Responsabilitate, autoritate şi comunicare

b6 Analiza efectuată de management

c Managementul resurselor

c1 Asigurarea resurselor

c2 Resurse umane

Pag. 48


c3 Infrastructură

c4 Mediu de lucru

d Realizarea produselor

d.1 Planificarea realizării produselor

d.2 Procese referitoare la relaţia cu părţile interesate

d.3 Managementul proiectelor

d.4 Parteneriate şi controlul intrărilor externe

d.5 Conducerea proceselor de realizare a produselor

d.6 Controlul metodelor şi instrumentelor de măsurare şi monitorizare

e. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire

e.2 Monitorizare şi măsurare

e.3 Controlul produselor şi proceselor neconforme

e.4 Analiza datelor

e.5 Îmbunătăţire

3. USAPREMIUL AMERICAN PENTRU CALITATE MALCOLM BALDRIGE

Criteriile care servesc bazei de notare sunt:1.0 Conducerea organizaţiei (100 puncte)1.1 Sistemul general de conducere (40)1.2 Capacitatea întreprinderii de a asigura calitatea (15)1.3 Managementul calităţii (25)1.4 Răspunderea faţă de societate şi integrarea în comunitate (20)2.0 Informare şi analiză (70 puncte)2.1 Selecţia şi gestionarea datelor şi informaţiilor referitoare la calitate (20)2.2 Cunoaşterea şi analiza concurenţei (30)2.3 Analiza datelor şi informaţiilor referitoare la calitate (20)3.0 Planificarea strategică a calităţii (60 puncte)3.1 Procesele de planificare strategică a calităţii (35)3.2 Obiectivele şi planurile calităţii (25)4.0 Utilizarea resurselor umane (150 puncte)4.1 Gestiunea resurselor umane (20)4.2 Participarea angajaţilor (40)4.3 Educarea şi formarea în spiritul calităţii (40)4.4 Aprecierea angajaţilor şi evaluarea performanţelor acestora (25)4.5 Conduita angajaţilor (25)5.0 Garantarea calităţii produselor şi serviciilor (140 puncte)5.1 Conceperea şi proiectarea de produse şi servicii de calitate (35)5.2 Ţinerea sub control a calităţii (20)

Pag. 49


5.3 Îmbunătăţirea continuă a calităţii (20)5.4 Evaluarea calităţii (15)5.5 Documentarea calităţii (10)5.6 Desfăşurarea comercializării şi calitatea serviciilor asociate (20)5.7 Calitatea prestărilor de servicii (20)6.0 Rezultatele calităţii (180 puncte)6.1 Rezultatele calităţii produselor şi serviciilor (90)6.2 Rezultatele calităţii procesului de comercializare şi a serviciilor de intermediere (50)6.3 Rezultatele calităţii prestărilor de servicii (40)7.0 Satisfacerea clientelei (300)7.1 Determinarea cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor (30)7.2 Gestionarea relaţiilor cu clienţii (50)7.3 Standardizarea serviciilor pentru clienţi (20)7.4 Angajamentele faţă de clienţi (15)7.5 Rezolvarea reclamaţiilor clienţilor (20)7.6 Satisfacerea clienţilor şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat (20)7.7 Rezultatele satisfacerii clienţilor (70)7.8 Comparaţii asupra nivelurilor de satisfacere ale clienţilor (70) Total: 1000 puncte .

4. IORDANIA:Criterii ale Comisiei Naționale de Evaluare a Calității din Învățământul Superior din

Iordania:- Criteriul 1 – LEADERSHIP- Criteriul 2 – POLITICĂ ŞI STRATEGIE- Criteriul 3 – PERSONALUL- Criteriul 4 – PARTENERIATE ŞI RESURSE- Criteriul 5 – PROCESE- Criteriul 6 – REZULTATE PRIVIND CLIENŢII- Criteriul 7 – REZULTATE PRIVIND PERSONALUL- Criteriul 8 – REZULTATE PRIVIND SOCIETATEA- Criteriul 9 – REZULTATE PRIVIND PERFORMANŢELE ESENŢIALE

CAPITOLUL I

Pag. 50


STADIUL ACTUAL AL STANDARDELOR SPECIFICE ȘI MODELE DE EXCELENȚĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR

1.1.Standarde specifice în învățământul superior

Standardul de performanţă

Standardul reprezintă o normă sau un ansamblu de norme ce reglementează calitatea,

caracteristicile, forma etc. ale unui produs / serviciu.

Standardul ocupaţional este un document care cuprinde competenţele unei ocupaţii şi

nivelurile de performanţă exprimate prin seturi cu probe de evaluare. Deci, standardul

ocupaţional este un ansamblu unitar de referenţiale, criterii de performanţă specifice unităţilor

de competenţe pe baza cărora se asigură îndeplinirea calitativă a unei ocupaţii.

Standardele ocupaţionale pot facilita procedurile de angajare şi ajută la evoluţia

profesională, ajutându-i pe cei ce sunt evaluaţi să-şi planifice şi să-şi monitorizeze pregătirea

continuă.

Competenţa reprezintă capacitatea de a exercita anumite atribuţii, de a realiza anumite

activităţi concrete, specifice unui loc de muncă, la nivelul performanţei impuse de standardul

ocupaţional.

Competenţele pot fi de bază, generale pentru ocupaţia respectivă, şi particulare (unităţi

de competenţă), specifice activităţii concrete efectuate.

Politica privind calitatea exprimă intenţiile şi orientările generale privind calitatea ale

unei organizaţii, exprimate oficial de staful superior; reprezintă angajamentul organizaţiei fata

de calitate si strategia adoptata pentru respectarea acestui angajament.

Declaraţia referitoare la politica privind calitatea este descrisă în Manualul calităţii,

ceea ce înseamnă că aceasta este un act public, oficial. Dar dincolo de fiecare rând al

declaraţiei de politică se afla realităţi verificabile.

Rolul politicii privind calitatea este să ducă la o schimbare în mentalitatea angajaţilor şi

să menţină atenţia asupra problemelor calităţii.

Juran a prezentat patru teorii pe baza cărora poate fi formulată politica firmei /

organizaţiei:

- teoria compatibilităţii (buna funcţionare);

- teoria competitivităţii (atragerea clienţilor);

- teoria utilizării (diversificarea ofertei);

- teoria performanţei (produse superioare concurenţei).

Pag. 51


Politica privind calitatea trebuie să fie uşor de memorat, să poată fi utilizată de orice

angajat, să definească ce se aşteaptă de la salariaţi, sa fie globală, referindu-se la toate

aspectele globale ale calităţii. Ea trebuie să asigure compatibilitatea cu politicile sectoriale ale

organizaţiei (politica financiară, comercială, de marketing etc.). Organizaţia supravieţuieste

atât timp cât menţine echilibrul între solicitările la care este supusă din-năuntru şi din afară.

Pentru a fi în concordanţă cu acestea, răspunsurile organizaţiei trebuie sa fie coordonate de o

politică unitară. Organizaţia trebuie sa funcţioneze ca un organism unitar in care fiecare

component este interconectat, iar interconectarea presupune reguli unitare.

Dupa 1990, toate întreprinderile şi-au format politica pentru calitate ca parte a politicii

pentru afaceri. Standardul ISO 9004/2000 recomandă ca managementul să folosească politica

privind calitatea ca un instrument pentru conducerea organizaţiei spre îmbunătăţirea

performanţelor sale.

Managerul defineşte politica privind calitatea (conform scopurilor organizaţiei şi

aşteptărilor clienţilor), obiectivele, angajamentul său; se asigură că această politică este

comunicată (înregistrată, autentificată, dată publicităţii în întreaga organizaţie şi la clienţi),

cunoscută, înţeleasă (toţi angajaţii sunt instruiţi pentru a întelege obiectivele conducerii si

angajamentul ce li se cere pentru a-l atige), implementată, menţinută la toate nivelele

organizaţiei.

Elaborarea politicii privind calitatea se face, de regulă, de sus în jos, dar şi de jos în sus,

pornind de la realităţile concrete ale fiecărei organizaţii.

Necesitatea formularii în scris a politicii privind calitatea este menţionată şi în

standardele ISO 9000. Acest fapt are următoarele implicaţii:

- determină conducerea firmei să-şi definească clar concepţia privind calitatea;

- oferă un sistem de referinţă în managementul calităţii, prin principii consimtite şi nu

prin presiuni conjuncturale;

- fiind comunicată într-o formă imperativă, îi conferă legitimitate şi reduce la minimum

interpretările greşite;

- înlesneşte efectuarea unor analize comparative între rezultatele activităţii practice şi

principiile politicii privind calitatea.

Firma trebuie să oficializeze, instituţionalizeze responsabilităţile.

Politica privind calitatea se concepe, se redactează, se publică, se aplică în condiţii

controlate, se verifică periodic (prin treceri-în-revistă, audituri de calitate) şi se îmbunătăţeşte

continuu.

Principii de bază ale obiectivelor referitoare la calitate

Pag. 52


Obiectivele referitoare la calitate pot fi:

- funcţionale (cu responsabilitate strict delimitată);

- transfuncţionale (corespunzătoare mai multor funcţiuni ale organizaţiei).

În procesul elaborării obiectivelor referitoare la calitate trebuie să se ţină seama de

următoarele cerinţe: să fie relevante pentru domeniul de activitate respectiv; să fie realizabile;

să fie mobilizatoare; să fie măsurabile; să fie clar formulate.

Pentru îndeplinirea obiectivelor referitoare la calitate, managerul trebuie să stabilească

responsabilităţi, competenţe, termene precise.

Metode utilizate în stabilirea obiectivelor

- Managementul prin obiective – bazat pe participarea nemijlocită a angajaţilor la

stabilirea obiectivelor şi la realizarea lor.

- Managementul obiectivelor - acestea, definite la nivelul conducerii, sunt realizate

prin implicarea fiecărui nivel ierarhic.

- Metoda „goal deployment” - urmăreşte existenţa unor strategii corespunzătoare de

realizare a obiectivelor propuse, prevenindu-se astfel neconcordanţa cu realitatea.

Tipologia strategiilor calităţii

În funcţie de nivelul pentru care se elaborează, strategiile pot fi: strategii de

întreprindere; strategiii de afaceri; strategii concurenţiale; strategii pure

Strategia îmbunătăţirii continue a calităţii se efectuează: pe cale intensivă (prin

modificarea caracteristicilorde calitate ale produsului); pe cale extensivă (prin creşterea

numărului caracteristicilo calităţii); prin căutarea unui stil prin calitate.

Strategia Kaizen constă în imbunătăţirea treptată, continuă a calităţii, productivităţii şi

competititvităţii, cu participarea întregului personal. Această strategie are la bază o serie de

tehnici, metode şi instrumente, cum sunt: planuri de acţiune PEVA [planifica, efectueaza,

verifică, analizează] (ciclul DEMING); cercurile calităţii; sistemul de sugestii; metoda „Just–

in–time”; metoda celor 5 S; metoda productivităţii totale.

Calitatea în învăţământul superior. Managementul calităţii totale şi noile

standarde din seria ISO 9000

Competitivitatea, ca efect al dorinţei de a ridica ştacheta calităţii, se manifestă şi în

domeniul învăţământului superior la nivel global. În acelaşi timp, asistăm la o creştere

spectaculoasă a vitezei de circulaţie a cunoştinţelor, precum şi a cantităţii, calităţii şi densităţii

acestora.

Se manifestă din ce în ce mai mult tendinţa ca învăţământul să-şi piardă din caracterul

său de bun public, şi să capete valenţele unui bun care se poate comercializa.

Pag. 53

Concurenţã

Tehnologie

clienţiLegislaţie

Provocãrile cu care se confruntã ĭntreprinderile


În acelaşi timp, statul pierde treptat monopolul exclusiv asupra învaţământului, şi

datorită faptului că posibilităţile sale de a-i asigura o finanţare corespunzătoare sunt tot mai

limitate. Se dezvoltă, astfel, învăţământul privat, dar şi învăţământul transnaţional (marile

universităţi din S.U.A., Australia şi Marea Britanie dezvoltă filiale în alte ţări, amplificând

astfel concurenţa pe piaţa serviciilor educaţionale din ţările respective).

Încă din anul 1990, Comitetul tehnic 176 al ISO a stabilit ca revizia familiei de

standarde ISO 9000 să fie efectuară în două faze: în 1994 (care a condus la o serie de

modificări minore); până în 2000.

Motivul principal pentru revizuirea din anul 2000 a standarderlor din familia ISO 9000

a fost de a oferi utilizatorilor oportunitatea să adauge valoare activităţilor lor şi de a-şi

îmbunătăţi continuu modul de lucru, prin focalizarea pe procesele majore ce au loc în

organizaţie. De asemenea, revizuirea a fost necesară şi din nevoia de a asigura documente mai

avantajoase cu utilizatorul, realizând astfel unitatea dintre cerinţe şi îndrumările vizând

confruntarea cu provocările reale.

În ce priveşte clienţii, aceştia sunt mai bine informaţi şi mai pretenţioşi, iar concurenţii

sunt mult mai mulţi şi mai puternici decât înnainte.

În aceste condiţii, este foarte uşor ca o firmă să se simtă ameniţată de produsele

concurenţei (interne şi externe) din punct de vedere al preţului, dar şi al calităţii, mai ales din

ţările în curs de dezvoltare.Aici trebuie să nu uităm partea tehnologică, unde au loc schimbări

însemnate. Se folosesc biotehnologii, fibre optice, ultrasunte şi reţele neurate pentru a obţine

produse mai bune şi mai ieftine, dar într-un timp mai scurt, ceea ce face ca multe produse de

pe piaţă să fie depăşite.

Pag. 54


Fig 3 Creşterea presiunii concurenţiale

Cresterea presiunii concurenţiale (reflectată grafic în figura de mai sus) şi cerinţele

impuse de integrarea europeană fac din implementarea standardelor ISO 9000 în domeniul

managementului calităţii o necesitate vitală pentru succesul pe termen lung al oricărei afaceri.

O cerinţă de bază a programului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană o

reprezintă asigurarea liberei circulaţii a produselor şi serviciilor. Evaluarea conformităţii într-

un sistem acreditat constituie o premisă pentru libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor. În

actualul context al liberalizării şi mondializării comerţului, precum şi al creşterii complexităţii

proceselor microeconomice, organizaţiile încearcă să se adapteze cât mai bine şi mai repede la

exigenţele tot mai importante şi mai numeroase privind calitatea, protecţia madiului,

securitatea şi protecţia personalului. Organizaţiile care au conştientizat importanţa mediului şi

sănătăţii salariaţilor tratează aceste aspecte ca probleme de managment de sine stătător

(managmentul mediului, managmentul securităţii etc.). Noua abordare managerială implică

anumite concepte, principii şi metode similare în cele trei domenii (calitate, protecţia mediului

şi securitaţii personalului), cu efect important asupra eficienţei. Ediţia din 1994 a standardelor

ISO 9000 cuprinde 20 de standarde. Acest fapt a constutuit un impediment pentru cei care le-

au aplicat. De aceea, numărul lor a fost redus la 6, incluse în tabelul următor.

Familia standardelor ISO 9000Standarde

internaţionaleStandardeeuropene

Standarderomâneşti

ISO9000/2000

EN ISO9000/2000

SR EN ISO9000/2001

ISO9001/2000

EN ISO9001/2000

SR EN ISO9001/2001

ISO9004/2000

EN ISO9004/2000

SR EN ISO9004/2002

ISO19011/2002

EN ISO19011/2002

SR EN ISO19011/2003

ISO9000/2006

EN ISO9000/2006

SR EN ISO9000/2006

ISO9001/2008

EN ISO9000/2008

SR EN ISO9000/2008

ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale S.M.C. (sistem de managmentul al

calitaţii) şi specifică terminologia pentru S.M.C.

ISO 9000/2006 precizeaza ca o abordare a dezvoltarii si implementarii unui sistem de

management al calitatii consta din mai multe etape: determinarea necesitatilor si expectatiilor,

stabilirea obiectivelor politicii; determinarea proceselor, responsabilitatilor, resurselor,

metodelor; a masurilor pentru determinarea eficacitatii, relatia cu modelele de excelenta in

Pag. 55


invatamantul superior. ISO 9001 a fost creat prin cumularea celor trei standarde de bază ale

vechii familii din ediţia 1995 (ISO 9001, 9002, 9003). Acest standard este structurat pe nouă

capitole, dintre care primele patru cuprind elementele introductive de bază pentru utilizarea

standardului, iar următoarele cinci capitole cuprind cerinţele propriu-zise pentru sistemul de

management al calităţii.

Cerinţele acestui standard sunt aplicabile tuturor organizaţiilor, indiferent de tip.

Standardul ISO 9001 poate fi utilizat atât de părţi interne cât şi externe, inclusiv de organisme

de certificare.

Standardul ISO 9001 poate fi utilizat atât de părţi interne cât şi de părţi externe, inclusiv

de organisme de certificare, atunci când organizaţia are nevoie sa demonstreze propria

competenţă de a furniza consecvent produse care satisfac cerinţele clientului, cerinţele legale

şi regulamentare şi cerinţele proprii.

Dacă versiunea anterioară a standardelor ISO 9001/1995 era bazată pe un ansamblu de

20 clauze conţinând sistemul calităţii, versiunea ISO 9001 reflectă tendinţa către un sistem de

management al calităţii orientat pe procese.

Lanţul de procese din cadrul unei organizaţii începe şi se sfârşeşte cu clientul.

Abordarea bazată pe proces evidenţiază rolul semnificativ al clientului în definirea cerinţelor,

ca date de intrare, iar monitorizarea satisfacţiei acestuia la sfârşitul lanţului implică evaluarea

informaţiei referitoare la percepţia clientului cu privire la satisfacerea cerinţelor sale, pentru

îmbunatăţirea datelor de intrare la reluarea procesului.

Implementare sistemului de managementul calităţii într-o organizaţie se realizează

pornind de la cerinţele standardului ISO 9001, care trebuie transpuse în structurile

organizatorice şi funcţionale ale acesteia.

ISO 9004 oferă linii directoare suplimentare cerinţelor oferite de 9001, atât în ce

priveşte eficacitatea cât şi eficienţa, subliniind resursele financiare pentru implementarea şi

îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii.

Principiile managementului calităţii (focalizare pe client, leadership, implicarea

angajaţilor, abordare prin procese, abordare sistemică a managementului, îmbunătăţire

continuă, relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii), se află la baza acestui standard.

Standardul ISO 9004 este compatibil cu obţinerea premiilor în domeniul managementului

calităţii şi excelenţei în afaceri. Modelul îmbunătăţit nu se focalizează numai pe filozofia

TQM, ci permite utilizatorilor să-şi definească propria filozofie, bazată pe cele opt principii

ale managementului calitaţii care au fost aşezate la baza standardului ISO 9000. Cu ajutorul

lor poate fi inspirat "spiritul vieţii de afacere", cu implementarea cerinţelor acestui standard.

Pag. 56


Folosind oportunitaţile modulului, organizaţia îşi poate crea propriul sistem de

management, având avantajul unui model care este bine cunoscut, care permite

„bemchmarking” cu alţi utilizatori ai modelului.

În ceea ce priveşte relaţia ISO 9001 cu ISO 9004, ele au fost proiectate ca o pereche

unitară, cu domenii diferite dar structură unitară, destinate să se completeze reciproc, dar care

pot fi utilizate şi independent. Deşi nu include cerinţe specifice altor sisteme de management -

cum ar fi managementul mediului, securităţii şi sănătăţii ocupaţionale, managementului

financiar sau managementului riscului, ISO 9001 asigură compatibilitatea cu acestea. ISO

9001 furnizează îndrumări la auditarea S.M.C. şi a mediului.

Toate aceste standarde formează un set coerent pentru sistemul managementului

calităţii, care facilitează înţelegere mutuală atât pe plan naţional cât şi internaţional în cadrul

relaţiilor comerciale. În economia de piaţă este foarte importantă credibilitatea unui produs /

serviciu, a furnizorului acestuia (mai ales dacă el a implementat un sistem al calităţii). În

contextul mondializării pieţei, al diversificării şi al înnoirii tot mai rapide a

produselor/serviciilor oferite pieţei, a apărut necesitatea unor noi practici de dezvoltare a

credibilităţii pe piaţă a produselor/serviciilor, producătorilor / prestatorilor şi persoanelor.

Criterii, standarde si indicatori de performanta pentru asigurarea calitatii si

acreditare

Criteriile, standardele si indicatorii de performanta sunt aplicate în asigurarea calitatii si în

acreditare. Acestea sunt utilizate de institutiile de învatamânt superior si deARACIS, dupa

cum urmeaza: (a) reprezinta baza de referinta pentru managementulcalitatii din institutiile de

învatamânt superior; (b) ofera cadrul de constructie a bazelor de date si informatii pe care

institutiile le pot utiliza pentru monitorizarea interna si demonstrarea externa a starii asigurarii

calitatii academice; (c) sunt utilizate de catre ARACIS în procesul de evaluare si asigurare

externa a calitatii, în vederea acreditarii si a

dezvoltarii unei culturi a calitatii.

Corespondente si relatii între domenii, criterii, standarde si indicatori de

performanta

Setul de corespondente între structura si activitatile unei organizatii care intentioneaza sa

devina sau este deja institutie de învatamânt superior si principalele cerinte care corespund

standardelor, standardelor de referinta si indicatorilor de performanta este determinat de

relatiile dintre criterii, standarde si indicatori de performanta.

Corespondenta si relatiile ierarhice între domenii, criterii, standarde si indicatori de

performanta sunt prevazute în Schema 1.

Pag. 57


Schema 1. Relatiile ierarhice între domenii, criterii, standarde si indicatori Domenii pentru

asigurarea calitatii educatiei

A. Capacitate institutionala

B. Eficacitate educationala

C. Managementul calitatii

Criterii în domeniile indicate Standarde

Standarde - definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati în educatie

Standarde de referinta – definesc un nivel optimal de realizare a unei activitati de catre o

organizatie furnizoare de educatie Criteriile se refera la fiecare dintre cele trei domenii

stabilite prin lege si reprezinta aspectele fundamentale de organizare si functionare a unei

organizatii furnizoare de educatie. Fiecarui criteriu îi corespunde un set de standarde. Rolul

standardelor este de:

- a orienta institutiile în autoevaluarea calitatii cu scopul de a-si aprecia propriile

rezultate si performante în mod independent precum si pentru a identifica domeniile în

care sa corecteze sau sa-si îmbunatateasca performantele;

- a oferi un cadru pentru elaborarea rapoartelor institutionale de autoevaluare;

- a oferi baza evaluarii externe;

- a institui un cadru comun de referinta pentru asigurarea calitatii si pentru acreditare.

Indicatori de performanta

„Valorile indicatorilor de performanta ai unui standard variaza de la nivelul minim

acceptabil, în functie de care se confera statutul de autorizare, respectiv de acreditare sau se

mentine acest statut, pâna la un nivel de referinta pe care fiecare institutie îl adopta în mod

independent, inclusiv pe baza compararii sale cu alte institutii similare din tara sau din

strainatate. Standardul este astfel definit încât, prin indicatorii sai de performanta, sa

corespunda nivelului minim acceptabil.

Valorile indicatorilor de performanta pentru standardele de referinta variaza

institutional. In completarea Metodologiei, ARACIS va oferi informatii privind variatia

nationala, europeana si globala a standardelor si a valorilor indicatorilor de performanta ai

acestora, pentru a orienta institutiile sa-si defineasca propriile standarde de referinta.

Metodologia precizeaza ca obligatorii si exhaustive standardele si nivelele minime ale

indicatorilor de performanta asociati. Standardele si/sau valorile de referinta din Metodologie

au caracter de recomandare. Institutiile urmeaza sa elaboreze si sa-si adopte propriile

standarde de referinta, tinând cont si de baza informativa si de consultant oferita pe baza de

contract, de catre ARACIS.

Pag. 58


Pentru aplicarea standardului, acestuia i se asociaza un set de indicatori de

performanta. Un indicator este menit sa identifice acele rezultate care variaza de la un nivel

minim acceptabil (Min) pâna la un nivel maxim identificabil (Ref1, Ref2 ,etc. ).

Variatia de la minim la maxim este specificata pe baza experientelor din domeniu ale

mai multor universitati din tara si din Spatiul European al Învatamântului Superior. Toate

institutiile de învatamânt superior îsi vor stabili, pentru o perioada de timp determinata, de

exemplu un ciclu de mandat al conducerii alese – 4 ani, pe o perioada din planul strategic

institutional sau conform unor alte optiuni, o pozitie specifica de pe spatial variational care

corespunde unui indicator. Nivelul minim al indicatorului corespunde conditiilor pentru

conferirea statutului de autorizare de functionare provizorie sau de acreditare. Prin valorile

superioare institutiile de învatamânt superior se pot diferentia din punctul de vedere al

calitatii.

Evaluarea calitatii într-o institutie se face în cele trei domenii precizate prin lege, pe

baza informatiilor corespunzatoare standardelor si indicatorilor de performanta.

Domenii, criterii, standarde, indicatori de performanta

Domeniile, criteriile, standardele si indicatorii de performanta aplicati în asigurarea

calitatii si în acreditare sunt prezentati în continuare. Fiecare din cele trei domenii

privind asigurarea calitatii este asociat cu un set de standarde, iar fiecarui standard îi

corespund indicatori specifici de performanta. Cerintele sau valorile unui indicator de

performanta variaza de la nivelul minim (Min) obligatoriu la un nivel de referinta

(Ref.) recomandat, pentru care institutia poate opta sau poate sa-si stabileasca un nivel

superior acestuia prin propriile standarde de referinta.

Domeniul A : Capacitatea institutional Criteriul A.1 – Structurile institutionale,

administrative si manageriale

Universitatea îsi formuleaza misiunea si obiectivele în concordanta cu un set de valori

de referinta, astfel încât sa se individualizeze în sistemul de învatamânt superior si sa se

afirme ca o institutie autonoma, care produce si transmite cunoasterea, în concordanta cu

valorile libertatii academice si ale integritatii etice. Universitatea îsi sustine activitatile de

realizare a obiectivelor fixate printr-o structura institutionala, administrativa si manageriala

corespunzatoare.

Standarde (S) si indicatori de performanta (IP) S.A.1.1 Misiune, obiective si integritate

academica

Institutia formuleaza propria misiune si stabileste obiectivele pe care le urmareste în

concordanta cu un set de valori de referinta. Institutia poate dovedi ca respecta si apara

Pag. 59


libertatea academica a personalului si studentilor si functioneaza în conditii de autonomie

universitara si de responsabilitate si raspundere publica pentru educatia oferita si resursele

utilizate în acest scop.


Misiune si obiective Min: Institutia este înfiintata si functioneaza conform legii.

Institutia are o Carta Universitara ale carei prevederi sunt concordante cu legislatia nationala

si cu principiile Spatiului European al Învatamântului Superior si sunt cunoscute de membrii

comunitatii universitare. Misiunea si obiectivele asumate de institutie o individualizeaza în

sistemul national de învatamânt superior prin claritate, distinctie si specificitate.

Prin formulare si mod de realizare, misiunea si obiectivele institutiei o

individualizeaza în Spatiul European al Învatamântului Superior.

Integritate academica

Institutia are un cod al eticii si integritatii academice prin care apara valorile libertatii

academice, autonomiei universitare si integritatii etice si dispune de practici si mecanisme

clare pentru aplicarea codului.

Institutia nu numai ca are un astfel de cod si practici asociate, dar controleaza si poate

face dovada aplicarii lor, cu privire la activitatile de conducere, cercetare, predare sau

examinare.

Rezultatele acestui control sunt facute publice.

Raspundere si responsabilitate publica

Institutia dispune de practici de auditare interna cu privire la principalele domenii ale

activitatii universitare pentru a se asigura ca angajamentele pe care si le-a asumat sunt

respectate riguros, în conditii de transparenta publica.

Auditarea interna se realizeaza efectiv, periodic si pe o baza reglementata intern, la

nivel de institutie si de compartimente si priveste domeniile financiar-contabil, ale integritatii

academice, ale predarii, examinarii si cercetarii. Anual se publica un raport de audit academic,

dezbatut în Senat, si se elaboreaza un plan de ameliorare.

Conducere si administratie

Institutia are un sistem de conducere universitara coerent, integrat si transparent si care

se bazeaza pe o administratie eficace si eficienta, adaptata misiunii si obiectivelor asumate.


Sistemul de conducere

Institutia are un sistem de conducere si un regulament de functionare interna care

respecta reglementarile legale în vigoare. Mecanismul de alegere a reprezentantilor studentilor

Pag. 60


în consilii, senate si alte structuri este clar descris în Carta Universitara si în regulamentele

interne. Acesta este democratic si transparent, nediscriminatoriu si nu limiteaza dreptul

studentilor de a reprezenta si de a fi reprezentati.

Sistemul de conducere si regulamentul de functionare interna utilizeaza si sisteme

informationale si de comunicare, de tip Internet si Intranet, care implica membrii comunitatii

universitare, inclusiv studentii, si raspund intereselor publice.

Management strategic

Institutia are un plan strategic cu un orizont de cel putin patru ani si planuri

operationale anuale care sunt cunoscute de membrii comunitatii universitare si sunt aplicate

conform unor practici si mecanisme de urmarire riguroasa.

Planul strategic este elaborat pe termen lung, mediu si scurt, este actualizat anual sau

în functie de evolutia si contextual învatamântului superior si este urmarit consecvent în

realizare si în evaluarea performantelor conducerii si administratiei.

Administratie eficace

Universitatea dispune de o administratie care respecta reglementarile legale în vigoare,

este eficace în privinta organizarii, numarului si calificarii personalului si functioneaza riguros

prin serviciile oferite comunitatii universitare.

Universitatea dispune de o administratie eficace si riguroasa si are mecanisme de

control si de dezvoltare continua a performantelor administratiei.

Nivelul de informatizare al administratiei sa fie compatibil cu cel din spatiul european.

Baza materiala

Patrimoniu, dotare, resurse financiare alocate

Universitatea dispune de acel patrimoniu care contribuie în mod eficace la realizarea

misiunii si obiectivelor fixate.


Spatii de învatamânt, cercetare si pentru alte activitati

Respectând diferentele dintre formele de învatamânt (la zi, seral, cu frecventa redusa si

la distanta) si, respectiv, obiectivele activitatilor de cercetare, universitatea asigura spatii de

învatamânt si cercetare care corespund specificului sau, prin sali de predare, laboratoare

didactice si centre de cercetare, în concordanta cu normele tehnice, de siguranta si igienico-

sanitare în vigoare. Calitatea acestora este evaluata în functie de suprafata, volum, starea

Pag. 61


tehnica, numarul total de studenti, numarul de personal didactic si de cercetare, diferentiate pe

domenii, programe de studii si institutional prin raportare la normele mentionate. Indicatorul

se refera si la spatiul de caminizare si la alte spatii oferite studentilor pentru activitati sociale,

culturale sau sportive.

Pe lânga spatiile existente, universitatea dispune de planuri de dezvoltare si de planuri

de investitii realiste, dependente de veniturile previzionate.

Dotare

Salile de predare/seminarizare dispun de echipamente tehnice de învatare, predare si

comunicare care faciliteaza activitatea cadrului didactic si receptivitatea fiecarui student;

laboratoarele de cercetare dispun de echipamente si mijloace de functionare corespunzatoare

exigentelor minime.

Dotarea salilor de curs/seminar si a laboratoarelor didactice si de cercetare corespunde

stadiului actual de dezvoltare a cunoasterii stiintifice si este comparabila cu cea din

universitatile dezvoltate din Europa si cu bunele practice internationale.

Resurse financiare

Institutia demonstreaza ca dispune de surse de finantare si de resurse financiare

suficiente, pe termen scurt (anual) si în perspectiva (pentru minimum trei/patru ani succesivi),

pe care le aloca pentru a realiza în mod adecvat misiunea si obiectivele pe care si le-a fixat.

Institutia dispune de un buget anual realist si de un buget pe trei/patru ani, precum si de

politici financiare pe termen scurt si mediu, cu referire la sustenabilitatea financiara.

Pe lânga asigurarea necesarului curent, universitatea dispune de rezerve financiare

consistente, de surse diversificate de finantare si de rigoare în planificarea si definirea

politicilor de investitii si de gestiune financiara.

Sistemul de acordare a burselor si altor forme de sprijin material pentru student Min:

Institutia are un Regulament de acordare a burselor si a altor forme de sprijin material pentru

studenti, pe care îl aplica în mod consecvent. Bursele sunt acordate din alocatii de la bugetul

de stat si din resurse proprii.

Proportia resurselor proprii ale institutiei în fondul de burse este de minim 10%.

Proportia resurselor proprii ale institutiei în fondul de burse este de minim 20%.

Eficacitate educationala

Universitatea organizeaza activitatile de predare, în termenii rezultatelor de învatare, si

activitatile de cercetare, prin raportare la performantele de dezvoltare si transfer ale

cunoasterii si tehnologiei. Acest domeniu de evaluare a calitatii academic vizeaza procesele

Pag. 62


de predare, învatare si cercetare si rezultatele obtinute, în vederea stabilirii nivelului

eficacitatii educationale.

Standarde (S) si indicatori de performanta (IP)

Continutul programelor de studiu

Admiterea studentilor

Institutia formuleaza propria politica de recrutare si admitere a studentilor si o aplica

în mod transparent si riguros, respectând principiul egalitatii sanselor tuturor candidatilor, fara

nici o discriminare.

Principii ale politicii de admitere la programele de studiu oferite de institutie

Institutia aplica o politica transparenta a recrutarii si admiterii studentilor, anuntata

public cu cel putin 6 luni înainte de aplicare. Marketingul universitar promoveaza informatii

reale

si corecte, indicând posibilitati de verificare si confirmare.

Admiterea se bazeaza exclusiv pe competentele academice ale candidatului si nu

aplica nici un fel de criterii discriminatorii.

Practici de admitere

Admiterea într-un ciclu de studii universitare se face numai pe baza diplomei de studii

precedente, tinând cont de ordinea ierarhica a mediilor de absolvire.

Admiterea la studii se bazeaza pe un set de criterii combinate, în care rezultatele la

examenul de admitere detin o pondere mai mare.

Structura si prezentarea programelor de studiu

Programele de studiu sunt detaliat formulate în functie de rezultatele asteptate prin

învatare si care corespund unei calificari universitare.


Structura programelor de studiu

Fiecare program de studiu/specializare din cadrul universitatii se bazeaza pe

corespondenta dintre rezultatele în învatare, respectiv cercetare în cazul masteratului sau

doctoratului, si calificarea universitara. Un program de studiu este prezentat sub forma unui

pachet de documente care include: obiectivele generale si specifice ale programului; planul de

învatamânt cu ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studiu ECTS si cu disciplinele

ordonate succesiv în timpul de scolarizare;

Pag. 63


programele tematice sau fisele disciplinelor incluse în planul de învatamânt, respectiv

rezultatele în învatare exprimate în forma competentelor cognitive, tehnice sau profesionale si

afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplina; modul de examinare si evaluare la fiecare

disciplina, tinând cont de rezultatele planificate; modul de organizare si continuturile

examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifica asimilarea

competentelor cognitive si profesionale care corespund calificarii universitare.

Fiecare program de studiu este prezentat conform pachetului standard mentionat, dar

realizarea programelor de studiu se face la nivel de universitate prin cooperare inter-facultati

si prin facilitarea mobilitatii studentilor în interiorul universitatii cu ajutorul transferului si

acumularii de credite de studiu.

Numarul de credite ECTS este alocat fiecarei discipline conform “Ghidului de

utilizare al ECTS”. Structura programelor de studiu este flexibila si permite fiecarui student

sa-si aleaga un traseu propriu de învatare potrivit cu aptitudinile si interesele sale. Cel putin

30% din totalul de credite cumulate la sfârsitul programelor de studiu de catre un student

provine de la discipline liber alese.

Diferentiere în realizarea programelor de studiu

Programele de studiu sunt unitare ca structura, indiferent de forma de învatamânt (la

zi, la seral, cu frecventa redusa si la distanta), dar se diferentiaza în realizare în functie de

mijloacele utilizate în forma de învatamânt. Pentru învatamântul cu frecventa redusa si pentru

cel la distant indicatorul se diferentiaza în mod corespunzator.

Realizarea programelor de studiu, în functie de forma de învatamânt, este monitorizata

si fundamentata prin structure interne specializate de tip „centru de analiza si dezvoltare

pedagogica” în care se dezvolta tehnologii pedagogice novatoare si eficiente.

Continutul programelor de studii se reînnoieste permanent prin introducerea

cunostintelor noi, rezultate din cercetarea stiintifica, inclusiv cea proprie.

Relevanta programelor de studiu

Relevanta cognitiva si profesionala a programelor de studio este definita în functie de

ritmul dezvoltarii cunoasterii si tehnologiei din domeniu si de cerintele pietei muncii si ale

calificarilor. Institutia dispune de mecanisme pentru analiza colegiala anuala a activitatii

cunoasterii transmise si assimilate de studenti si pentru analiza schimbarilor care se produc în

profilurile calificarilor si în impactul acestora asupra organizarii programului de studiu.

Programele de studiu sunt revizuite periodic pe baza analizelor colegiale împreuna cu

studenti, cu absolventi si cu reprezentanti ai angajatorilor.

Rezultatele învatarii

Pag. 64


Valorificarea calificarii universitare obtinute

Cunostintele, competentele si abilitatile dobândite sunt suficiente pentru a permite

absolventilor sa se angajeze pe piata muncii, sa dezvolte o afacere proprie, sa continue studiile

universitare în ciclul urmator si sa învete permanent.


Valorificarea prin capacitatea de a se angaja pe piata muncii Min: Cel putin 50%

dintre absolventi sunt angajati în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificarii

universitare.

Mai mult de 70% din absolventi sunt angajati în termen de doi ani de la data absolvirii

la nivelul calificarii universitare.

Valorificarea calificarii prin continuarea studiilor universitare

Cel putin 20%* dintre absolventii ultimelor doua promotii ale studiilor universitare de

licenta sunt admisi la studii universitare de masterat, indiferent de domeniu*

* Procentul va creste, pe domenii, odata cu intrarea în vigoare a prevederilor

Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, inclusiv din punctual de vedere

al sustinerii financiare a ciclului II –masterat Ref.1: Cel putin 50% dintre absolventii ultimelor

doua promotii sunt admisi la studii universitare de masterat, indiferent de domeniu**

** Pentru profesiile reglementate din domeniile medicina, medicina dentara si farmacie se

aplica indicatori specializati, cu luarea în considerare a pregatirii prin rezidentiat.

Nivelul de satisfactie al studentilor în raport cu dezvoltarea

profesionala si personala asigurata de universitate.

Mai mult de 50% dintre studenti apreciaza pozitiv mediul de învatare/dezvoltare oferit

de catre universitate si propriul lor traseu de învatare.

Mai mult de 75% dintre studenti apreciaza pozitiv mediul de învatare/dezvoltare oferit

de catre universitate si propriul lor traseu de învatare.

Centrarea pe student a metodelor de învatare

Principala responsabilitate a cadrului didactic este proiectarea metodelor si a mediilor

de învatare centrate pe student, cu mai putin accent asupra responsabilitatii traditionale de a

transmite doar informatii. Relatia dintre student si profesor este una de parteneriat, în care

fiecare îsi asuma responsabilitatea atingerii rezultatelor învatarii.

Rezultatele învatarii sunt explicate si discutate cu studentii din perspectiva relevantei

acestora pentru dezvoltarea lor. Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-

Pag. 65


mail, pagina personala de web pentru tematica, bibliografie, resurse în format electronic si

dialog cu studentii), si materiale auxiliare, de la tabla la flipchart si videoproiector.

Cadrele didactice sunt pregatite special în domeniul predarii la nivel universitar si/sau

se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predarii. Acestea au, pe lânga

competentele de instruire/predare, si competente de consiliere, monitorizare si facilitare a

proceselor de învatare. In universitate se desfasoara

o activitate continua de identificare, dezvoltare, testare, implementare si evaluare a unor

tehnici noi de învatare eficace, incluzând aici noile aplicatii ale calculatoarelor si ale

tehnologiei informatiei. Programele de studii sunt integrate cu stagii de practica, plasament si

internship si cu implicarea studentilor in proiecte de cercetare. Cadrele didactice asociaza

studentii la activitatea de predare (prin întrebari din sala, scurte prezentari, experimente

demonstrative) si procesul de predare este orientat dupa ritmul si modul de învatare al

studentilor. Strategia de predare are în vedere si nevoile studentilor cu dizabilitati

Mai mult decât simplul transfer de cunoastere de la cadrul didactic la student, institutia

creeaza medii si experiente de învatare care conduc studentii sa descopere si sa creeze ei însisi

cunoastere. Cadrul didactic orienteaza dezvoltarea intelectuala a studentului dându-i o

dimensiune strategica.

Orientarea în cariera a studentilor

Profesorii au ore de permanenta la dispozitia studentilor si personalizeaza îndrumarea

la cererea studentului. Exista îndrumatori sau tutori de an sau alte forme de asociere între un

profesor si un grup de studenti.

Exista o structura pentru orientarea studentilor la alegerea cursurilor si a carierei, la

nivelul fiecarei facultati. Se practica tutoratul colegial între studentii din anii mai mari si

ceilalti. Profesorii mentin legatura cu studentii prin e-mail si prin cel putin 2 ore de consultatie

saptamânal.

Activitatea de cercetare stiintifica

Programe de cercetare

Institutia are o strategie pe termen lung si programe pe termen mediu si scurt care se

refera la obiectivele, proiectele si rezultatele asteptate ale cercetarii, precum si la resursele de

Pag. 66


realizare. Exista un ethos si o cultura a cercetarii si preocupari pentru valorificarea rezultatelor

cercetarii.


Programarea cercetarii

Strategia pe termen lung si programele pe termen mediu si scurt privind cercetarea

sunt adoptate de Senat si Consiliile facultatilor, odata cu specificarea practicilor de obtinere si

de alocare ale resurselor de realizare si a modalitatilor de valorificare. Interesele de cercetare

sunt predominant institutionale.

Programarea cercetarii tine cont de si se realizeaza în cadrul national, în privinta

competitivitatii si valorificarii. Cercetarea este relevanta predominant national.

Programarea si realizarea cercetarii sunt raportate la cadrul european si global.

Realizarea cercetarii

Cercetarea dispune de resurse financiare, logistice si umane suficiente pentru a realiza

obiectivele propuse.

Exista un climat si o cultura academica puternic centrate pe cercetare, atestate de

numarul granturilor de cercetare, de publicatii si de transferul cognitiv si tehnologic prin

consultanta, parcuri stiintifice, etc. Exista scoli doctorale pentru formarea tinerilor cercetatori.

Exista certificarea îndeplinirii unor standarde de calitate sau excelenta în cercetarea

stiintifica, din punctul de vedere al organizarii, urmaririi desfasurarii proiectelor de cercetare,

avizarii interne a rezultatelor si eliminarii practicilor neconforme cu etica, cum sunt

reproducerea fara permisiune a rezultatelor obtinute de alti cercetatori, plagiat, nerespectarea

normelor de bioetica etc.

Valorificarea cercetarii

Cercetarea este valorificata prin: publicatii pentru scopuri didactice, publicatii

stiintifice, transfer tehnologic prin centre de consultanta, parcuri stiintifice sau alte structuri de

valorificare, realizarea unor produse noi etc. Fiecare cadru didactic si cercetator are anual cel

putin o publicatie sau o realizare didactica sau stiintifica. Institutia participa prin massmedia

în diseminarea rezultatelor cercetarii.*

Rezultatele cercetarii sunt apreciate la nivel national prin premii, citari, cotari, etc.

Publicatiile, patentele, lucrarile de anvergura etc. sunt mentionate în baze de date

internationale*.

* In domenii cum sunt Stiintele medicale, Stiintele agricole, Stiintele tehnice, Arhitectura,

Urbanism etc. în care rezultatele cercetarii sunt valorificate si prin proiecte pe baza carora se

Pag. 67


dezvolta noi produse, se executa lucrari de dezvoltare a infrastructurii sau pentru protectia

mediului, se vor lua în considerare si aceste rezultate.

Activitatea financiara a organizatiei

Buget si contabilitate

Institutia dispune de buget propriu de venituri si cheltuieli si de o contabilitate

adecvata, organizata la nivel de institutie, pentru gestionarea financiara a activitatii de

învatamânt superior si cercetare, cod fiscal si cont la banca, altele decât cele ale fundatiei sau

asociatiei în cadrul careia functioneaza.

Bugetul de venituri si cheltuieli

Institutia dispune de un buget anual de venituri si cheltuieli aprobat de Senat si este

respectat în mod riguros. Cheltuielile ocazionate de plata salariilor la o institutie de

învatamânt superior nu trebuie sa depaseasca în fiecare an acel procent din totalul veniturilor

care îi asigura o functionare sustenabila.

Pentru obtinerea acreditarii, institutia de învatamânt superior trebuie sa faca dovada ca în

perioada functionarii provizorii a utilizat cel putin 30 % din veniturile obtinute în fiecare an

din taxele studentilor pentru investitii în baza materiala proprie.

Taxele scolare ale studentilor sunt calculate în concordanta cu costurile medii de

scolarizare pe an universitar din învatamântul public finantat de la buget la studiile

universitare de licenta, masterat sau doctorat similare si sunt aduse la cunostinta studentilor

prin diferite mijloace de comunicare.

Studentii sunt informati despre posibilitatile de asistenta financiara din partea

institutiei si despre modul de utilizare a taxelor. Dupa trei cicluri de scolarizare ulterioare

înfiintarii prin lege, institutia de învatamânt superior trebuie sa faca dovada ca dispune în

proprietate de cel putin 70% din spatiile de învatamânt cu toate dotarile necesare acestora.

Contabilitate

Pentru obtinerea si pentru conservarea statutului de acreditare, institutia trebuie sa faca

dovada organizarii si functionarii contabilitatii proprii la nivel de institutie, prin registrul

inventar, bilantul contabil, contul de executie bugetara si raportul de gestiune, din care rezulta

ca cheltuielile effectuate sunt în concordanta cu legislatia în vigoare, veniturile încasate si

destinatia lor, precum si caracterul non-profit al institutiei.

Activitatea de contabilitate este informatizata si permanent transparenta.

Auditare si raspundere publica

Pentru obtinerea si conservarea statutului de acreditare, institutia face proba auditarii

interne si externe a activitatii sale financiare. Bilantul contabil, contul de executie bugetara si

Pag. 68


rezultatele auditarii externe a situatiilor financiare sunt facute publice în urma analizei

efectuate de Senat.

Managementul calitatii

Institutia dispune de structuri, politici, strategii si procedee concrete pentru

managementul si asigurarea calitatii activitatilor de predare, învatare si cercetare si pentru

dezvoltarea unei culturi proprii a calitatii. Structurile se refera la modurile de organizare si

functionare ale Comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii si la relatiile acesteia cu

Senatul, Consiliile facultatilor si catedrele (departamentale). Politicile se refera la scopurile si

obiectivele asigurarii calitatii si la mijloacele de realizare a acestora.

Strategiile sunt focalizate pe obiective si se refera la modul de mobilizare a resurselor

pentru realizarea în timp a obiectivelor propuse la nivel de institutie si pe programe de studiu.

Cultura calitatii se refera la valorile, normele si activitatile practicate într-o institutie, pentru

initierea, aprobarea, evaluarea si monitorizarea calitatii activitatilor didactice si de cercetare.

Strategii si proceduri pentru asigurarea calitatii

Structuri si politici pentru asigurarea calitatii

Structurile, politicile si strategiile creeaza cadrul institutional pentru dezvoltarea si

monitorizarea efectiva a calitatii, pentru consacrarea unei culturi a calitatii si pentru

îmbunatatirea continua a standardelor de calitate.


Organizarea sistemului de asigurare a calitatii

În institutie exista o comisie centrala si comisii pe programe de studii care lucreaza în

mod integrat.

Comisia promoveaza în institutie o cultura a calitatii.

Comisia dezvolta activitati de stabilire de repere calitative si cantitative

(benchmarking) prin comparatie cu alte universitati

din tara si strainatate pentru evaluarea si monitorizarea calitatii.

Politici si strategii pentru asigurarea calitatii

Exista un program de politici ale universitatii centrate pe calitate si sunt precizate

mijloacele de realizare.

Fiecarei politici îi corespund strategii de realizare cu prevederi si termene concrete.

Politicile si strategiile sunt activate în fiecare compartiment si stimuleaza participarea

fiecarui membru al corpului didactic si de cercetare, precum si a studentilor.

Pag. 69


Proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si

activitatilor desfasurate

Aprobarea, monitorizarea si evaluarea periodica a programelor de studiu si diplomelor ce

corespund calificarilor

În universitate exista un regulament privitor la initierea, aprobarea, monitorizarea si

evaluarea periodica a fiecarui program de studiu si a diplomelor emise, iar acesta este aplicat

în mod riguros si consecvent.


Existenta si aplicarea regulamentului privitor la initierea, aprobarea, monitorizarea

si evaluarea periodica a programelor de studiu

Regulamentul exista si se aplica.

Regulamentul este asociat cu un sistem de monitorizare a programelor de studiu, pe

baza de informatii si date.

Regulamentul si monitorizarea sunt asociate cu evaluari periodice, cel putin anuale,

ale calitatii pe fiecare program de studiu si pe institutie.

Corespondenta dintre diplome si calificari

Programele de studiu si diplomele sunt elaborate si emise în functie de cerintele

calificarii universitare.

Programele de studii sunt revizuite periodic pentru a corespunde dinamicii pietei

calificarilor universitare si profesionale.

Programele de studii si diplomele sunt revizuite prin comparatie europeana si

internationala pe baza unui set de nivele profesionale de reper (benchmarks).

Proceduri obiective si transparente de evaluare a rezultatelor învatarii

Evaluarea studentilor

Examinarea si notarea studentilor se fac pe baza de criterii, regulamente si tehnici care

sunt riguros si consecvent aplicate.


Universitatea are un regulament privind examinarea si notarea studentilor care este aplicat

în mod riguros si consecvent

Exista un astfel de regulament precum si proceduri specifice de cunoastere si aplicare

consecventa de catre titularii de cursuri si studenti. La examinare participa, pe lânga titularul

cursului, cel putin înca un alt cadru didactic de specialitate.

Pag. 70


Regulamentul exista, împreuna cu procedee/tehnici/metode detaliate de aplicare sub

forma unui pachet de tehnici/metode de examinare a studentilor care sunt aduse în mod

consecvent la cunostinta tuturor celor implicati.

Regulamentul si pachetul de procedee/tehnici/metode de examinare sunt completate de

un sistem în care la examinare participa si un examinator extern (din în afara institutiei).

Integrarea examinarii în proiectarea predarii si învatarii, pe cursuri si programe de studiu

Fiecare curs este astfel proiectat încât sa îmbine predarea, învatarea si examinarea.

Procedeele de examinare si evaluare a studentilor sunt centrate pe rezultatele învatarii si

anuntate studentilor din timp si în detaliu.

Evaluarea diagnostica, formativa si sumativa asigura continuitatea si consecventa în

învatare.

Evaluarea stimuleaza studentii pentru învatarea creativa, manifestata prin elaborarea

de lucrari independente bazate pe cunostintele însusite riguros.

Proceduri de evaluare periodica a calitatii corpului profesoral

Calitatea personalului didactic si de cercetare

Universitatile trebuie sa dispuna de acel personal didactic care, ca numar si ca baza de

functionare, trebuie sa fie adecvat numarului total al studentilor, în functie de domeniu, iar în

privinta calificarilor trebuie sa corespunda specificului programelor de studiu si obiectivelor

de calitate pe care si le-au fixat.


Raportul dintre numarul de cadre didactice si studenti

În functie de specificul programului de studiu, universitatea stabileste acel raport, pe

care îl considera ca optim pentru obiectivele si nivelul propriu al calitatii academice, între

numarul de cadre didactice titulare cu norma de baza în universitate si numarul total de

studenti înmatriculati. În evaluarea calitatii se considera ca un cadru didactic are norma de

baza într-o singura universitate.

Raportul optim dintre numarul de cadre didactice si numarul de studenti se fixeaza în

functie de calitatea predarii si învatarii, dar si în functie de calitatea cercetarii.

În stabilirea raportului sunt avute în vedere niveluri superioare ale calitatii predarii,

învatarii si cercetarii, prin comparatie cu universitati performante din tara si din strainatate.

Sunt aplicate consecvent procedee de stabilire a unui set de nivele profesionale de reper

(„benchmarking„) si sunt realizate comparatii.

Evaluarea colegiala

Pag. 71


Evaluarea colegiala este organizata periodic, fiind bazata pe criterii generale si pe

preferinte colegiale.

Evaluarea colegiala este obligatorie si periodica. Exista, pentru fiecare catedra si

departament, o comisie de evaluare anuala a performantelor didactice si de cercetare ale

fiecarui cadru didactic/cercetator si un raport anual privind calitatea personalului didactic si

de cercetare.

Evaluarea personalului didactic de catre studenti

Exista un formular de evaluare de catre studenti a tuturor cadrelor didactice, aprobat

de Senat, care se aplica optional dupa fiecare ciclu semestrial de instruire si ale carui rezultate

sunt confidentiale, fiind accesibil doar decanului, rectorului si persoanei evaluate.

Evaluarea de catre studenti este obligatorie. Rezultatele evaluarii cadrelor didactice de

catre studenti sunt discutate individual, prelucrate statistic, pe catedre, facultati si universitate,

si analizate la nivel de facultate si universitate în vederea transparentei si a formularii de

politici privind calitatea instruirii.

Evaluarea de catre managementul universitatii

Cadrul didactic se autoevalueaza si este evaluat anual de catre seful de catedra.

Universitatea dispune de un formular de evaluare anuala multicriteriala a fiecarui

cadru didactic si de un sistem de clasificare a performantelor în predare, cercetare si servicii

aduse institutiei si comunitatii. Promovarea personalului didactic depinde de rezultatele

evaluarii, în care sunt avute în vedere si rezultatele evaluarii colegiale si ale celei facute de

studenti.

Accesibilitatea resurselor adecvate învatarii

Resurse de învatare si servicii studentesti

Resursele si serviciile oferite studentilor sunt suficiente, adecvate si relevante pentru

facilitarea învatarii si pentru asigurarea unei vieti studentesti de calitate.


Disponibilitatea resurselor de învatare

Universitatea asigura resurse de învatare (manuale, tratate, referinte bibliografice,

crestomatii, antologii etc.) pentru fiecare program de studiu în biblioteci, centre de resurse

etc., în format clasic sau electronic si gratuit. Biblioteca universitatii trebuie sa dispuna, pe

lânga accesul electronic, de un numar corespunzator de volume din tara si strainatate si de

abonamente la principalele reviste de specialitate din tara si strainatate pentru fiecare

disciplina care defineste un program de studiu. Fiecare biblioteca are un program si resurse de

procurare a cartilor si revistelor.

Pag. 72


Raportul dintre resursele de învatare disponibile si studenti este astfel stabilit încât

fiecare student sa aiba acces liber la orice resursa, conform obiectivelor si cerintelor

programelor de studiu.

Predarea ca sursa a învatarii

Fiecare cadru didactic dispune de strategii actualizate de predare pentru fiecare curs,

conforme cu programul de studiu, caracteristicile studentilor, forma de învatamânt si criteriile

de calitate predefinite.

Universitatea dispune de un laborator de analiza, cercetare si formulare de strategii

novatoare de predare/învatare care implica personalul didactic si studentii.

Programe de stimulare si recuperare

Universitatea dispune de programe de stimulare a studentilor cu performante înalte în

învatare si de recuperare a celor cu dificultati în învatare.

În universitate exista programe de tutoriat suplimentare, oferite de toate cadrele

didactice din universitate, la care studentii se pot înscrie.

Servicii studentesti

Universitatea dispune de un numar minim de servicii sociale, culturale si sportive

pentru studenti cum sunt: spatii de cazare pentru cel putin 10% din studenti, baza sportiva,

diferite servicii de consiliere, care au o administratie eficienta.

Universitatea ofera servicii variate studentilor si dispune de programe speciale pentru

asigurarea unei vieti studentesti de calitate, pe care le monitorizeaza si le evalueaza periodic.

Baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea interna a calitatii

Sisteme de informatii

Universitatile colecteaza, prelucreaza si analizeaza date si informatii privind starea

calitatii educatiei si a vietii studentilor în spatiul universitar.


Baze de date si informatii

Institutia are un sistem informatic care faciliteaza colectarea, prelucrarea si analiza

datelor si informatiilor relevante pentru evaluarea si asigurarea institutionala a calitatii.

Pe lânga datele si informatiile privitoare la starea institutional a calitatii, universitatea

aduna informatii despre starea calitatii în alte universitati din tara si strainatate, cu care se

compara si pe baza carora formuleaza în mod diferentiat repere (benchmarks).

Pag. 73


Transparenta informatiilor de interes public cu privire la programele de studii si, dupa caz,

certificatele, diplomele si calificarile oferite Informatie publica

Transparenta publica a datelor si informatiilor, în forma tiparita si în forma

electronica, despre toate calificarile si programele de studiu, actualitatea, corectitudinea si

validitatea acestor informatii, trebuie demonstrate permanent.


Oferta de informatii publice

Universitatea si toate facultatile ei trebuie sa ofere informatii si date, cantitative si/sau

calitative, actuale si corecte, despre calificarile, programele de studiu, diplomele, personalul

didactic si de cercetare, facilitatile oferite studentilor si despre orice aspecte de interes pentru

public, în general, si pentru studenti, în special.

Informatia oferita public de universitate este comparabila, cantitativ si calitativ, cu cea

oferita de universitatile din Spatiul European al Învatamântului Superior.

Functionalitatea structurilor de asigurare a calitatii educatiei, conform legii.

Structura institutionala de asigurare a calitatii educatiei este conforma prevederilor legale

si îsi desfasoara activitatea permanent

Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii a fost înfiintata, are structura si

desfasoara activitatile prevazute prin reglementarile în vigoare.


Comisia coordoneaza aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a

calitatii

Procedurile si activitatile de evaluare privind calitatea educatiei au fost elaborate si

aprobate de Senatul universitar. Comisia elaboreaza raportul anual de evaluare interna si îl

face public prin afisare sau publicare, inclusiv în format electronic, si formuleaza propuneri de

îmbunatatire a calitatii educatiei .

Institutia implementeaza permanent masurile de îmbunatatire a calitatii educatiei

propuse de comisie si colaboreaza cu alte universitati din tara sau din strainatate pentru

identificarea si adoptarea bunelor practici în domeniile de calitate.

Domenii Criterii Standarde Indicatori de performanta

Misiune si obiective

Integritate academica

Raspundere si responsabilitate publica

Structurile institutionale, administrative si manageriale

Pag. 74


Misiune, obiective si integritate academica

Conducere si administratie

Sistemul de conducere

Management strategic

Administratie eficace

Capacitatea institutionala

Baza materiala

Patrimoniu, dotare, resurse financiare alocate

Spatii de învatamânt, cercetare si pentru alte activitati

Dotare

Resurse financiare

Sistemul de acordare a burselor si altor forme de sprijin material pentru studenti

Principii ale politicii de recrutare si admitere

Practici de admitere

Continutul programelor de studiu

Admiterea studentilor

Structura si prezentarea programelor de studiu

Structura programelor de studiu

Diferentiere în realizarea programelor de studiu

Relevanta programelor de studiu

Eficacitatea educationala

Rezultatele învatarii

Valorificarea calificarii universitare obtinute

Valorificarea prin capacitatea de a se angaja în domeniul de competenta al calificarii

universitare

Valorificarea calificarii prin continuarea studiilor universitare

Nivelul de satisfactie al studentilor în raport cu dezvoltarea profesionala si personala

asigurata de universitate.

Centrarea pe student a metodelor de învatare

Orientarea în cariera a studentilor

Domenii Criterii Standarde Indicatori de performanta

Activitatea de cercetare stiintifica

Pag. 75


Programe de cercetare

Programarea cercetarii

Realizarea cercetarii

Valorificarea cercetarii

Activitatea financiara a organizatiei

Buget si contabilitate

Repartizarea cheltuielilor

Contabilitate

Auditare si raspundere publica

Strategii si procedure pentru asigurarea calitatii

Structuri si politici pentru asigurarea calitatii

Organizarea sistemului de asigurare a calitatii

Politici si strategii pentru asigurarea calitatii

Proceduri privind in initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si

activitatilor desfasurate

Aprobarea, monitorizarea si evaluarea periodica a programelor de studiu si diplomelor ce

corespund calificarilor

Existenta si aplicarea regulamentului privitor la initierea, aprobarea, monitorizarea si

evaluarea periodica a programelor de studiu

Corespondenta dintre diplome si calificari

Proceduri obiective si transparente de evaluare a rezultatelor învatarii

Evaluarea studentilor

Universitatea are un regulament privind examinarea si notarea studentilor care este aplicat în

mod riguros si consecvent

Integrarea examinarii în proiectarea predarii si învatarii pe cursuri si programe de studiu

Proceduri de evaluare periodica a calitatii corpului profesoral

Calitatea personalului didactic si de cercetare

Raportul dintre numarul de cadre didactice si studenti

Evaluarea colegiala

Evaluarea personalului didactic de catre studenti

Evaluarea de catre managementul universitatii

Accesibilitatea resurselor adecvate învatarii

Resurse de învatare si servicii studentesti

Disponibilitatea resurselor de învatare

Pag. 76


Predarea ca sursa a învatarii

Programe de stimulare si recuperare

Servicii studentesti

Baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea interna a calitatii

Sisteme de informatii

Baze de date si informatii

Transparenta informatiilor de interes public cu privire la programele de studii si, dupa

caz, certificatele, diplomele si calificarile oferite

Informatie publica

Oferta de informatii publice

Managementul calitatii

Functionalitatea structurilor de asigurare a calitatii educatiei, conform legii.

Structura institutionala de asigurare a calitatii educatiei este conforma prevederilor

legale si îsi desfasoara activitatea permanent

Comisia coordoneaza aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a calitatii

ORGANISME ABILITATE ÎN DOMENIUL EVALUĂRII CALITĂȚII ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR

Asigurarea calității implică generarea încrederii prin certificare și acreditare de către

organism abilitate în acest sens.

CNAA = Consiliul Național pentru Evaluare și Acreditare Academică, înființat în

1993, prin Legea 1988/1993. Atribuția principal a CAN a fost aceea de a evalua periodic

programele de studii care se finalizează cu emiterea unei diploma oficiale, recunoscute de

către Ministerul Educației, fie că e vorba despre programe de studii universitatre sau

postuniversitare.

CNAA avea totodată atribuția de a autoriza și acredita atât universitățile private, cât și

cele publice. Acreditarea instituțională era propusă de CNAA pentru acele universități care au

deja cel puțin 3 programe acreditate.

Odată cu intrarea în vigoare în 2006 a Legii asigurării Calității în Învățământ nr

87/2006, CNAA a fost înlocuită de ARACIS.

ARACIS = Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățământul Superior.

ARACIS își desfășoară activitatea pe baza unei metodologii în care sunt precizate

principiile fundamentale și procedurile aferente.

Pag. 77


La nivel ierarhic asigurarea calitatii implica generarea increderii prin certificarea si

acreditare de catre organismele acreditate (ARACIS).

Menirea lor este de a promova acea cultura a calitatii care va concura în mod

consecvent la realizarea unui învatamânt superior de calitate, afirmat ca un bun public, care

este demn de încrederea publica si care contribuie la dezvoltarea si realizarea personala a

studentilor, precum si la îmbunatatirea continua a calitatii vietii, a culturii si economiei

nationale într-un cadru european.

Obiectivul ARACIS este formulat, potrivit articolului 14 al OUG nr 75/2005 și

articolului 12 din Legea nr 87/2006, astfel: evaluarea externă a calității educației. De

asemenea, noua Lege a Calității Educației prevedea înființarea la nivelul fiecărei instituții

furnizoare de învățământ superior a unei comisii interne de evaluare și monitorizare a calității

educației.

În ceea ce privește relația dintre acreditare și asigurarea calității, Legea Asigurării

Calității stabilește faptul că acreditarea este parte a procesului de asigurare a calității, iar

acreditarea este definită drept acea modalitate de asigurare a calității prin care se certifică

respectarea standardelor pentru funcționarea organizațiilor furnizoare de educație și a

programelor lor de studii.

Pentru a complete relația dintre Acreditare și Asigurarea Calității facem referire la

articolul 115 din Legea 1/2011, care stipulează clar faptul că învățământul superior se poate

organiza doar în instituțiile de învățământ superior care au obținut autorizarea de

funcționare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.

Relații între ARACIS si alte institutii

Între ARACIS și:

CNFIS Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior;

CNCSIS Consiliul Național pentru Cercetarea Științifică în

Învățământul Superior și

CNATDCU Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și

Certificatelor Universitare

există relații de interdependență, cu atribuții consultative pe lângă Ministerul Educației

Sistemul de asigurare a calității se modifică substanțial, pe de o parte, prin revizuirea

Metodologiei pe care ARACIS și-a propus-o în cadrul Proiectului ACADEMIS, prin influența

pe care clasificarea universităților și ierarhizarea programelor pe domenii de studii întreprinse

de Ministerul Educației le va avea; nu în ultimul rând, apariția unei noi Metodologii de

Pag. 78


finanțare a universităților publice reprezintă procese în derulare ale căror efecte nu au întârziat

să apară.

Noua abordare în asigurarea calitatii în învatamântul superior se bazeaza pe autonomia

universitatilor în formularea si realizarea propriilor optiuni privind nivelul calitatii si

managementul de realizare a acestuia. Totodata, ARACIS si institutiile de învatamânt

superior, împreuna cu celelalte autoritati responsabile pentru organizarea si desfasurarea

procesului educational, coopereaza activ pentru:

- îmbunatatirea continua a calitatii, prin:

evaluarea, revizuirea si perfectionarea criteriilor, standardelor si

indicatorilor de performanta ai calitatii, concomitent cu corelarea

acestora cu cerintele impuse ale calificarii prevazute de Cadrul National

al Calificarilor;

ridicarea nivelului standardelor de referinta si al indicatorilor de

performanta corespunzatori, în fiecare institutie, conform misiunii

acesteia;

_ asumarea cât mai deplina a capacitatii de raspundere publica, prin:

· realizarea unor niveluri de calitate care corespund asteptarilor beneficiarilor, în primul rând

ale studentilor si ale angajatorilor;

· afirmarea învatamântului superior ca bun public;

· comunicarea consistenta, clara si coerenta cu publicul beneficiar;

· informarea corecta a publicului cu privire la rezultatele reale obtinute si la intentiile de

îmbunatatire.

_ promovarea modalitatilor de încurajare a autoevaluarii si, acolo unde este cazul, planificarea

strategiilor de schimbare si îmbunatatire, prin:

· identificarea onesta si riguroasa a realizarilor si neajunsurilor;

· promovarea realizarilor si corectarea rapida a neajunsurilor;

· considerarea rezultatelor efective ca referinte ale evaluarii.

Asigurarea calitatii si acreditarea

Obiectivul central al activitatilor ARACIS consta în asigurarea si îmbunatatirea

calitatii. Acreditarea este acel proces de asigurare si îmbunatatire a calitatii academic prin care

o organizatie furnizoare de educatie este mai întâi autorizata sa functioneze provizoriu ca

institutie de învatamânt superior, dobândind dreptul de a desfasura procesul de învatamânt si

de a organiza admiterea la studii, si apoi acreditata si recunoscuta ca facând parte din sistemul

Pag. 79


national de învatamânt superior, dobândind dreptul sa emita diplome, certificate si alte acte de

studii recunoscute national, sa organizeze, dupa caz,

examene de absolvire, licenta, masterat si doctorat. Standardele, standardele de referinta si

indicatorii de performanta sunt comuni atât pentru asigurarea calitatii în institutiile deja

acreditate cât si pentru acreditarea institutiilor nou înfiintate.

Ceea ce difera este nivelul lor de realizare. În vederea autorizarii si acreditarii se ia ca

baza nivelul minim de realizare a indicatorilor de performanta. În asigurarea calitatii,

standardele de referinta pot atinge niveluri optimale institutional, situate peste nivelul minim.

Prin acreditare, ARACIS urmareste:

· sa asigure comunitatile universitare, beneficiarii si publicul în general ca institutia acreditata

demonstreaza ca satisface standardele minime de calitate ale unei institutii de învatamânt

superior;

· sa promoveze angajarea institutiei în directia cresterii continue a calitatii academice

afirmata prin rezultate în învatare si cercetare;

· sa consacre institutional standardele pentru un management si o cultura a calitatii si sa

demonstreze prin probe si documente relevante starea acestora;

· sa sustina si sa încurajeze institutia sa se autoevalueze si sa coopereze în evaluarea ei

externa pentru asigurarea si cresterea calitatii;

· sa coopereze cu institutiile de învatamânt superior în realizarea, monitorizarea si

compararea calitatii academice precum si cu Autoritatea Nationala pentru Calificarile din

Învatamântul Superior;

· sa nu accepte programe de studii ale furnizorilor de educatie care nu îndeplinesc standardele

minime de calitate academica.

ASRO, Asociaţia de Standardizare din România

Conform noii legislaţii în domeniul standardizării, standardele naţionale – Standardele

Române sunt elaborate şi aprobate exclusiv de (www.asro.ro), o asociaţie - „persoană juridică

română de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică ce

a fost constituită ca organism naţional de standardizare în baza prevederilor OG 39/ 1998 şi

ale Legii nr.355/2002”. ASRO a preluat în 1998 responsabilităţile fostului Institut Român de

Standardizare (IRS) desfiinţat, conform prevederilor Legii nr. 35/ 2002.

Principalele responsabilităţi ale ASRO sunt actualmente următoarele:

Stabilirea principiilor şi metodologiei standardizării naţionale

Elaborarea şi aprobarea standardelor naţionale şi participarea la activitatea de

standardizare europeană şi international

Pag. 80


Gestionarea fondului documentar de standarde şi publicaţii din domeniul standardizării

naţionale şi international

Asigurarea informării publice în domeniul standardizării naţionale

Editarea, publicarea şi difuzarea standardelor şi a publicaţiilor standardizării

Oferirea de produse şi servicii utilizatorilor de standarde în scopul satisfacerii

necesităţilor acestora.

ASRO este membru afiliat la CEN - Comitetul European de Standardizare şi

CENELEC - Comitetul European pentru Standardizare în domeniul Electrotehnici.i

ASRO este membru cu drepturi depline la ETSI - Institutul European de Standardizare

în domeniul Telecomunicaţiilor, ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare şi CEI -

Comisia Electrotehnică Internaţională.

Pentru elaborarea standardelor naţionale, ASRO a organizat 268 Comitete Tehnice, -

pe sectoare/ domenii de activitate şi/ sau tipuri de produse/ servicii - cu participarea părţilor

interesate...Comitetele Tehnice sunt structuri fără personalitate juridică ale organismului

naţional de standardizare, structura şi modul de lucru al acestora fiind stabilite conform

standardului ISO 10000-3. Aceste Comitete Tehnice funcţionează atât pe plan naţional cât şi

la nivel european şi internaţional.

Pag. 81


Fig. 4 Un model theoretic de evaluare vizând asigurarea calității

Acest model teoretic de evaluare vizând asigurarea calității, prezentată în fig. 4,

evidențiază, pe de o parte relațiile și atribuțiile organismelor și formelor de evaluare.

Un prim nivel al evaluării îl reprezintă evaluarea internă. În cadrul acestei evaluări

sunt proceduri interne vizând: autoevaluarea, evaluarea colegială, cu indicatori și criterii

cuantificabili, evaluarea șefului de Departament/Compartiment. Un loc distinct îl

reprezintă evaluarea la nivel instituțional prin Departamenul SMC din UPB, având periodic

raportări și evaluări pe domeniile fundamentale ale activității specific fiecărei structure

academic.

Un al doilea nivel al evaluării îl reprezintă evaluarea externă prin organismele

abilitate. În acest sens, toate facultățile sunt acreditate de către ARACIS în urma evaluării, pe

baza indicatorilor de performanță.

În conformitate cu prevederile OUG 75/2005 și a Metodologiei de Evaluare Externă,

Standardele de Referință și Lista indicatorilor de performanță a ARACIS, aprobată prin HG

Pag. 82

CONFORMITATE(îndeplinirea cerinţelor)

STANDARD(cerinţe)

CARACTERISTICI PRODUS/ SERVICIU

NECONFORMITATE(neîndeplinirea cerinţelor)

ACCEPTAREACREDITARE/ CERTIFICARE

RESPINGEREACREDITARE/ CERTIFICARE

EVALUARE


1418/2006 trimite facultăților Rapoarte validate de Consiliul ARACIS prin care se acordă

aviz instituțiilor furnizoare de programe prin care se certifică nivelul calității, implicit dreptul

de funcționare.

Totodată, toate programele de studiu (de formare inițială, master, doctorat, formare

continuă) sunt acreditate prin OM în ședințele omisiilor Specializate de Acreditare, pe baza

documentației transmise și analizate, cuprinzând curricula, planul de învățământ, fișe ale

disciplinelor, CV și liste de lucrări ale titularilor de curs.

Pe de altă parte, în schema prezentată în figura 5 sunt evidențiate treptele credibilității

de la premiile de excelență, pentru calitate la certificări și acreditări.

Rigoarea stiintifica a impus realizarea unui veritabil dictionar de concepte cheie

utilizate in evaluarea invatamantului superior in Romania.

In acest glosar de termini sunt definite exact concept precum: abilitate, acreditare,

credite transferabile si capitalizabile (ECTS) asigurarea calitatii, audit, autoevaluare, barem de

corectare, Cadrul National al Calificativelor, Calitate in Invatamntul Superior, competente,

documente EUROPASS, domeniu de studio, evaluarea calitatii, managementul calitatii,

misiunea universitatii, plan strategic, procedura, specializari universitare, standarde, supliment

la diploma

Fig. 5 – Utilizarea standardului ca referenţial în procesul de evaluare a conformităţii, în scopul realizării inspecţiei, certificării sau acreditării

Pag. 83


În România coexistă actualmente trei categorii de standarde (conform Ordonanţei

Guvernului OG nr. 19/1992 privind activitatea de standardizare – aprobată prin Legea

nr.11/1994, actualmente abrogată prin reglementarea mai sus menţionată) :

Standardele Române (prefix SR) – stabilite şi utilizate la nivel naţional standardele

profesionale – stabilite şi utilizate în anumite profesii sau sectoare de activitate (de exemplu:

învăţământ, turism, sănătate, administraţie publică, etc.)

Standardizarea sectorială în România

Standardizarea sectorială are ca scop elaborarea şi aprobarea de standarde

profesionale, specifice anumitor sectoare/ domenii de activitate. Aceste standarde corespund

fostelor “norme interne departamentale” (NID) sau “norme interne de ramură” (NIR)

existente în România înainte de 1992.

În plus, după 1992 au apărut şi s-au dezvoltat în România anumite organizaţii - de

regulă de tip asociaţie profesională, autoritate naţională, institut de cercetare, etc. - care au

elaborat standarde profesionale în anumite domenii/ sectoare de activitate (cum ar fi, de

exemplu: bănci, construcţii, sănătate, turism, administraţie publică, învăţământ, informatică,

etc.). Dar, evident, standardele elaborate de ele nu se numesc “standarde profesionale” (pentru

că nu mai există o reglementare care să le introducă în uz ca atare) ci, de exemplu: norme,

specificaţii, proceduri, instrucţiuni, regulamente, planuri, programe, etc. Ele ar putea fi

utilizate ca referenţial pentru „ceea ce se face” şi/ sau „cum se face”, într-un anumit domeniu/

sector de activitate – deci ar putea fi considerate ca fiind „standarde” – doar în măsura în care

aceste documente au fost elaborate prin consensul tuturor părţilor interesate şi au fost aprobate

de un organism recunoscut.

De remarcat că elaborarea standardelor profesionale se face exclusiv din iniţiativa şi

cu participarea tuturor „părţilor interesate, prin consens-ul lor („consensus” nu înseamnă

<unanimitate>, ci doar „absenţa unei opoziţii semnificative”); ele reprezintă astfel un

<numitor comun> acceptabil şi posibil al cerinţelor rezultate din necesitatea satisfacerii

intereselor tuturor „părţilor interesate” ce acţionează în sectorul/ domeniul respectiv. De

regulă şi standardele profesionale sunt voluntare, dar ele pot deveni obligatorii în anumite

cazuri (de exemplu prin decizia elaboratorilor sau în situaţii contractuale).

De remarcat că, pentru a se asigura independenţa faţă de orice posibil interes specific

predominant - deci pentru ca aceste standarde să fie credibile - ele trebuie să fie aprobate de

un organ de decizie în care fiecare „parte interesată” ar trebui să dispună de un singur vot. În

plus, participarea activă a acestor „părţi interesate” la procesul de elaborare a standardelor

profesionale şi de negociere a conţinutului lor demonstreayă interesul acestora pentru

Pag. 84


elaborarea şi aplicarea standardelor, fiind de natură să garanteze implicarea voluntară a

fiecărei „părţi interesate” în aplicare.

Din păcate, principiile şi avantajele standardizării sectoriale sunt încă prea puţin

cunoscute în România, astfel încât standardizarea sectorială este încă mult prea puţin

dezvoltată în ţara noastră ....

Evaluarea se realizează prin raportarea rezultatelor prezente la:

obiectivele propuse si asteptarile beneficiarilor/clienților = evaluarea calitatii;

resursele utilizate = evaluarea eficientei economice;

rezultatele precedente = evaluarea progresului;

creativitate, originalitate, inovatii = evaluarea emergentei si creativitatii.

Standardizarea este “o activitate specifică şi complexă care are ca scop final,

elaborarea şi aprobarea sau adoptarea, după caz, de standarde”. Standardele Române SR fac

obiectul standardizării naţionale, standardele profesionale – al standardizării sectoriale iar

standardele de firmă – al standardizării interne (în cadrul unei organizaţii).

De remarcat că, deşi standardele profesionale şi standarele de firmă – de asemenea

voluntare – au fost eliminate din noua lege a standardizării (pentru ca România să se

conformeze practicilor existente în statele membre ale UE, întrucât elaborarea şi utilizarea lor

rămâne exclusiv la latitudinea agenţilor economici interesaţi, statul neavând decât, eventual,

un rol de „parte interesată”), această situaţie nu însemnă că standardele profesionale şi

standarele de firmă nu ar mai exista în România....Dar, din păcate, în România, standardizarea

sectorială şi standardizarea internă sunt încă sub-dezvoltate...

Standardizarea este voluntară şi, indiferent de obiectul şi amploarea ei, procesul de

standardizare trebuie să fie întotdeauna transparent şi bazat pe consensus-ul majorităţii

părţilor interesate, în sensul realizării standardizării de către şi pentru aceste părţi interesate.

De menţionat că, în România mai circulă şi unele vechi „standarde de stat” româneşti

(cu prefix STAS, realizate înainte de 1992 şi obligatorii până atunci, dar care nu mai sunt

valabile în prezent, fiind fie înlocuite cu standarde SR fie anulate).

Actualmente, în România, aplicarea standardelor nu mai este obligatorie, întrucât toate

Standardele Române sunt facultative (sau « voluntare »), dar “aplicarea unui standard naţional

poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal sau pe

plan local, numai conform prevederilor unei reglementări tehnice adoptate în cazul în care

considerente de ordin public (...) fac necesară o asemenea măsură” (art.6), prin decizia unei

„autorităţi naţionale”. În practică, aplicarea unui standard naţional poate deveni obligatorie şi

ca efect al unui contract economic.

Pag. 85


- Standardele se pot referi la orice produs sau serviciu (inclusiv la cele specifice

învăţământului de toate gradele), proces, organizaţie, persoană, etc. Ele servesc ca referenţial

în caracterizarea/ definirea şi evaluarea acestora, fiind necesare şi deosebit utile..

- În multe sectoare/domenii de activitate, există şi se utilizează deja anumite

documente (norme, specificaţii, proceduri, instrucţiuni, regulamente, planuri, programe, etc.)

utilizabile ca referenţial pentru „ceea ce se face” şi/ sau „cum se face”, ce ar putea fi

considerate ca fiind „standarde” dacă ar fi fost elaborate prin consensul tuturor părţilor

interesate şi ar fi fost aprobate de un organism recunoscut;

-Standardul nu trebuie să fie confundat cu norma – „un document (text, desen sau o

combinaţie a acestora) conţinând un ansamblu de parametri ce permite studierea şi definirea

unor elemente constructive utilizate în mod repetat, fără modificări, în cadrul unui proiect

dat”. Norma se utilizează doar la nivelul unei organizaţii sau al unor compartimente ale

acesteia…Există şi „norme de timp”, „norme de consum”, „norme de lucru”, etc. De remarcat

că, având în vedere definiţiile de mai sus, termenul francez „norme” se traduce în limba

română prin „standard”, iar termenul francez „standard” corespunde termenului român

„normă” ! De aici rezultă unele confuzii posibile în limba română.

- În general, standardele europene şi naţionale ar trebui să fie aliniate în cea mai mare

măsură posibilă la standardele internaţionale, dar rolul şi importanţa standardelor europene şi

naţionale ar trebui să fie recunoscute...Pentru a elimina confuziile şi incertitudinile, dar şi

pentru a creşte transparenţa între partenerii de interese, este necesar să se retragă din uz

eventualele standarde naţionale conflictuale, atât timp cât există standarde europene sau

internaţionale, iar cerinţele de reglementare aplicabile permit acest lucru.

- Prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 18 iunie 1992 referitoare la rolul

standardizării europene în economia europeană, statele membre sunt invitate să ia cele mai

potrivite măsuri pentru a încuraja organizaţiile lor de standardizare să se conformeze regulilor

comune ale organizaţiilor europene de standardizare - ale căror membri sunt - şi să ia parte

efectiv la discuţiile implicate de standardizarea europeană.

Sisteme de management al calității; ISO 9000; ISO 9001/2003 și IWA 2006. Analiză

comparativă cu referire directă la sistemul maangementului calității în educație

ansamblul de norme ce reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma unui

produs/serviciu;

ISO 9000/2000 descrie principiile fundamentale ale SMC;

ISO 9001/2000 utilizat atat de parti interne cat si externe , inclusiv de

organismele de certificare;

Pag. 86


ISO 2004/2000 vizeaza eficacitatea si eficienta evidentiind resursele financiare

pentru implementarea SMC.

Standardizarea naţională prezintă următoarele avantaje principale (conf.art.2 al

Ordonanţei Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în

România – aprobată prin Legea nr.355/2002):

- îmbunătăţirea calităţii vieţii

- obţinerea unor economii de resurse

- asigurarea inter-comparabilităţii produselor/ serviciilor/ proceselor prin stabilirea

unui sistem unitar de cerinţe pentru certificarea conformităţii

- recunoaşterea internaţională a produselor şi serviciilor realizate în România

- promovarea rezultatelor consolidate ale ştiinţei şi tehnologiei, ţinând seama de gradul

de dezvoltare a economiei naţionale

Cele mai importante principii ale standardizării naţionale includ (conf.art.4 al

Ordonanţei Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în

România – aprobată prin Legea nr.355/2002):

elaborarea şi aprobarea standardelor naţionale pe baza consensus-ului părţilor

interesate;

transparenţă şi disponibilitate publică;

reprezentarea intereselor publice;

caracterul voluntar al participării la activităţile de standardizare naţională şi al

aplicării standardelor naţionale;

accesul liber la elaborarea standardelor naţionale pentru toate părţile interesate;

independenţă faţă de orice posibil interes specific predominant ;

respectarea regulilor standardizării europene şi internaţionale ;

dezvoltarea standardizării naţional în corelare cu evoluţia legislaţiei.

Sisteme de management al calității în educație IWA/2006

SR. ISO IWA2: 2009 are ca obiectiv asigurarea eficacității globale a sistemului

managementului calității din organizațiile educaționale, precum și îmbunătățirea continuă a

serviciilor educaționale ale acestor organizații. Acest standard reprezintă versiunea romăna

a textului m limba engieză a acordului international de grup de lucru IWA 2:2003.

SR. ISO IWA 2:2009 cuprinde un ghid pentru organizațiile educaționale al căror

management de la cel mai înalt nivel dorește să depășească cerințele ISO 9001, în căutarea

îmbunătățirii continue și a durabilității succesului.

SR. ISO IWA 2:2009 cuprinde, de asemenea, și un chestionar de autoevaluare și

Pag. 87


prezintă în mod concret exemple de process, măsurări, înregistrări și instrumente

educaționale.

Acest acord international de grup de lucru, a fost aprobat de grupul de lucru întrunit la

Acapulco, Mexic, în octombrie 2002, găzduit de Biroul General de Standarde (DGN).

Obiectivul acestui acord internațional de grup de lucru este sS precizeze linii

directoare pentru a ajuta organizatiile care furnizeaza produse educational si implementeze un

sistem de management a! calitatii eficace, care Indepline§te cerintele ISO 9001:2000.

Textul scris cu litere italice neIncadrat reprezintS textul aprobat la grupul de lucru.

Pentru a veni In sprijinul utilizatorului, cerintele ISO 9001 sunt incluse In casete Inaintea

capitolelor comparabile din acest acord international de grup de lucru. Informape marcate ca

„NOTA" sunt pentru Indrumare sau clarificare.

Textul ISO 9004 este pus de asemenea la dispozitie pentru a permite acelor utilizatori

care doresc sa depaseasca cerintele ISO 9001, sa-si creasca eficienta sistemului de

management al calitatii, in demersul de imbunatatire continue a performantelor. Textul ISO

9004 este incadrat cu linii intrerupte si este plasat in continuarea capitolelor comparabile.

Corespondenta dintre standardele sau ghidurile internationale la care se face referire si

standardele romane este urmatoarea:

ISO 9000:2000IDT SR EN ISO 9000:2001

Sisteme de management al calitatii. Principii fundamental si vocabular

Standardul international ISO 9000:2000 a fost inlocuit de ISO cu editia ISO

9000:2005, editie care a fost adoptata de CEN ca EN ISO 9000:2005, Editia din 2005 a fost

adoptata ca standard roman SR EN ISO 9000:2006.

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaza standardele sau ghidurile internationale

la care se face referire (respectiv standardele romane identice cu acestea).

Simbolurile gradelor de echivatenta (IDT - identic, MOD - modificat, NEQ -

neechivalent), conform SR 10000-8:2006.

ISO (Organizatia Internationala de Standardizare) este o federatie mondiala a

organismelor nationale de standardizare (organisme membre ale ISO). Activitatea tehnica a

ISO este efectuata in mod normal in cadrul comitetelor tehnice ISO in care fiecare organism

membru al ISO are dreptul de a fi reprezentat. Organizatii Internationale, guvernamentale si

neguvemamentale, aflate in legatura cu ISO, participa de asemenea la lucrari.

In scopul de a rdspunde cerintelor imediate ale pietei, ISO a introdus de asemenea

posibilitatea elaborarii unor documente prin mecanismul grupului de lucru, extern fata de

Pag. 88


procesele sale curente de lucru in comitete. Aceste documente sunt publicate de ISO ca

acorduri internationale de grup de lucru. Propunerile de intrunire a unor astfel de grupuri de

lucru pot veni din orice sursa si sunt supuse aprobarii Consiliului Tehnic de Management al

ISO care desemneaza de asemenea un organism membru al ISO sa ajute pentru organizarea

grupului de lucru. Acordurile Internationale de grup de lucru sunt aprobate prin consensul

intre participant individuali in astfel de grupuri de lucru. Cu toate ca se admite existenta

acordurilor Internationale de grup de lucru concurente pe acelasi subject, un acord

international de grup de lucru nu trebuie sa fie In conflict cu un standard existent ISO sau

CEI.

Un acord International de grup de lucru este analizat dupa trei ani sub

responsabilitatea unui organism membru desemnat de ConsiliuTehnic de Management pentru

a se decide daca acesta va fi confirmat pentru urmatorii trei ani, transferat catre un comitet

tehnic ISO pentru revizuire sau retras. Daca acordul international de grup de lucru este

confirmat, acesta se analizeaza din nou dupa trei ani, moment in care fie trebuie revizuit de un

comitet tehnic relevant, fie trebuie retras.

Se atrage atentia asupra posibilitatii ca unele dintre elementele acestui acord

international de grup de lucru sa poata fi subiect al dreptului de proprietate intelectuala. ISO

nu este responsabila pentru identificarea oricaror astfel de drepturi de proprietate intelectuala.

Acordul international de grup de lucru IWA 2 a fost aprobat de grupul de lucru

Intrunit la Acapulco, Mexic, In octombrie 2002, gazduit de Biroul General de Standarde

(DGN) cu sprijinul si cooperarea organizatiilor imputernicite pentru coordonarea

subcomitetului oglinda pentru Sisteme de Management al Calitatii din cadrul Comitetului

Mexican ISO, Institutul Mexican de Standardizare si Certificare (IMNC) si Comitetul

National de Standardizare pentru Sisteme de .Management al Calitatii (COTENNSISCAL).

intrunirea a fost inlesnita (promovata, Incurajata) de Institutul Latino-American pentru

Calitate (INLAC).

Textul scris cu litere italice si neincadrat reprezinta textul aprobat la grupul de lucru.

Pentru a veni in sprijinul utilizatorutui, cerintele ISO 9001 sunt incluse In casete Inaintea

capitolelor comparabile din acest acord international de grup de lucru. Informatiile marcate ca

NOTA" sunt pentru Indrumare sau clarificare.Textul ISO 9004 este pus de asemenea la

dispositie pentru a permite acelor utilizatori care doresc sa depaseasca cerintele ISO 9001, sa-

si creasca eficienta sistemului de management al calitatii, in demersul de imbunatatire

continua a performantelor. Textul ISO 9004 este Incadrat cu linii Intrerupte si este plasat In

continuarea capitolelor comparabile.

Pag. 89


Aceasta versiune corectata a IWA 2:2003 include un capitol de informatii

suplimentare.

Fig 6. Fluxul cibernetic al sistemului de management al calității

Organizatiile educationale care fumizeaza produse educationale ar trebui sa-si

defineasca procesele. Aceste procese, care sunt In general multidisciplinare, includ servicii

administrative si alte forme de sustinere precum pe cele referitoare la evaluare, cum sunt:

- un proces strategic de a determina rolul organizafiei educationale In mediul

socio-economic;

- asigurarea capabilitatii de predare a furnizorilor de invatare;

- menfinerea mediului de lucru;

- dezvoltarea, analiza si actualizarea planurilor de studiu si a curriculumului;

- admiterea si selectarea solicitantiior;

- urmarirea educatiei celor care invata si evaluare;

- evaluare finala In scopul acordarii unui titlu celor care invata, titlu care va fi

sustinut printr-o diploma, adeverinta, licenta sau certificat de competente;

- servicii suport pentru procesul de predare- invatare, efectuate pentru

Indeplinirea satisfacatoare a curriculumului acestora si pentru sprijinirea celui/celei care

Pag. 90


invata pana reuseste sa obtina titlu sau certificatul;

- comunicare interna si externa si masurarea proceselor educationale.

NOTA NATIONALA - Expresia cei care invata reprezinta traducerea termenului

generic din limba engleza student, adica prescolari, elevi, studenti, doctoranzi etc.

ISO 9001:2000, Sisteme de management al calitatii - Cerinte 0.3 Relafia cu ISO 9004

Aceste editii ale ISO 9001 si ISO 9004 au fost elaborate ca o pereche unitara de

standarde ale sistemului de management al calitatii, destinate sa se completeze unul pe celalat,

dar care sa poata fi de asemenea utilizate Independent. Desi cele doua standarde

Internationale au domenii de apticare diferite, ele au o structure similara cu scopul de a

facilita utilizarea lorca o pereche unitara.

ISO 9001 specifica cerintele unui sistem de management al calitatii care poate fi

utilizat de organizatii pentru aplicarea in scopuri interne, pentru certificare, sau pentru scopuri

contractuale. Standardul se concentreaza asupra eficacitatii sistemului de management al

calitatii fn satisfacerea cerintelorcfientului.

ISO 9004 furnizeaza Indrumari Intr-un domeniu mai larg de objective ale unui sistem

de management al calitatii decat ISO 9001, indeosebi pentru imbunatatirea continue a

performantelor si a eficientei globale a unei organizatii, precum si a eficacitatii acesteia. ISO

9004 este recomandat ca un ghid pentru organizatiile al caror management de la cel mai malt

nivel doreste sa depaseasca nivelul cerintelor din ISO 9001, in scopul imbunatairii continue a

performantei. Totusi, acesta nu este destinat sa fie utilizat pentru certificare sau In scopuri

contractual

Compatibilitate cu alte sisteme de management

Acest standard international este aliniat cu standardul ISO 14001:1996 pentru a mari

compatibilitatea celor doua standarde In beneficiul cornunitatii de utilizatori.

Acest standard international nu include cerinte specifice altor sisteme de management

cum ar fi cele specifice pentru managementul mediului, pentru managementul financiar sau

pentru managementul riscului. Totusi, acest standard international permite unei organizatii sa-

si aiinieze sau sa-si integreze propriul sistem de management al calitatii cu cerintele

sistemului de management cu care este corelat. O organizatie poate sa-si adapteze sistemul

(sistemele) de management existent (existente) pentru a-si stabili un sistem de management al

calitatii care sa satisfaca cerintele acestui standard international.

Intrebari pentru auto-evaluare

Modelele pentru premii ca si alte modele de auto-evaluare au o gama larga de criterii

detaliate pentru evaluarea performantelor sistemelor de management. Auto - evaluarea

Pag. 91


fumizeaza o abordare usoara pentru evaluarea maturitatii unei organizatii, bazata pe capitolele

de la 4 pana la 8 din acest standarde internationale. Fiecare organ ar trebui sa dezvolte un set

de intrebari pentru fiecare dintre acele capitole ale acestui standard international care sunt

adecvate necesitatilor sale. Exemple de intrebari tipice pentru autoevaluare sunt axate pe:

- Conducerea sistemelor si a proceselor

- Responsabilitatea managementulul.

- Necesitatile si asteptarile partilor interesate

- Politica referitoare la calitate

- Planificare

- Responsabilitate, autoritate si comunicare

- Managementul resurselor.

- Personal

- Infrastructura

- Mediu de lucru

- Fumizori si parteneri

- Analiza datelor

Documentarea rezultatelor auto - evaluarii

Exista mai multe cai de alcatuire a Intrebarilor pentru auto-evaluare pentru a evalua

performante, pentru a evidentia indicii de maturitate si a Inregistra actunile de imbunatatire

posibile. O abordare ete prezentata mai jos.

Exemplu de Inregistrare a rezultatelor auto-evaluarii

Subcapitolul Intrebarea nr.

Observatii privind perfomanta actuala

Indicede

prioritizareActiuni de imbunatatire

5.2 4a) Procesul nostru pentru acest produs este mai bun decat orice proces din lume

5 Nu se impune

5.2 4b) Nu avem nici un sistem pentru acest produs

1 Este nevoie sa structuram un proces pentru a trata aceasta - CINE? si CAND?

Auto-evaluarea poate fi utilizata intr-un mod fiexibil In concordanta cu necesitatile

organizatiei. O abordare poate fi efeduarea unei auto-evaluari pe baza individuala pentru toate

partile sau o parte a sistemului de management al calitatii si apoi sa urmeze imbunatatirea. 0

alta abordare ar putea fi crearea unui grup de persoane cu specializari diferite care sa

Pag. 92


efectueze auto-evaluarea Intregului sistemului de management al calitatii sau unei parti a

acestuia, urmata de un grup de revizuire si de analiza, si prin consens sa se determine

prioritise de imbunatatire si planurile de actiune. Modul In care poate fi utilizata auto-

evaluarea eficient si eficace poate fi limitata numai de imaginatia si creativitatea acelor

persoane din ongantzatie care sunt interesate de obfinerea excelentei.

Obiectivul documentului SR ISO IWA 2:2009 este să asigure eficacitatea globală a

sistemului de management al calităţii din organizaţiile educaţionale precum şi îmbunătăţirea

continuă a serviciilor educaţionale ale acestor organizaţii.

Astfel, acest acord internaţional de grup de lucru este recomandat ca un ghid pentru

organizaţii educaţionale al căror management de la cel mai înalt nivel doreşte să depăşească

cerinţele ISO 9001, în căutarea îmbunătăţirii continue şi a durabilităţii succesului.

SR ISO IWA 2:2009 cuprinde şi un un chestionar de autoevaluare special pentru

organizaţii educaţionale şi prezintă ,de asemenea, exemple de procese, măsurări, înregistrări

şi instrumente educaţionale

SMC in UPB functioneaza cu eexcelente rezultate in cadrul unor structure

organizatorice bine definite

Structura organizatorica a SMC are la baza principiul conform căruia, Sistemul de

Management al Calitătii este condus la fiecare nivel al institutiei de catre managerul nivelului

respectiv (universitate, rector, facultate, decan etc.)

Principalele elemente ale structurii organizatorice a SMC din UPB sunt :

- Consiliul Calitătii - la nivel de universitate;

- Comisia Calitătii - la nivel de facultate, departament;

- Colectivul Calitătii - la nivel de Catedra.

Este edificatoare organigrama UPB in care sunt integrate Departamentul

Managementului Calitatii, Consiliul Calitatii,Comisiile Calitatii, Responsabilii Calitatii

precum si Auditoriul intern cu stabilirea relatiilor de subordonare si colaborare

Pag. 93


Fig 7 Organigrama SMC în UPB

MODELE DE EXCELENȚĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR

Modelul European EFQM – al excelenței

Modelul european (EFQM) al excelenţei si definiţiile fiecărui criteriu şi subcriteriu

sunt precizate în paragraful următor Modelul EFQM se bazează pe principiul conform căruia

rezultatele excelente privind PERFORMANŢELE, CLIENŢII, PERSONALUL ŞI

SOCIETATEA se obţin prin LEADERSHIP implicând POLITICĂ ŞI STRATEGIE,

PERSONAL, PARTENERIATE, RESURSE ŞI PROCESE (Fig.6). Prin INOVARE ŞI

INSTRUIRE se asigură dezvoltarea şi consolidarea „Factorilor determinanţi” ai

„Rezultatelor”.

Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii (European Foundation of Quality

Management - EFQM) a conceput un Model de evaluare a excelenţei în afaceri. Acesta se

încadrează în modelele de evaluare a performanţelor obţinute prin Managementul Calităţii

Totale (TQM). ISO 8402 defineşte TQM după cum urmează: “abordarea managerială a unei

organizaţii centrată pe calitate, bazată pe participarea tuturor membrilor acesteia şi orientarea

Pag. 94


către succesul pe termen lung, prin satisfacţia clienţilor şi beneficii pentru toţi membrii

organizaţiei şi pentru societate”.

Pentru a stimula organizaţiile în implementarea Total Quality Management -

recunoscută tot mai mult ca una din cele mai eficiente modalităţi de îmbunătăţire continuă a

performanţelor în afaceri - Fundaţia a instituit, începând cu anul 1991, Premiul European

pentru Calitate (European Quality Award- EQA). Acest premiu se acordă organizaţiilor care

obţin rezultate deosebite în afaceri, prin Total Quality Management.

Introducerea acestui sistem de premiere s-a realizat cu sprijinul Organizaţiei Europene

pentru Calitate şi a Comisiei Europene.

Elementele componente (cele 9 nouă) ale modelului EFQMCriterii de bază ale premiului european pentru calitate

În vederea obţinerii Premiului European pentru Calitate, întreprinderile solicitante

(provenind din ţările vest-europene), realizează o autoevaluare potrivit modelului elaborat în

acest scop de EFQM, bazat pe conceptele fundamentale amintite.

Modelul cuprinde 9 criterii, pe baza cărora se evaluează progresele înregistrate de

organizaţie, prin TQM. Criteriile sunt structurate pe două categorii, care au pondere egală

(50%) în evaluare (fig. 2):

• factrori determinanţi (premisele TQM)

• rezultate (obţinute prin TQM)

Fig 8 Cele 9 criterii de evaluare a performanțelor pentru acordarea Premiului European al calității

Cele 9 blocuri din fig. 8 reprezintă cele 9 criterii principale de evaluare a performanţelor candidaţilor la Premiul European al Calităţii. Fiecare criteriu este compus dintr-un număr de subcriterii.

Pag. 95


Modelul americanal TQM – modelul de excelență conform premiului național pentru calitate MALCOLM BALDRIDGE

PREMIUL AMERICAN PENTRU CALITATE MALCOLM BALDRIGE

Premiul naţional pentru calitate, „Malcolm Baldrige” ce se decernează în Statele Unite

ale Americii, în fiecare an, celor mai performante întreprinderi, pentru realizările lor deosebite

în domeniul calităţii, a devenit o adevărată instituţie.

Această instituţie evaluează întreprinderile care se disting prin rezultate deosebite,

avantaj concurenţial, renume şi prestigiu. „Malcolm Baldrige National Quality Award” a

devenit cel mai important catalizator al întrepriderilor americane. Mai mult decât alte

iniţiative de stat sau particulare, el a remodelat comportamentul şi modul de abordare al

problematicii calităţii de către conducerea de vârf a întreprinderilor.

Acest premiu nu s-a limitat la definirea principiilor gestiunii totale a calităţii într-un

limbaj clar, accesibil; el a vrut mai mult: a oferit întreprinderilor un cadru complet pentru

evaluarea progreselor făcute de ele prin implementarea unui nou model de gestiune a calităţii

(Total Quality Management) şi prin obiective ca satisfacerea clienţilor, participarea tuturor

lucrătorilor la realizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii.

Premiul „Malcolm Baldrige” (conceput după modelul Premiului „Deming”) a luat

fiinţă o dată cu promulgarea legii Malcolm Baldrige privind îmbunătăţiea calităţii, ratificată

de preşedintele Ronald Reagan, la 20 august 1987. Această lege, care poartă numele fostului

ministru al comerţului, a subliniat necesitatea creării unui premiu naţional pentru calitate şi a

elaborării liniilor directoare şi a criteriilor care trebuie utilizate de către întreprinderi pentru a

măsura şi evalua eforturile lor privind îmbunătăţirea calităţii. Scopul său declarat este de a

asigura un parteneriat activ intre sectorul privat şi autorităţi în vederea consolidarii

competitivitatii întreprinderilor americane pe piaţa internaţională, prin îmbunătăţirea continuă

a calităţii proceselor şi rezultatelor acestora.

Premile sunt acordate pentru următoarele categorii de activităţi:

- producţie;

- servicii;

- protecţia mediului înconjurător.

Această legislaţie a favorizat implementarea principiilor şi instrumentelor

managementului total al calităţii:

Pag. 96


- participarea întregului personal la realizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea

calităţii;

- controlul statistic al calităţii;

- planificarea calităţii;

- orientarea către client.

Dar această lege nu spunea destule despre sistemul de notare, despre modul de

apreciere sau despre criteriile de evaluare.Aceste detalii au fost definite şi puse la punct de

către Insitutul Naţional pentru Standarde şi Tehnologie (NIST), căruia îi revine şi răspunderea

pentru acordarea premiului; el este sprijinit în acest sens de Asociaţia Americană pentru

Controlul Calităţii (ASQC).

Fig. 9 – Sistemul criteriilor Baldrige pentru excelenta in performanta

Pag. 97


CAPITOLUL V

CERCETAREA APLICATIVĂ ASUPRA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR TEHNIC ÎN IORDANIA ȘI UNELE ȚĂRI ARABE

ÎN VEDEREA PROIECTĂRII UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII TOTALE

5.1. SUMARĂ PREZENTARE A STADIULUI ACTUAL AL PROMOVĂRII CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR DIN IORDANIA:

Prezentarea specializărilor, competențelor aferente și a sistemului de certificare; Analiza curriculară și observații privind compatibilizarea conținuturilor în plan

internațional, respectiv european (planuri de învățământ, fișe de disciplină, alte documente)

5.2. STUDIU SOCIOLOGIC ASUPRA APRECIERILOR CALITATIVE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR

5.2.1. Chestionar adresat cadrelor didactice

Chestionarul aplicat cadrelor didactice privind calitatea învățământului universitar

Î n t r e b a r e a

9 sa

u 10

7 sa

u 8

5 sa

u 6

Mai

mic

de

5

1. Credeţi că este bine să predaţi în limba dv. maternă (araba)?

2. Sunteţi mulţumiţi de nivelul unităţilor tehnice de învăţământ?

3. Credeţi că nivelul direcţional este acceptat?

4. Unitatea este bine dotată?

5. Credeţi că manualeler sunt la nivelul dorit?

6. Venitul dv. este rezonabil?

7. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reuşite?

8. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institul unde predaţi?

Pag. 98


9. Sunteti multumiti de nivelul de pregatire al elevilor?

10. Sunteti multumiti de nivelul absolventilor?

11. In locul unde sunteti puteti manifista , ideile, credinta,conceptile?

12.Sunteti multumiti de sectia de cercetare din institutul dv.?

13.Crederti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efect favorabil asupra invatatul?

14. Credetei ca orele dr curs pe saptamana sunt suficiente pentru intelegerea materiei?

15. Credetei ca zilele de vacanta pe an sunt rezonabile?

5.2.2 Chestionar de opinie adresat studenților și absolvenților privind calitatea serviciilor educaționale și concordanța pregătirii cu cerințele pieții forței de muncă

Chestionarul de opinie aplicat studenților din Universitățile din Iordania.


9 sa

u 10

7 sa

u 8

5 sa

u 6

Mai

mic

de

5

1. Aveti bursa sau invatati pe cont propiu?

2 .Credeti ca taxele sunt rezonabile?

3.Ce medie ati avut la liceu?

4. Credeţi că manualeler sunt la nivelul dorit?

5. Unitatea este bine dotată?

6. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reușite?

7. Aveti teme si repetati zilnic lectii acasa?

8. La domiciliu aveti conditii bune pentru invatat?

9. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institul unde invatati?

10. Credeti ca aveti stimulente sa invatati pentru note mai bune?

11.Credeti ca biblioteca institutului este bine dotata?

12.Va acorda profesorii timp de consultatie?

13. Crederti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efect favorabil asupra invatatul?

14.Credetei ca orele dr curs pe saptamana sunt suficiente pentru

Pag. 99


intelegerea materiei?

15.Aveti program de zi sau seral?

16.Credetei ca zilele de vacanta pe an sunt rezonabile?

17.Crezi ca ceea ce inveti este folositor?

18.Te simti destul de pragatit pentru piata muncii (pentru a fi recrutat)?

19.Absolventii isi gasesc usor de lucru?

5.2.3. Chestionar adresat angajatorilor privind calitatea în învățământChestionarul aplicat angajatorilor , beneficiari ai fortei de muncă calificată în

Universitățile din Iordania


9 sa

u 10

7 sa

u 8

5 sa

u 6

Mai

mic

de

5

1.Credeţi că este bine ca angajatul sa stie o limba straina?

2. Sunteţi mulţumiţi de nivelul pregatirii al angajatilor?

3. Credeţi că este necesar ca angajatul sa aiba cunostiinte de calculator?

4. Credeţi că mijloacele utilizate in invatamant sunt reușite?

5. Credeţi că este necesar ca angajatul sa aiba abilitati practice?

6. Venitul angajatului. este rezonabil?

5.3 ANALIZA UNOR SOWTPRIVIND CALITATEA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR DIN IORDANIA CUPRINZÂND PREZENTAREA:

- Evidențierea părților forte de performanță/excelență;- Evidențierea unor aspecte negative, slabe ce necesită intervenție;- Oportunități generate de context și de cerințele vieții moderne;- Riscurile generate de unele modificări;- Precum și măsuri de îmbunătățire care să genereze o nouă calitate în învățământul superior

din Iordania.

5.4 PRELUCRAREA STATISTICĂ ȘI INTERPRETAREA INSTRUMENTELOR DE INVESTIGARE

5.5 CONCLUZII

Pag. 100


Pag. 101


1. Elaborarea și aplicarea unui sondaj de opinie după modelul „Trendance Graduate Barometer Europe 2012” în vederea culegerii și interpretării unor informații relevante privind

inserţia pe piața forței de muncă, pe baza unor indicatori de performanță

Contribuțiile aduse de prezentul studiu elaborat în cadrul școlii doctorale din U.P.B se înscriu pe trei axe majore:

1.Elaborarea unui sondaj de opinie după modelul „Trendance Graduate Barometer Europe 2012” – pe baza aplicării a trei chestionare adresate atât angajatorilor (C1), profesorilor (C2) și studenților (C3) în vederea culegerii și interpretării unor informații relevante privind inserţia pe piața forței de muncă, pe baza unor indicatori de performanță.Interpretarea rezultatelor chestionarelor C1, C2 și C3.

2.Analiza comparativă a indicatorilor și criteriilor de performanță privind evaluarea calității în învățământului profesional și tehnic din unele țări din C.E, SUA, România și țările arabe în vederea valorificării bunelor practici în domeniu.

3.Proiectarea unui model de evaluare a competențelor de performanță în învățământul tehnic, printr-o abordare sistematică, critică, principal ameliorativă posibil a fi implementat în spațiul arab cu referire care să la Regatul Hesemit al Iordaniei.

1.Elaborarea și aplicarea unui sondaj de opinie după modelul „Trendance Graduate Barometer Europe 2012” în vederea culegerii și interpretării unor informații relevante privind inserţia pe piața forței de muncă, pe baza unor indicatori de performanță

În elaborarea chestionarelor noastre am pornit de la Graduate Barometer Europe 2012.

Prin acest instrument, sondajul efectuat oferă universităților și companiilor angajatoare informații relevante despre preferințele și așteptările studenților, facilitând inserția acestora pe piața forței de muncă. Totodată studenții au ocazia să se raporteze la răspunsurile studenților din alte țări ale C.E.

Subiectele abordate în sondajul Trendence Graduate Barometer vizează:

- Motivarea opțiunilor pentru o anume universitate;- Criteriile de evaluare ale acestora;- Feed-back-ul pe care-l oferă piața investițiilor în pregătirea forței de muncă prin absorbția

acesteia;- Disponibilitățile studenților pentru a face față dinamicii și mobilității posturilor;- Așteptările noilor angajați privind condițiile de lucru, venitul, performanțelor jobului;- Relația dintre sistemul educațional și sistemul economico-financiar;- Avantajele conferite de competențele de comunicare într-o limbă de circulație nouă prin

valorificarea competențelor digitale.Este clarificatoare tipologia întrebărilor utilizate în sondaj vizând:

- Cei mai importanți factori care determină alegerea universității- Cum își evaluează studenții universitatea pe baza acestor factori

Pag. 102


- Perioada de timp și numărul de aplicări pe care studenții le consideră necesare pentru a găsi primul job

- Cât de departe sunt dispuși studenții să își mute domiciliul pentru cariera lor- Care le sunt așteptările privind venitul, numărul de ore de lucru și durata primului job- Experiența de muncă și cunoștințele de limba engleză acumulate de studenți înainte de

absolvire- Opiniile studenților despre anumite aspecte ale sistemului educațional și despre piața

muncii- Care sunt cei mai apreciați angajatori în rândul studenților

1.1. DESIGNUL STUDIULUI ÎNTRPRINS:

1.1.1.Elaborarea instrumentelor/chestionarelor1.1.2.Eșantionarea loturilor-firmelor și unităților de învățământ

Eșantionul a fost constituit din :

33 angajatori din următoarele firme și instituții (Tabelul 1)36 de profesori și86 de studenți din următoarele instituții de învățământ superior tehnic (Tabelul 2)

Tabelul 1 cuprinzând angajatori, din instituții și firme, în care s-a practicat sondajul de opinie

1 Jordan Phosphate Mines Company

2 Jordanian Pharmaceutical Manufacturing (JPHM)

3 United Iron&Steel Manufacturing

4 The Jordan Cement factories (JOCM)

5 The Jordanian Company for Pipe Industry Ltd.

6 United Cable Industries Co. (UCIC)

7 Elba House Factories (Fabrica Autobuze, Microautobuze)

8 Al-Zaytoonah University of Jordan9 Applied Science Private University10 German Jordanian University11 Jadara University12 Jordan Academy of Music13 Middle East University

Tabelul 2 cuprinzând instituțiile de învățământ superior în care s-a aplicat sondajul de opinie profesorilor și studenților

The University of Jordan

30% Studenți

30% Cadru Didactic

Profil UmanProfil ȘtiințificStudii: GraduateAcademic Research

Pag. 103


Jordan University of Science and Technology (JUST)

30% Studenţi

30% Cadru Didactic

EngineeringComputer & ITProfil Sanitar (Medicină, farmacie, stomatologie…)Science & ArtsAgricultureGraduate StudiesResearch Deanship

Yarmouk University

20% Studenţi

20% Cadru Didactic

Faculties

ArtsScienceASEEngineering TechnologySharia & Islamic studiesEducație Fizica și SportEducațieLawFine artsITArchaeology & anthropologyMass communicationTurism & Hotel ManagementLanguage CenterAl al-Bayt University

Facultăţi

20% Studenţi

20% Cadru Didactic

ITFinance & Business AdministrationNursingIslamic Jurisprudence and LawArts & HumanitiesScienceEducation & ScienceInstitute

Institute of wisdomInstitute Arhitecture & Islamic artsInstitute Earth & enviroment scienceHigher Institute of islamic studiesAstronomy & space science

I. B. Interpretarea rezultatelor chestionarelor C1, C2 și C3

Interpretarea noastră a constatat într-un sondaj de opinie prin aplicarea a trei chestionare, adesate celor trei actori sociali: angajatori, profesori și studenți.

Răspunsurile au fost ierarhizate pe o scală, în patru trepte, distribuite după cum urmează: 9-10; 7-8; 5-6; mai mic de 5.

Pag. 104


CHESTIONARUL APLICAT PROFESORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DIN REGATUL HASHEMIT AL IORDANIEI PRIVIND CUNOAŞTEREA GRADULUI DE SATISFACŢIE AL ACESTORAPrin chestionarul aplicat profesorilor din învăţământul superior s-a urmărit cunoaşterea gradului de satisfacţie al acestora legat de:

1.dotarea unităţilor de învăţământ;2.nivelul de pregătire al studenţilor;3.tilul managerial promovat (direcţional sau bazat pe autonomie academică);4.structura curriculară şi a anului universitar;5.calitatea cursurilor a manualelor şi a mijloacelor de învăţământ;6.statutul social al profesorului (venit, libertatea de concepţie şi credinţă, depărtarea de instituţia de învăţământ etc.).Cele 15 întrebări adresate profesorilor sunt nuanţate şi foarte analitice conform tabelului de mai

jos:

Tabel.

Întrebarea

9 sau 10

7 sau 8

5 sau 6

Mai m

ic de 5

Total

1.Credeţi că este bine să predaţi în limba maternă (araba)?

17 7 8 4 36

2. Sunteţi mulţumit de nivelul unităţilor tehnice de învăţământ?

1 11 12 12 36

3. Credeţi că nivelul direcţional este acceptat? 2 16 13 5 36

4. Unitatea este bine dotată? 3 6 17 10 36

5. Credeţi că manualele sunt la nivelul dorit? 5 15 14 2 36

6. Venitul dvs. este rezonabil? 5 14 9 8 36

7. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reuşite? 3 10 17 6 36

8. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institutul unde predaţi?

8 10 8 10 36

9. Sunteţi mulţumiţi de nivelul de pregătire al elevilor? 1 6 20 9 36

10. Sunteţi mulţumiţi de nivelul absolvenţilor? 0 7 16 13 36

Pag. 105


11. În locul unde sunteţi puteţi manifesta, ideile, credinţa, concepţiile?

8 19 7 2 36

12. Sunteţi mulţumiţi de secţia de cercetare din institutul dvs.?

5 5 14 12 36

13. Credeţi că existenţa sexului opus la banca de studiu are efect favorabil asupra învăţatului?

5 4 9 18 36

14. Credeţi că orele de curs pe săptămână sunt suficiente pentru înţelegerea materiei?

5 20 8 3 36

15. Credeţi că zilele de vacanţă pe an sunt rezonabile? 10 14 10 2 36

1.Credeti ca este bine sa predati in limba materna

(araba)?22%

2.Sunteti multumit de nivelul unitatilor tehnice

de invatamant?1%

3.Credeti ca nivelul di-rectional este acceptat?

3%4.Unitatea este bine

dotata?4%5.Credeti ca manualele

sunt la nivelul dorit?6%

6.Venitul dvs. este rezonabil?

6%

7.Credeti ca mijloacele utilizate sunt reusite?

4%8.Locuiti la distanta rezonabila de

institutul unde predati?10%

9.Sunteti multumit de nivelul de pregatire al

elevilor?1%

11.In locul unde sunteti puteti manifesta ,ideile ,

credinta, conceptile?10%

12.Sunteti multumit de sectia de cercetare din

institutul dvs.?6%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu favorabil asupra

invatamantului?6%

14.Credeti ca orele de curs pe saptamana sunt

suficiente pentru in-telegerea materiei?

6%

15.Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt

rezonabile?13%

Raspuns:9-10

Pag. 106


1.Credeti ca este bine sa predati in limba materna (araba)?

4%

2.Sunteti multumit de nivelul unitatilor tehnice de invata-

mant?7%3.Credeti ca nivelul

directional este ac-ceptat?

10%4.Unitatea este bine dotata?

4%

5.Credeti ca manualele sunt la

nivelul dorit?9%


9%7.Credeti ca mijloacele utilizate sunt

reusite?6%

8.Locuiti la distanta rezonabila de institutul unde predati?

6%

9.Sunteti multumit de nivelul de pregatire al elevilor?

4%

10.Sunteti multumit de nivelul absol-

ventilor?4%

11.In locul unde sunteti puteti mani-festa ,ideile , cred-inta, conceptile?

12%

12.Sunteti multumit de sectia de cerc-

etare din institutul dvs.?3%

13.Credeti ca exis-tenta sexului opus la banca de studiu favorabil asupra invatamantului?

2%

14.Credeti ca orele de curs pe sapta-mana sunt sufi-

ciente pentru in-telegerea materiei?

12%

15.Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt rezonabile?

9%

Raspuns:7-8

Pag. 107



4%2.Sunteti multumit de

nivelul unitatilor tehnice de invatamant?

7%3.Credeti ca nivelul di-rectional este acceptat?


dotata?9%

5.Credeti ca manualele sunt la nivelul dorit?

8%6.Venitul dvs. este rezonabil?

5%


9%


4%


elevilor?11%

10.Sunteti multumit de nivelul absolventilor?

9%11.In locul unde sunteti puteti manifesta ,ideile ,



institutul dvs.?8%13.Credeti ca existenta

sexului opus la banca de studiu favorabil asupra

invatamantului?5%



4%


5%

Raspuns:5-6

Pag. 108



3%

2.Sunteti multumit de nivelul unitatilor tehnice

de invatamant?10%3.Credeti ca nivelul di-rectional este acceptat?


dotata?9%5.Credeti ca manualele


6.Venitul dvs. este re-zonabil?

7%7.Credeti ca mijloacele utilizate sunt reusite?

5%


9%


8%


11%11.In locul unde sunteti puteti manifesta ,ideile ,



institutul dvs.?10%


invatamantului?16%

14.Credeti ca orele de curs pe sap-tamana sunt suficiente pentru in-

telegerea materiei?3%


2%

Raspuns:<5

Pag. 109


14%

30%34%

21%

TOTAL RASPUNSURI

1234

1.Cred

eti ca

este b

ine sa

preda

ti in lim

ba mate

rna (a

raba)?

2.Sunt

eti multu

mit de n

ivelul

unitati

lor teh

nice d

e invat

amant

?

3.Cred

eti ca

nivelu

l direc

tional e

ste ac

ceptat?

4.Unita

tea es

te bine

dotata

?

5.Cred

eti ca

manuale

le sunt

la niv

elul do

rit?

6.Veni

tul dvs

. este r

ezonab

il?

7.Cred

eti ca

mijloacel

e utiliz

ate su

nt reus

ite?

8.Locu

iti la dis

tanta r

ezonab

ila de

institu

tul und

e pred

ati?

9.Sunt

eti multu

mit de n

ivelul

de pre

gatire

al elev

ilor?

10.Sunt

eti multu

mit de n

ivelul

absolv

entilor

?

11.In l

ocul un

de sun

teti pu

teti mani

festa ,

ideile

, credi

nta, co

nceptil

e?

12.Sunt

eti multu

mit de s

ectia d

e cerc

etare

din ins

titutul

dvs.?

13.Cred

eti ca

existe

nta se

xului o

pus la

banca

de stu

diu fav

orabil

asupra

invata

mantulu

i?

14.Cred

eti ca

orele d

e curs

pe sa

ptamana

sunt s

uficien

te pent

ru inte

legere

a mate

riei?

15.Cred

eti ca

zilele d

e vaca

nta pe

an su

nt rezo

nabile?

0

5

10

15

20

25

Series1Series2Series3Series4

Pag. 110


1. La întrebarea “Credeţi că este bine să predaţi în limba maternă (araba)?” - majoritatea profesorilor – 48% consideră ca foarte bună predarea în limba maternă ceea ce facilitează procesul de predare-învăţare de înţelegere chiar cu riscul limitării oportunităţilor mobilităţii forţei de muncă în alte ţări altele decât cele din lumea arabă; - 19% cotează predare în limba arabă cu note între 7 – 8; - 22% acordă încredere limitată dar peste 5 – între 5 şi 6; - doar 11% plasează răspunsul la această întrebare sub 5, - subînţelegându-se că sunt promotori ai deschiderii spre universalitate internaţională în procesul de învăţământ superior

47%

19%

22%

11%


1234

Pag. 111


2. În ceea ce priveşte gradul de satisfacţie privind nivelul unităţilor tehnice de învăţământ: - un număr relativ restrâns – doar 3% consideră nivelul foarte bun – plasând răspunsurile pe scală între 9 şi 10; - 31% consideră bun nivelul unităţilor tehnice acordând note între 7 şi 8; - 33% consideră modest nivelul unităţilor tehnice – între 5 şi 6; - 33% - un număr mare – consideră nesatisfăcător nivelul - plasând răspunsurile sub 5. Aceasta presupune referenţiale privind calitatea prin raportare la alte sisteme de învăţământ performante, o gândire exigentă, critică.

3%

31%

33%

33%

2.Sunteti multumit de nivelul unitatilor tehnice de invatamant?

1234

Pag. 112


3. În ceea ce priveşte stilul managerial direcţional: - doar 6% dintre respondenţi consideră nivelul direcţional acceptabil – cotat cu 9 şi 10 – evidenţiind o mentalitate tradiţională de autoritate instituţională prin transfer de la macrosistemul social-politic la microsistemul instituţiei de învăţământ ce împrumută aceleaşi trăsături; - 44% dintre profesori consideră nivelul direcţional acceptabil – la un nivel mediu – cotat între 7 şi 8; - 36% dintre cei chestionaţi îşi plasează răspunsurile la nivelul de jos al acceptabilităţii cu note între 5 şi 6; - 14% nu consideră nivelul direcţional acceptabil – cu răspunsuri plasate sub pragul limită de 5, ceea ce reflectă o nevoie de libertate şi autonomie justificabil în contactul tradiţiilor moderne de democratizare şi independenţă.

6%

44%36%

14%

3.Credeti ca nivelul directional este acceptat?

1234

Pag. 113


4. În ceea ce priveşte nivelul dotării unităţii de învăţământ: - doar 8% dintre profesorii chestionaţi consideră dotarea foarte bună – de regulă aceştia provenind din instituţiile de învăţământ care sunt apreciate ca unităţi de excelenţă; - 17% dintre respondenţi consideră nivelul de dotare ca fiind bun; - 47% - ceea ce reprezintă o mare majoritate consideră dotarea ca plasându-se la nivelul de jos al acceptabilităţii – cotat cu 6 – 7; - 28% dintre profesori apreciază ca nesatisfăcătoare dotarea unităţii de învăţământ plasându-şi răspunsurile sub nota limită – 5. Coroborând aceste răspunsuri cu aprecierile angajatorilor privind mijloacele de învăţământ utilizate – rezultă o mare concordanţă după cum rezultă din distribuţia comparativă între cele două grupuri investigate.

Angajatori Profesori 3% - între 9 – 10 8% - între 9 – 10 15% - între 7 – 8 17% - între 7 – 8 58% - între 5 – 6 48% - între 5 – 6 24% sub 5 28% sub 5

8%

17%

47%

28%

4.Unitatea este bine dotata?

1234

Pag. 114


5. La întrebarea privind calitatea manualelor:

- 14% consideră nivelul acestora fiind foarte bun – acordând note între 9 şi 10;

- 42% dintre respondenţi consideră nivelul manualelor ca fiind bun – cotând între 7 şi 8;

- 39% apreciază ca satisfăcător nivelul manualelor cu note cuprinse între 5 şi 6;

- doar 5% consideră nesatisfăcătoare calitatea manualelor.

Aprecierile majoritare pozitive asupra nivelului calitativ al manualelor se datorează şi unei politici la nivel naţional dar mai ales local de editare, reeditare şi modernizare a manualelor şi suporturilor de curs universitare

14%

42%

39%

6%5.Credeti ca manualele sunt la nivelul dorit?

1234

Pag. 115


6. Un parametru edificator al concordanţei între prestaţia socială şi venitul realizat de către profesori a constituit un punct cheie în sondaj, evidenţiindu-se faptul că:

- 14% - ceea ce reprezintă un procentaj relativ restrâns, apreciază venitul ca fiind foarte bun;

- 39% apreciază ca bun venitul alocat;

- 25% apreciază ca satisfăcător venitul realizat;

- 22% consideră venitul necorespunzător.

14%

39%25%

22%


1234

Pag. 116


7. În general aprecierile mijloacelor de învățământ utilizate sunt de nivel mediu spre suficient:

- doar 6% apreciază ca fiind foarte bune mijloacele utilizate;

- 28% consideră ca fiind bune mijloacele de învățământ utilizate

- în timp ce 47% consideră nivelul acestora ca fiind satisfăcător către limita de jos și

- 17% apreciază ca nereușite mijloacele utilizate

Răspunsurile profesorilor vis-a-vis de calitatea mijloacelor de învățământ utilizate, se corelează în mare măsura cu răspunsurile și aprecierile angajatorilor după cum rezultă și din prezentarea comparativă a procentajelor și calificativelor.

Tabel.

Profesori Angajatori

8% - între 9-10 3% - între 9-10

28% - între 7-8 15% - între 7-8

47% - între 5-6 58% - între 5-6

17% - sub 5 24% - sub 5

8%

28%

47%

17%


1234

Pag. 117


8. O problemă socială importantă o reprezintă distanța dintre instituția de învățământ și reședința profesorilor.

Răspunsurile se plasează în oglindă, extremele având aceleași procentaj:

- 22% apreciază ca rezonabilă distanța cotată între 9 și 10 și respectiv diametral opus:

- 22% consideră ca satisfăcătoare distanța cotată între 5 și 6 în timp ce

- 28% consideră relativ bună distanța cotată cu 7-8 și diametral opus:

- 28% apreciază ca total necorespunzătoare distanța cotată sub 5.

Sugerăm câteva posibile soluții pentru ameliorarea situației:

- acordarea unor bonusuri profesorilor care iau de pe traseu colegii la școală în mașinile personale;

- asigurarea unor curse de microbuze pe un traseu și cu un orar convenabil atât pentru profesori cât și pentru studenți.

22%

28%22%

28%


1234

Pag. 118


9. Nivelul de pregătire al studenților constituie un criteriu al satisfacției profesionale, care din păcate nu este îndeplinită la cote valorice superioare.

Satisfacția profesorilor vis-a-vis de nivelul de pregătire al studenților este:

- în foarte mică măsură, doar 3% apreciază ca foarte ridicată, cotată între 9 și 10;

- relativ moderată, doar 17% apreciază nivelul acesteia între 7 și 8;

- satisfăcătoare, într-o mare măsură fiind cotată între 5 și 6.

- nerealizată practic de ¼, respectiv 25% dintre profesori

Această insatisfacție este generată de mai multe cauze:

- exigențele sporite privind performanțele și calitatea;

- supraîncărcarea abuzivă a programelor și manualelor prin acces de teoretizări;

- demotivarea studenților care de multe ori nu găsesc un job pe piața forței de muncă corespunzător

3%17%

56%

25%


1234

Pag. 119


10.Gradul de satisfacție al profesorilor determinat de nivelul de pregătire al absolvenților din păcate este în de descreștere comparativ cu nivelul de pregătire în timpul studenției:

- avem 0 (zero) răspunsuri privind satisfacția majoră față de nivelul absolvenților

- 19% apreciază între 7-8, gradul de satisfacție;

- 45 apreciază la limită, între 5 și 6 satisfacția generată de nivelul absolvenților;

- 36% ceea ce reprezintă un procentaj alarmant sunt total nemulțumiți de pregătirea absolvenților

Răspunsurile profesorilor se corelează în mare măsură cu răspunsurile din analiză comparativă a procentajelor și calificativelor:

Tabel.

Profesori Angajatori

0% - între 9-10 0% - între 9-10

19% - între 7-8 24% - între 7-8

45% - între 5-6 52% - între 5-6

36% - sub 5 24% - sub 5

19%

44%

36%


1234

Pag. 120


11. Libertatea de opinie, credință, de concepție a constituit subiectul unei întrebări importante din sondajul adresat profesorilor, în contextul liberalizării, democratizării, depolitizării învățământului, al respectării drepturilor fundamentale ale omului.

- 22% dintre profesori apreciază la cotă maximă libertatea de opinie și credință, între 9 și 10;

- 53% consideră ca manifestându-se în limite rezonabile aceste drepturi și libertăți, între 7 și 8;

- 19% apreciază între 5 și 6 modul de manifestare a ideilor și evidențelor

- doar 6% manifestă rețineri apreciind sub nivelul 5, libertatea de credința și de opinie.

22%

53%

19%

6%

11.In locul unde sunteti puteti mani-festa ,ideile , credinta, conceptile?

1234

Pag. 121


12. Printre indicatorii și criteriile de performanță și calitate a instituțiilor de învățământ superior se înscrie și nivelul cercetării științifice promovate în rândul profesorilor și studenților:

- 14% dintre profesorii chestionați apreciază cu calificative superioare între 9 și 10 nivelul cercetării științifice;

- 14% apreciază între 7 și 8 calitatea cercetării;

- 39% dintre respondenți apreciază la limita de jos calitatea cercetării dând calificative între 5 și 6;

- 33% dintre cei chestionați consideră nesatisfăcătoare cercetarea din instituțiile de învățământ superior.

Deficiențele din sistem impun strategii coerente de promovare, încurajare și dezvoltarea componentei de cercetare științifică:

- criterii de exigență sporită în evaluarea instituțională și personală a profesorilor și studenților;- alocarea unor fonduri crescute cercetării științifice;- valorificarea în mai mare măsura a spiritului de inovare, creativitate și cercetare a tinerilor studenți;- realizarea unor structuri organizatorice adecvate cercetării academice;- realizarea unor parteneriate între instituțiile de învățământ superior, instituțiile de cercetare, de specialitate, patronat.

14%14%

39%

33%

12.Sunteti multumit de sectia de cercetare din institutul dvs.?

1234

Pag. 122


13. O problemă de mentalitate specifică spațiului arab este legată de unele practici de discriminare a femeilor prin restricționarea în anumite domenii profesionale, în unele medii sociale, de unele concepții legate de „gen”.

Pornind de la unele prejudecăți din acest domeniu, se justifică întrebarea „Credeți că existența sexului opus în banca de studii are efect asupra procesului de învățământ?”

- 14% dintre respondenți consideră efectul favorabil, acordând calificative între 9și 10;

- 11% plasează răspunsurile între 7 și 8;

- 25% acordă note între 5 și 6 procesului de mixtare în învățământul superior;

- 50%, un procent foarte mare refuză să accepte efectele favorizante ale mixtării.

14%11%

25%

50%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu favorabil asupra invatamantului?

1234

Pag. 123


14. În ceea ce privește ponderea disciplinelor în planul de învățământ și

numărul de ore repartizate acestora:

- 14% dintre profesorii chestionați consideră că numărul de ore alocate disciplinelor este suficient, alocând între 9 și 10 puncte pe scala de evaluare;

- 56% dintre respondenți apreciază între 7 și 8 modul …….. de repartizare a orelor;

- 22% alocă un punctaj între 5 și 6 aprecierii curriculumului bine structurat;

8% dintre profesori manifestă un anumit scepticism și rezerve cu privire la orele de curs repartizate săptămânal în curriculum pentru a facilita înțelegerea materiei.

14%

56%

22%

8%

14.Credeti ca orele de curs pe saptamana sunt suficiente pentru intelegerea materiei?

1234

Pag. 124


15. În structura anului școlar/universitar locul pe care-l ocupă vacanțele constituie subiectul întrebării 15 din Chestionarul 2.

- 28% dintre profesorii respondenți consideră că numărul de zile de vacanța este rezonabil acordând calificative maxime între 9 și 10;

- 38% dintre cei chestionați au aceeași apreciere asupra numărului de zile de vacanță, dar acordând calificative între 7 și 8;

- 28% apreciază pozitiv pierderea zilelor de vacanță în structura anului de învățământ cu oarecare rezervă între 5 și 6 puncte alocate;

- doar 6% dintre profesori consideră că în acest domeniu mai trebuie chibzuit numărul de zile și repartiția vacanțelor in structura anului universitar.

28%

39%

28%

6%


1234

Pag. 125


1.4 CHESTIONAR APLICAT STUDENTIILOR

Î n t r e b a r e a 9 sau 10 7 sau 8 5 sau 6 Mai mic de 5

1. Cat de acceptabile sunt taxele? 29 23 13 21 86

2 .Credeti ca taxele sunt rezonabile? 10 22 29 25 86

3.Ce medie ati avut la liceu? 24 33 24 5 86

4. Credeţi că manualeler sunt la nivelul dorit? 14 29 27 16 86


6. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reușite? 12 17 33 24 86

7. Aveti teme si repetati zilnic lectii acasa? 7 24 36 19 86

8. La domiciliu aveti conditii bune pentru invatat? 14 36 27 9 86

9. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institul unde invatati? 11 26 23 26 86

10. Credeti ca aveti stimulente sa invatati pentru note mai bune? 18 34 23 11 86

11.Credeti ca biblioteca institutului este bine dotata? 11 19 38 18 86

12.Va acorda profesorii timp de consultatie? 5 43 30 8 86

13. Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efect favorabil asupra invatatul? 23 26 29 8 86

14.Credetei ca orele dr curs pe saptamana sunt suficiente pentru intelegerea materiei? 9 33 33 11 86

15.Aveti program de zi sau seral? 30 27 22 7 86

16.Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt rezonabile? 6 35 32 13 86

17.Crezi ca ceea ce inveti este folositor? 11 34 30 11 86

18.Te simti destul de pragatit pentru piata muncii (pentru a fi recrutat)? 15 37 21 13 86

19.Absolventii isi gasesc usor de lucru? 6 40 17 23 86

Pag. 126


DIAGRAMA AREOLARA

a raspunsurilor la chestionarul aplicat studentilor

1.Cat de acceptabile sunt taxele?4%

2.Credeti ca taxele sunt rezonabile?4%


6%


5%

5.Unitate este bine dotata?

3%6.Credeti ca mijloace uti-

lizate sunt reusite?3%

7.Aveti teme so repetati zilnic lectile acasa?

4%

8.La domiciliu aveti conditii bune pentru

invatat?6%

9.Locuiti la distanta rezonabila de institu-

tul unde invatati?5%

10.Credeti ca aveti stimulente sa invatati pentru note mai bune?

6%11.Credeti ca biblioteca institutului

este bine dotata?3%

12.Va acorda profesorii timp de consultatii?

8%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efecte favor-

abile asupra invatatului?5%

14.credeti ca orele de curs pe saptamana sunt sufieciente pentru in-telegerea materiei?

6%15.Aveti program de zi

sau seral?5%

16.Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt

rezonabile?6%

17.Crezi ca cea ce inveti este folositor?

6%

18.Te simti destul de pregatit pentru piata muncii (pentru a fi

recrutat)?7%


7%

raspuns:9-10

Pag. 127


DIAGRAMA AREOLARA



2.Credeti ca taxele sunt rezonabile?

4%3.Ce medie ati avut la

liceu?9%


5%5.Unitate este bine

dotata?2%

6.Credeti ca mijloace uti-lizate sunt reusite?

5%7.Aveti teme so repetati

zilnic lectile acasa?3%8.La domiciliu aveti con-

ditii bune pentru invatat?5%

9.Locuiti la distanta rezonabila de institutul unde invatati?

4%


7%

11.Credeti ca biblioteca institutului este bine

dotata?4%


2%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efecte favor-abile asupra invatatu-

lui?9%


3%


12%

16.Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt re-

zonabile?2%


4%

18.Te simti destul de pregatit pentru piata muncii (pentru a fi recrutat)?

6%


2%

Raspuns:7-8

Pag. 128


DIAGRAMA AREOLARA





5%4.Credeti ca man-

ualele sunt la nivelul dorit?

5%5.Unitate este bine

dotata?6%

6.Credeti ca mijloace utilizate sunt

reusite?6%

7.Aveti teme so repetati zilnic lectile

acasa?7%


invatat?5%


4%10.Credeti ca aveti stimulente sa invatati pentru note mai bune?

4%


7%

12.Va acorda profe-sorii timp de consul-

tatii?6%

13.Credeti ca exis-tenta sexului opus la banca de studiu are

efecte favorabile asupra invatatului?

6%

14.credeti ca orele de curs pe sapta-

mana sunt su-fieciente pentru in-telegerea materiei?

6%


4%


6%


6%


4%


3%

raspuns:5-6

Pag. 129


DIAGRAMA AREOLARA





liceu?2%

4.Credeti ca man-ualele sunt la nivelul

dorit?5%


10%

6.Credeti ca mijloace utilizate sunt reusite?

8%7.Aveti teme so repetati zilnic lectile acasa?

6%8.La domiciliu aveti conditii bune pen-

tru invatat?3%


9%

10.Credeti ca aveti stimulente sa invatati

pentru note mai bune?

4%

11.Credeti ca bib-lioteca institutului este bine dotata?

6%

12.Va acorda profe-sorii timp de consul-

tatii?3%



3%



4%


2%


4%


4%


recrutat)?4%


8%raspuns:<5

Pag. 130


HISTOGRAMA distribuiţiei răspunsurilor studenţilor și a calificativelor acordate

16%

34%32%

18%

TOTAL RASPUNSURI

1234

Pag. 131


1.Cat de acceptabile su

nt taxele?

3.Ce medie ati avu

t la liceu

?

5.Unitate este

bine dotata?

7.Aveti teme so repetati

zilnic lec

tile acasa?

9.Locuiti la distan

ta rezonabila d

e institutul unde invatati?

11.Credeti ca biblioteca

institutului este bine dotata?

13.Credeti ca existe

nta sexului opus la b

anca de stu

diu are efect

e favorabile a

supra invata

tului?

15.Aveti program de zi s

au seral?

17.Crezi ca ce

a ce inveti este

folositor?

19.Absolventii isi g

asesc usor de lucru?

01020304050

Histograma studenti


Unele concluzii parţiale rezultate din analiza răspunsurilor celor trei parteneri sociali: angajatori, profesori, studenţi, precum și unele bune practici, soluţii și măsuri concrete se vor include în propunerile finale ale tezei vis-a-vis de modelul propus.

Pag. 132


1 .“Cât de acceptabile sunt taxele?” – este o întrebare ce vizează permisivitatea accesului la învăţământul superior precum şi responsabilizarea faţă de datoriile ce revin studenţilor prin contractul de studii, ca plătitori de taxe pentru serviciile educaţionale oferite de învăţământul superior :

- 34% dintre studenţii investigaţi consideră taxele pentru învăţământ ca fiind acceptabile la o cotă superioară de 9 şi 10 puncte;

- 27% dintre repondenţi consideră acceptabile taxele, conferind răspunsului calificative de 7 şi 8;

- 15% îşi plasează răspunsurile la limita de jos a calificativelor, între 5 şi 6;

- 24% - un număr relative mare - nu consideră acceptabile taxele, plasând răspunsurile sub limita de 5 puncte

34%

27%15%

24%

1.Cat de acceptabile sunt taxele?

1234

Pag. 133


2. Responsabilitatea taxelor se corelează cu acceptabilitatea taxelor fiind inclusă într-o întrebare de verificare, redundantă şi nuanţată.

Corespondenţa relativă a răspunsurilor între C.1 şi C3.2 este relevantă:

Tabel.

Răspunsuri la C3.1 Răspunsuri la C3.2

23% între 9 şi 10 12% între 9 şi 10

27% între 7 şi 8 26% între 7 şi8

15% între 5 şi 6 33% între 5 şi 6

24% sub 5 29% sub 5

Corespondenţa este relativă şi în sensul că procentajele reăspunsurilor la C3.2 înregistrează o oarecare creştere către calificativele plasate în partea de jos a scalei, reflectând o anume critică realistă.

12%

26%34%

29%


1234

Pag. 134


3 Calitatea pregătirii din învăţământul preuniversitar – liceal al actualilor studenţi ca premisă a performanţelor ulterioare din învăţământul universitar a fost vizată concret prin întrebarea C3.3: “Ce medie aţi avut la liceu?”

Autoevaluarea studenţilor constituie un bun exerciţiu al manifestării autonomiei şi implicării în autoeducaţie şi autopregătire:

- 28% dintre studenţi plasează pregătirea din liceul absolvit la cote valorice maxime între 9 şi 10;- 38% dintre studenţii chestionaţi consideră bună pregătirea şi rezultatele obţinute (media) din liceu –

între 7 şi 8;- 28% dintre intervievaţi plasează rezultatele (media) obţinute în liceu la limita accepatabilităţii,

suficienţei, între 5 şi 6;- doar 6% dintre absolvenţi nu sunt satisfăcuţi de rezultatele (mediile) din liceu, manifestând un spirit

autocritic sporit, generat de anume conflicte cognitive între antecedente şi solicitările sporite din învăţământul superior

28%

38%

28%

6%3.Ce medie ati avut la liceu?

1234

Pag. 135


4. Apreciera nivelului calitativ al manualelor în opinia studenţilor este duală: aproximativ 50% din răspunsuri (16% + 34%) acordă calificative la cote valorice superioare între 9 şi 10 şi respectiv între 7 şi 8 şi aproximativ 50% (31% şi 19%) acordă calificative de suficient sau insuficient între 5 şi 6 şi respectiv sub 5.

Această dihotomie poate fi explicată prin nivelul diferit al manualelor la unele discipline şi specialităţi sau prin lipsa actualizărilor unora dintre manuale.

16%

34%31%


1234

Pag. 136


5. În ceea ce priveşte nivelul calitativ al insatisfacţiei dotării, se înregistrează unele insatisfacţii, nemulţumiri ale studenţilor, reflectate în procentajele crescute, în partea de jos a scalei:

- 72% dintre studenţi (37% + 35%) califică cu note de 5 şi 6 şi respectiv sub 5, dotarea instituţiilor în care studiază;

- doar 28% dintre studenţi (6% + 22%) califică cu 9 şi 10 şi respectiv 7 şi 8 dotarea.Această realitate impune investiţii şi eforturi sporite în modernizarea la nivelul tehnologiei

actuale.

Investiţiile în educaţie şi învăţământ sunt investiţii în viitor – cele mai rentabile investiţii cu roade pe termen mediu şi lung. Din acest punct de vedere se impun schimbări de mentalitate în conceperea şi aplicarea politicilor educaţionale la nivel naţional.

6%

22%

37%

35%


1234

Pag. 137


6. Răspunsurile la C3.5, evident se corelează pozitiv cu răspunsurile la C3.6 ce vizează aprecierea mijloacelor de învăţământ:

- 66%, respectiv 38% şi 28% consideră mijloacele de învăţământ la un nivel calitativ inferior / scăzut, apreciat între 5 şi 6 şi chiar sub 5;

- 34%, din care doar 14% acordă calificative maxime între 9 şi 10 şi restul de 20% calificative între 7 şi 8Analiza comparativă a C3.5 şi C3.6 este relevantă în acest sens:

Tabel.

6% - între 9 şi 10 14% între 9 şi 10

22% - între 7 şi 8 20% - între 7 şi 8

37% - între 5 şi 6 38% - între 5 şi 6

35% - sub 5 28% - sub 5

14%

20%

38%

28%6.Credeti ca mijloace utilizate sunt reusite?

1234

Pag. 138


7. Studiul individual constituie o premisă favorizantă a asigurării performanţelor în învăţare. De aceea acesta face obiectul unei întrebări distincte, formulată după cum urmează: “Aveţi teme şi repetaţi zilnic lecţiile acasă?”

Programul cursurilor universitare, al activităţilor de instruire practică în ateliere şi laboratoare, de I.A.C., de elaborarea de proiecte de studiu şi cercetare, impietează uneori studiul ritmic, zilnic individual al studenţilor aşa cum rezultă şi din distribuţia răspunsurilor la întrebarea C3.7:

- doar 8% dintre studenţi acordă calificativul maxim între 9 şi 10 acestei probleme;- 28% dintre repondenţi acordă calificativul între 7 şi 8;- 42% - marea majoritate a studenţilor - acordă calificative de suficienţă între 5 şi 6;- 22% nu acordă atenţia şi spaţiul corespunzător studiului individual

Această situaţie reclamă o atenţie sporită activităţilor de seminar şi laborator, care să provoace studiu complementar în rezolvarea sarcinilor academice care revin studenţilor; creşterea ponderii evaluărilor pe parcurs, examenelor parţiale şi rapoartelor intermediare la proiectele elaborate.

8%

28%42%


1234

Pag. 139


8. Condiţiile de învăţat la domiciliu pot favoriza sau impieta nivelul calitativ al pregătirii studenţilor.

Din răspunsurile acestora rezultă că:

- o mică parte a studenţilor (16%) afirmă că au condiţii de studiu la nicel calitativ superior – între 9 şi 10;

- 43% - marea majoritate – consideră condiţiile de studiu ca fiind bune, acordând calificative între 7 şi8;

- 31% estimează condiţiile de studiu la domiciliu ca fiind satisfăcătoare / suficiente – la cota de jos, între 5 şi 6;

- 10% dintre repondenţi consideră necorespunzătoare aceste condiţii, plasând răspunsurile sub cota de 5Varietatea condiţiilor de studiu la domiciliu reclamă măsuri ameliorative instituţionale prin:

o programe dirijate în cadrul bibiliotecilor virutale;o laboratoare deschise pentru cercetare printr-o monitorizare planificată;o promovarea formelor informatizate, a cursurilor on-line, la distanţă;o organizarea unor săli de studiu în cadrul căminelor studenţeşti etc.

16%

42%

31% 10%

8.La domiciliu aveti conditii bune pentru invatat?

1234

Pag. 140


9 Distanţa dintre domiciliul studenţilor şi instituţia de învăţământ superior în care învaţă poate afecta randamentul şi performanţele acestora. Naveta, circulaţia dificilă în traficul aglomerat la început şi sfârşit de program pot constitui factori de stress, de oboseală ce pot afecta receptivitatea, capacitatea de concentrare, capacităţile intelectuale, cognitive, de gândire şi creaţie:

13% dintre repondenţi - un număr limitat de studenţi – consideră distanţa rezonabilă, cotată între 9 şi 10;

30% dintre studenţi apreciază cu calificativul “bine”, între 7 şi 8; 27% dintre studenţii investigaţi consideră această problemă la limita

acceptabilităţii, dând calificative de 5 şi 6; 30% - ceea ce reprezintă un număr ridicat de studenţi – consideră că distanţa

este o problemă dificilă cu impact negativ asupra reuşitei, performanţei şi randamentului

La nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior se pot adopta soluţii particulare: curse speciale cu un program orar bine stabilit, abonamante, gratuităţi etc.

13%

30%27%

30%


1234

Pag. 141


10 Motivarea studenţilor pentru o învăţare eficientă şi de calitate face obiectivul de conţinut al întrebării „Credeţi că aveţi stimulente să învăţaţi pentru note mai bune?”

Distribuţia răspunsurilor studenţilor chestionaţi este următoarea:

21% dintre studenţi acordă calificative maxime – între 9 şi 10 - stimulentelor pentru învăţare;

39% dintre repondenţi consideră ca bune stimulentele pentru studiu, acordând calificative între 7 şi 8;

27% dau răspunsuri cotate între 5 şi 6; 13% consideră necorespunzătoare aceste stimulente

21%

40%

27%

13%


1234

Pag. 142


11. În opinia studenţilor dotarea bibliotecii este cotată:

de 13% dintre aceştia cu note cuprinse între 9 şi 10, aprecind ca foarte bună dotarea acestor biblioteci;

de 22% dintre studenţi cu note cuprinse între 7 şi 8; de marea majoritate a studenţilor – 44% - cu note plasate în partea de jos a scalei, de 5

şi 6; de 21% dintre repondenţi cu note sub 5, fiind considerate necorespunzătoare ca dotare

13%

22%44%

21%


1234

Pag. 143


12 Consultaţiile acordate de profesori studenţilor în elaborarea unor teme, proiecte, cercetări, constituie un preţios adjuvant în asigurarea calităţii în pregătirea unversitară:

o doar 6% dintre studenţi apreciază ca foarte bună colaborarea, asistenţa prin consultaţiile acordate pe parcursul studiilor;

o marea majoritate – 50% - consideră bună această conlucrare;o 35% dintre studenţi plasează la limita de jos, între 5 şi 6, aprecierile lor legat de

această problemă;o 9% dintre studenţi consideră necorespunzătoare participarea, solicitudinea profesorilor

pentru a acorda consultaţiile necesareDin acest punct de vedere se pot dezvolta bune practici de parteneriat între echipe de proiect

studenţeşti cu cadrele didactice universitare, precum şi publicarea unor articole, comunicăr ştiinţifice cu mai mulţi autori – profesori şi studenţi – în revistele de specialitate universitare.

6%

50%

35%

9%


1234

Pag. 144


13 La întrebarea „Credeţi că existenţa sexului opus la banca de studiu are efecte favorabile?”, răspunsurile studenţilor sunt relativ diferite de cele date de profesori, reflectând o deschidere mai mare a studenţilor faţă de procesul democratizării învăţământului, de eliminare a discriminărilor de gen în mediul universitar, academic.

Aşa cum rezultă din analiza comparativă a răspunsurilor profesorilor şi ale studenţilor, profesorii tributari ai unor mentalităţi învechite, tradiţionale, în foarte mare măsură – 50% - consideră neavenite asemenea măsuri de mixtare în mediul academic.

Opinii ale profesorilor privind MIXTAREA Opinii ale studenţilor privind

MIXTAREA

50% - sub 5 13% - sub 5

25% - între 5 şi 6 38% -între 5 şi 6

11% - între 7 şi 8 39% - între 7 şi 8

14% - între 9 şi 10 10% - între 9 şi 10

27%

30%

34%

9%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efecte favorabile asupra invatatului?

1234

Pag. 145


14 Înţelegerea în procesul învăţării este condiţionată şi de numărul de ore alocate cursurilor universitare săptămânal.

În opinia studenţilor, în general, orele de curs sunt considerate ca fiind suficiente. Un procent cumulat de 87% este relevant în acest sens. Dintre aceştia:

o 10% apreciază între 9 şi 10 această distribuţie;o 39% califică drept bună această repartizare, dând note între 7 şi 8;o 38% îşi plasează răspunsurile pe limita de jos a scalei de evaluare – între 5 şi 6;o doar 13% dintre studenţi consideră necorespunzătoare alocarea numărului de ore de

curs -sub 5Comparativ, profesorii apreciază în proporţie mai mare – 92% - repartizarea orelor care să

faciliteze înţelegerea (cu 5 procente în plus faţă de studenţi). Această apreciere poate fi justificată prin responsabilitatea ce le revine profesorilor în facilitarea înţelegerii, în calitate de cadre didactice, dar şi de autori de planuri, programe şi manuale.

Redăm mai jos o sintetică analiză comparativă între opiniile profesorilor şi ale studenţilor:

Opiniile profesorilor privind suficienţa numărului de ore alocate cursurilor

Opiniile studenţilor privind asigurarea înţelegerii privind numărului de ore alocate cursurilor

14% - între 9 şi 10 10% - între 9 şi 10

56% - între 7 şi 8 39% - între 7 şi 8

22% - între 5 şi 6 38% - între 5 şi 6

8% - sub 5 13% sub 5

Opiniile studenţilor sunt mai rezervate şi mai ponderate, în calitate de subiecţi ai procesului de învăţământ şi de autoevaluatori ai înţelegerii materiei ce întâmpină unele dificultăţi.

10%

38%38%

13%

14.credeti ca orele de curs pe saptamana sunt sufieciente pentru intelegerea materiei?

1234

Pag. 146


15 Tipul programului - de zi sau seral – se corelează cu performanţa şi calitatea procesului de învăţământ.

Programul de zi are incontestabile avantaje cu impact pozitiv asupra nivelului şi performanţelor învăţământului universitar.

Organizarea programului seral oferă unele oportunităţi celor angajaţi dornici de continuarea studiilor la nivel academic. Această formă de organizare a învăţământului în regim seral are unele impedimente provocate de:

- oboseala celor care participă după 8 ore de muncă;- complexitatea rolurilor şi sarcinilor studenţilor seralişti ca salariaţi, ca membri ai unor familii, ca

participanţi la programul seral- vârsta înaintată a seraliştilor când învăţarea adulţilor are alte particularităţi

Se remarcă şi unele avantaje:

- un transfer benefic experienţial, dinspre specializarea jobului către partea aplicativă a cursurilor;- o motivare suplimentară şi un interes crescut pentru domeniile predilecte precum şi un plan al

evoluţiei în carieră

35%

31%

26%

8%


1234

Pag. 147


16 Rezonabilitatea de zile de vacanţă

Pe ansamblu, opiniile studenţilor privind numărul de zile de vacanţă sunt concordante cu cele ale profesorilor:

o 93% dintre studenţi consideră rezonabil numărul de zile de vacanţă;o 92% dintre profesori apreciază în acelaşi mod rezonabilitatea numărului de zile de

vacanţăSunt şi unele diferenţe ce nuanţează răspunsurile celor doi parteneri - profesori şi elevi /

studenţi, după cum rezultă din analiza comparativă de mai jos:

Opiniile profesorilor Opiniile studenţilor

14% - între 9 şi 10 7% - între 9 şi 10

56% - între 7 şi 8 41% - între 7 şi 8

22% - între 5 şi 6 37% - între 5 şi 6

8% - sub 5 15% - sub 5

Studenţii, în proporţie de 15% nu apreciază ca rezonabil numărul de zile de vacanţă, în timp ce doar 8% dintre profesori au acelaşi răspuns.

7%

41%37%

15%


1234

Pag. 148


17 Utilitatea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în cursurile universitare

Marea majoritate a studenţilor intervievaţi consideră folositoare cunoştinţele dobândite – în proporţie de 87%, cu răspunsuri distribuite după cum urmează:

o 13% - între 9 şi 10o 39% - între 7 şi 8o 35% - între 5 şi 6o 15% - sub 5

Dacă cumulăm cele două trepte superioare ale scalei de evaluare şi cele două trepte inferioare, rezultă o proporţie aproape egală: 52% şi respectiv 50%, ceea ce induce concluzia unei teoretizări încă excesive, fiind necesar un spirit mai pragmatic şi printr-un marketing educaţional, în concordanţă cu competenţele solicitate de patronat - beneficiar al forţei de muncă înalt calificată.

13%

40%35%

13%


1234

Pag. 149


18 Nivelul pregătirii pentru piaţa forţei de muncă

În ceea ce priveşte nivelul pregătirii pentru a fi recrutaţi, între opiniile studenţilor şi ale angajatorilor sunt diferenţe semnificative, după cum rezultă din analiza comparativă de mai jos:

Angajatori Studenţi

0% - între 9 şi 10 17% - între 9 şi 10

24% - între 7 şi 8 44% - între 7 şi 8

52% - între 5 şi 6 24% - între 5 şi 6

24% - sub 5 15% - sub 5

Instituţiile de învăţământ sunt datoare să cunoască mai temeinic exigenţele angajatorilor în respectarea viitorilor profesionişti.

Parteneriatul instituţiilor de învăţământ superior cu patronatul poate căpăta multiple forme:

o implicarea patronatului în structurarea curriculumului;o asigurarea sponzorizării din partea patronatului a insituţiilor de învăţământ superior

pentru a-l responsabiliza în asigurarea unei calităţi superioare pregătirii;o acordarea unor burse studenţilor merituoşi şi monitorizarea acestora de către patroni,

în vederea unei selecţii a celor mai competenţi;o cooptarea patronatului în sistemul de evaluare finală a studenţilor

17%

43%24%

15%


1234

Pag. 150


19 Oportunitatea găsirii unui job

O mare parte dintre studenţi – 73% - apreciază faptul că îşi găsesc relativ uşor un job.

Totuşi există aproape o treime de studenţi – 27% - care consideră că întâmpină greutăţi la recrutare.

Distribuţia răspunsurilor, aşa cum rezultă din sondaj, este următoarea:

o 7% - între 9 şi 10o 46% - între 7 şi 8o 20% - între 5 şi 6o 27% - sub 5

În practica multor angajatori şi a unor instituţii de învăţământ superior, de remarcat este organizarea unor târguri de joburi pentru absolvenţii învăţământului universitar.

Totodată se impune o pregătire pentru duble specializări a unor programe de reconversie sau de pregătire aprofundată.

Deschiderile din civilizaţia modernă pentru mobilitatea forţei de muncă reclamă o mai flexibilă pregătire pentru alte oportunităţi de pe terţe pieţe ale forţei de muncă

7%

47%20%

27%


1234

Pag. 151


1.2. CHESTIONARUL APLICAT ANGAJATORILOR PRIVIND CUNOAȘTEREA EXPECTAȚIILOR/AȘTEPTĂRILE ANGAJATORILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GRADUL DE PREGĂTIRE AL NOILOR ANGAJAȚI, CORESPONDENȚA ÎNTRE COMPETENȚELE DOBÂNDITE ÎN PREGĂTIREA DE SPECIALITATE ȘI SOLICITĂRILE SARCINILOR SPECIFICE JOB-ULUIChestionar aplicat angajatorilor

Întrebarea 9-10 7-8 5-6

mai mic de 5

total

1. Credeţi că este bine ca angajatul să știe o limbă străină?

19 8 6 0 33

2. Sunteţi mulţumit de nivelul pregătirii al angajaţilor? 0 8 17 8 33

3. Credeţi că este necesar ca angajatul să aibă cunoștinţe de calculator?

24 9 0 0 33

4. Credeţi că mijloacele utilizate în învăţământ sunt reușite?

1 5 19 8 33

5. Credeţi ca este necesar ca angajatul să aibă abilităţi practice?

16 14 2 1 33

6. Venitul angajatului este rezonabil? 0 7 5 21 33

Pag. 152


DIAGRAMA AUREOLARA

raspunsuri ale angajatorilor

1.Credeti ca este bine ca angajatul sa stie o

limba straina?32%

3.Credeti ca este necesar ca anga-jatul sa aiba cunostinta de calcula-

tor?40%

4.Credeti ca mijloacele utilizate in invatamant

sunt reusite?2%

5.Credete ca este necesar ca angajatul sa aiba abilitati practice?

27%

Raspuns 9...10

Pag. 153


DIAGRAMA AUREOLARA


1.Credeti ca este bine ca angajatul sa stie o limba

straina?16%

2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii al anga-

jatilor?16%

3.Credeti ca este necesar ca angajatul sa aiba

cunostinta de calcula-tor?18%

4.Credeti ca mijloacele utilizate in invatamant sunt reusite?

10%


27%

6.Venitul angajatului este rezunabil?

14%

Raspuns 7...8

Pag. 154


DIAGRAMA AUREOLARA


1.Credeti ca este bine ca angajatul sa stie o limba straina?

12%

2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii al

angajatilor?35%


sunt reusite?39%


4%

6.Venitul angajatului este rezunabil?10%

Raspuns 5...6

Pag. 155


DIAGRAMA AUREOLARA


2.Sunteti mul-tumit de nivelul pregatirii al an-

gajatilor?21%

4.Credeti ca mi-jloacele utilizate in invatamant sunt reusite?

21%

5.Credete ca este necesar ca

angajatul sa aiba abilitati

practice?3%

6.Venitul anga-jatului este rezunabil?

55%

Raspuns <5

Pag. 156


30%

26%25%

19% TOTAL RASPUNSURI

1234

1. Credeţi

că este

bine ca an

gaja...

2. Sunteţi

mulţumit de n

ivelul p...

3. Credeţi

că este

necesar

ca angaja

...

4. Credeţi

că mijlo

acele u

tilizat...

5. Credeţi

ca este

necesar

ca angaj.

..

6. Venitul angaja

tului est...

0

5

10

15

20

25

30


Pag. 157


C1.Chestionarul aplicat angajatorilor a vizat în principal cunoașterea expectaţiilor/așteptările angajatorilor în ceea ce privește gradul de pregătire al noilor angajaţi, corespondenţa între competenţele dobândite în pregătirea de specialitate și solicitările sarcinilor specifice job-ului etc.

C1.1.Așa cum rezultă din diagrama aureolară, toţi angajatorii consideră competenţa lingvistică, de cunoaștere a unei limbi străine, ca fiind importantă atât pentru angajat cât și pentru angajatori, răspunsurile fiind distribuite după cum urmează:

- 58% dintre respondenţi consideră această competenţă ca fiind foarte importantă, cotând-o pe scală la nivelul maxim de apreciere: între 9 și10.

- 24% dintre respondenţi consideră competenţa lingvistică de cunoaștere a unei limbi de circulaţie internaţională ca fiind importantă, cotând-o pe scala la nivelul superior de apreciere, între 7 și 8.

- 18% dintre respondenţi consideră competenţa lingvistică de cunoaștere a unei limbi de circulaţie internaţională ca fiind necesară cotând-o pe scală la nivelul dintre 5 și 6.

Rezultă, prin însumarea răspunsurilor că 100% dintre respondenţi consideră această competenţă lingvistică de cunoaștere a unei limbi de circulaţie internaţională ca fiind necesară, importantă și în cea mai mare măsură ca foarte importantă.

Această concluzie ne îndreptăţește să propunem alocarea uni spaţiu corespunzător, în curriculum formării iniţiale a cadrelor inginerești, disciplinelor aferente dezvoltării acestei competenţe.

Din analiza efectuată asupra structurii programelor de formare din unele ţări europene, din România și SUA, concluzionam că sunt cel puţin trei modalităţi care pot concura la dezvoltarea competenţei lingvistice:

- alocarea unor filiere de studii în pregătirea de specialitate: anglofone, francofone, germanofile etc., prin care studiile tehnologice să se efectueze in limba respectivă, utilizându-se terminologia tehnologică, știinţifică în limba respectivă, preluând și valorificând experienţa pozitivă a U.P.B de a înfiinţare a unei facultăţi cu specializări tehnologice în limbi străine de circulaţie internaţională precum FILS-ul (Facultatea de Inginerie în Limbi Străine)

- extinderea mobilităţilor prin stagii de pregătire de un semestru sau un an în universităţi partenere din străinătate.

Componentele lingvistice de cunoaștere a unei limbi de circulaţie internaţională

Această competenţă pe care inginerii trebuie s-o stăpânească pentru profesionalism și performanţă în practicarea meseriei se corelează cu noul concept al competenţei transnaţionale în contextul globalizării, creșterii mobilităţii forţei de muncă pe piaţă, al îmbunătăţirii comunicării și pentru a asigura coordonarea unor proiecte transnaţionale.

„Stăpânirea limbii engleze sau a unei alte limbi de circulaţie internaţională și a cunoștinţelor de PC”1 constituie una din cele 6 componente majore ale competenţei transnaţionale.

Pag. 158


58%

24%

18%

1. Credeţi că este bine ca angajatul să ştie o limbă străină?

1234

C1.2.Sondarea opiniei angajatorilor privind nivelul pregătirii generale/specifice a noilor angajaţi relevă o anume discrepanţă între așteptări și satisfacţii:

- 52% dintre respondenţi considerând ca satisfăcătoare pregătirea, fiind cotată între 5 si 6.

- doar 24% dintre respondenţi consideră pregătirea ca fiind bună, plasându-și răspunsul între 7-8 manifestând o anume toleranţă privind ………….

- ceea ce este alarmant este că peste 24% dintre angajatori consideră pregătirea fiind necorespunzătoare plasându-și răspunsurile sub nivelul de 5 puncte.

Această realitate determină angajatorii la trei tipuri de strategii:

- alocarea unor fonduri speciale pentru trainingul noilor angajaţi;

- stabilirea unui program de tutoriat/mentenatpentru pregătirea stagiarilor, cu riscul unor încercări eșuate de către stagiari;

- o selecţie riguroasă prin eliminarea acelor încă nepregătiţi corespunzător.

Pag. 159


24%

52%

24%

2. Sunteţi mulţumit de nivelul pregătirii al anga-jaţilor?

1234

Pag. 160


C1.3. O altă competenţă majoră, cheie, este reprezentată de abilităţile informatice practice în utilizarea P.C.

Civilizaţia secolului 21, cunoaște o explozie informatică, creșterea transmisiei de informaţii, mai ales prin intermediul internetului, al sateliţilor de comunicare, al telefoniei etc. Ne aflăm în era celui de-al treilea val după explozia noului sociolog american A. Tofler, valul informatic, al oceanului planetar informatic, al unei infrastructuri globale de telecomunicaţii.

Din analiza răspunsurilor la chestionarul aplicat angajatorilor C1, rezultă că toţi cei intervievaţi, în unanimitate consideră competenţele digitale/P.C. foarte importante și indispensabile pentru eficienţa și performanţa activităţii noilor angajaţi.

Diagrama areolară C1.3 cuprinzând răspunsurile angajaţilor la întrebarea: „Credeţi că este necesar ca angajatul să aibă cunoștinţe de calculator” este edificatoare pentru percepţia acestora vizând necesitatea competenţelor informatice:

- 73% dintre respondenţi plasează această competenţă în prima treaptă de interes (între 9 și 10), și

- 27% plasează această abilitate pe locuri fruntașe, între 7-8.

73%

27%

3. Credeţi că este necesar ca angajatul să aibă cunoştinţe de calculator?

1234

Pag. 161


C1.4.În ceea ce privește modernitatea, eficacitatea şi utilitatea mijloacelor de învăţământ folosite în procesul de învăţământ pentru a facilita formarea competenţelor necesare pregătirii forţei de muncă la standardele actuale de performanţă, răspunsurile angajatorilor sunt relevante:

- doar 3% dintre respondenţi consideră mijloacele de învăţământ reușite, acordând punctajul maxim, între 9 și 10;

- 15%, un procentaj slab, plasează răspunsurile pe scală de la 7 la 8;

- 58%, consideră satisfăcătoare modernitatea și eficacitatea mijloacelor plasând răspunsurile între 5 și 6;

- 24%, aproape un sfert din respondenţi, consideră ca mijloacele de învăţământ nu sunt corespunzătoare pregătirii, acordând un punctaj sub limita acceptabilă, sub 5.

Concluzia pe care o putem trage este că acestui domeniu, al modernizării mijloacelor de învăţământ:

- nu i se acordă importanță corespunzătoare ilustrată în fondurile limitate de investiții;- inexistența unor organisme abilitate/specializate în elaborarea acestor mijloace- slaba pregătire a unor didacticieni din învățământul superior tehnic în domeniul cercetării, modernizării și implementării unei strategii și metodologii eficiente care să confere performanță didactică metodică.

3% 15%

58%

24%

4. Credeţi că mijloacele utilizate în învăţământ sunt reuşite?

1234

Pag. 162


C1.5. Necesitatea abilităţilor practice

În foarte mare măsură angajatorii chestionaţi, peste 97%, pun un accent deosebit pe necesitatea unor abilităţi practice:

- 49% acordă acestei cerinţe un punctaj maxim între 9 și 10;

- 42% consideră necesitatea unor abilităţi practice ca deosebit de importante, cotată cu un punctaj între 7 și 8;

- 6% își plasează răspunsurile de aprecierea acestor abilităţi practice peste limita adusă, între 5 și 6;

- doar 3% nu apreciază ca importante aceste abilităţi, oferind un punctaj sub 5.

Concluzionând, evidenţiem câteva idei referitoare la importanţa și necesitatea abilităţilor practice în pregătirea angajatorilor:

- excesiva teoretizare a actualului sistem de învăţământ și cerinţa dezvoltării componentei practice de instruire în ateliere; laboratoare, viitoare locuri de muncă;

- promovarea pragmatismului în pregătire se poate realiza fie prin:

adoptarea unui sistem dual de pregătire, după modelul german (mai mult de 50%) în întreprindere și restul în școală; promovarea învățământului prin alternanță printr-un parteneriat funcțional cu agenții economici.- realizarea unui învăţământ de tip corporatist în care să se realizeze triada învăţământ, cercetare, producţie prin antrenarea beneficiilor forţei de muncă în tot lanţul/procesul de pregătire, prin dezvoltarea componentei cercetare/învăţare, prin promovarea unui sistem tehnic superior de tip antreprenorial, valorificând rezultatele studiilor și cercetărilor în realizarea unor produse și tehnologii de vârf.

- dotarea de către patronat instituţiilor de formare a viitoarei forţe de muncă de care va beneficia, cu tehnologie de ultimă oră, cu SPU-uri și motoare de serie mică, pe care să facă instruire practică, astfel încât după ciclul de formare, în întreprinderi să fie familiarizate cu aceste tehnologii fără a mai fi necesară pregătirea suplimentară la locul de muncă;

- sponsorizări, burse și evaluări ale angajatorilor pentru încurajarea și angajarea celor mai merituoși absolvenţi în propriile întreprinderi.

Pag. 163


48%

42%

6% 3%

5. Credeţi ca este necesar ca angajatul să aibă abilităţi practice?

1234

Pag. 164


C1.6. Rezonabilitatea veniturilor

Sondajul nostru a urmărit să inventarieze și părerile angajatorilor cu privire la rezonabilitatea venturilor oferite noilor angajaţi.

Paradoxul, chiar angajatorii, consideră intr-o proporţie foarte mare peste 64%, că acesta este necorespunzător privind pe scală răspunsul sub 5 puncte.

- 21% consideră moderată motivarea angajaţilor prin venitul atribuit

- 15% plasează la limită de jos (între 5 și 6) concordanţa între pregătire, post și venit.

Sunt necesare politici ale firmelor, agenţilor economici prin care:

- să fie promovate cadrele tinere pe posturi și funcţii corespunzătoare competenţelor și performanţelor

- suplimentarea salariului prin alte facilităţi sociale acordate tinerilor angajaţi, etc.

21%

15%64%

6. Venitul angajatului este rezonabil?

1234

Pag. 165


1.5. ANALIZA STATISTICĂ A APLICAȚIILOR FĂCUTE ȘI A ANGAJĂRILOR EFECTIVE PE PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ A ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR (DE SCURTĂ ȘI LUNGĂ DURATĂ) ÎN REGATUL HAȘEMIT AL IORDANI

TABEL 1

Evoluţia număruluii solicitanţilorîn perioada1990 - 2009, din titlurile universitaresi preuniversitare

Total cereri de

angajare

Total angajatiProcent

Anul

19904162720655%

19915807238997%

19927762572679%

19938409374679%

19949540773518%

199510666151265%

199611767553935%

199711830725962%

19986879453568%

199910034175788%

200011786667936%

200113533962005%

200215929875585%

2004*12747389867%

2005150272121888%

2006170387113417%

2007178059111056%

2008191475100245.2%

2009203476106665.24%

Pag. 166


HISTOGRAMA 1

a distribuției procentuale a solicitanților și angajărilor efective

10%

9%

8%

7%

6%

5%

4%

3%

2%

1%

6 ANI 6 ANI 6 ANI

Pag. 167


Procentul de angajare in functie de gradul de pregătire

Gradul de pregatire profesionala

Total cerei angajare

Total angajatiProcent%

Facultate7933346916%

Postliceal313913131%

Total11072450044.5%

Din situaţia statistică a procentului de angajare în funcţie de tipul de învăţământ absolvit (postliceal sau facultate) – vezi tabelul 2, rezultă un procent mai mare pentru absolvenţii studiilor universitare.

Într-o societate a evoluţiei rapide a cunoșterii, a înaltelor tehnologii se justifică o mai mare cerere pentru forţa de muncă înalt calificată prin învăţământul superior.

2. ANALIZA COMPARATIVĂ A UNOR PARADIGME/MODULE ALE MANAGEMENTULUI UNIVERSITAR ȘI EXPERIENȚA ÎN DOMENIUL CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR ÎN VEDEREA VALORIFICĂRII BUNELOR PRACTICI.

1. Paradigme ale managementului universitaroModele orientative de adoptat și implementat (experiențe europene și americane

– de la ideal la real și fezabil)A. Dill propune trei paradigme/modele ideale de management universitar1

a) paradigma/modelul universitar continental;b) paradigma/modelul universitar colegial;c) paradigma/modelul universitar de piață

Paradigma/modelul universitar continental (promovat în special de Franţa și Germania)

Câteva caracteristici definitorii:

- folosește mecanisme și reguli de integrare bazate pe ierarhii birocraticemecanismele administrative ale universităţilor sunt determinate prin acte normative și

legislaţie specifică. Spre exemplificare, în Franţa, un segment important definitoriu pentru managementul universitar), respectiv cercetarea știinţifică academică/universitară este

1Dill, D.D. Academic administration, in: The nature of academic organization, LEMMA Publisher, Utrecht, 1999

Pag. 168


TABEL 2

- pusă sub autoritatea C.N.R.S. (Consiliul Național al Cercetării Științifice)- lipsa profesionalismului în management este acoperită de un sistem de proceduri

birocratice- universitățile sunt mai mult federații de facultăți decât structuri centralizate, integrate cu

autonomie decizională la nivelul senatului și rectoratului- structura supremă de conducere, cu atribuții de natură legislativă este Consiliul General al

Universității (C.G.U.)- președintele universității este persoana cu cele mai înalte responsabilități de natură

executivă din universitateParadigma/modelul managementului universitar colegial


- este fundamentat pe o cultură organizațională cu tradiție consacrată prin cele două celebre universități de elită / Oxford și Cambridge

- funcționează pe baza unui sistem valoric- procesul decizional se bazează pe ierarhii profesionale și atitudini colegiale, pe spiritul de

înțelegere și înaltul profesionalism recunoscut și apreciatParadigma/modelul managementului universitar de piaţă


- modelul este dezvoltat în principal în universitățile americane- recunoașterea forțelor și mecanismelor pieței forței de muncă- procesul fundamental al dezvoltării societății este competiția- caracterul pragmatic cu accent pe eficiență și utilitate cu perspectivă medie și lungă- promovarea unui segment important al universităților particulare, nivelul managerial

promovat este cel instituțional, corporatist- pentru un feed-back reglator este o mare deschidere spre zona nou-universitară- o clară repartiție a funcțiilor cu definirea precisă a atribuțiilor- dezvoltarea unei puternice și eficiente funcții de marketing- promovarea unei competiții foarte puternice pentru promovarea pe funcții academice,

universitare.Alte paradigme/modele promovate în spațiul european și american:Paradigma/modelul managementului universitar antreprenorial


- preluare din domeniul business-ului- promovat în special de Marea Britanie, Olanda și Țările Scandinave- militează pentru eliminarea influenței guvernamentale și a îngrădirilor sectoriale- vizează câștigarea unei relative independențe prin diversificarea resurselor financiare- favorizează inovația și cultura organizațională pro-calitate- realizează o periferie dinamică extinsă constituită dintr-o serie de centre de transfer

tehnologic spre societate/agenți economici- modelul este asociat cu conceptul de capitalism academic- este promovat un mediu academic stimulant și motivantParadigma/modelul managementului corporatist


Pag. 169


- dezvoltat(ă) de noile companii care dispun de resursele necesare pentru a-și dezvolta propriile servicii pentru pregătirea și specializarea personalului

- satisface nevoile de instruire a resurselor umane din companii în funcție de cerințele de etapă și de perspectivă

- oferă prioritar programe postuniversitare de specializare sau reconversie profesională în concordanță cu cerințele companiei

- managementul programelor de formare este integrat managementului general al companiei- beneficiază de specialiști proprii cu o bogată experiență în cadrul companiei- încheie parteneriate cu universități recunoscute pe plan internațional prin programe de

excelență de studii și cercetare avansată- au, de regulă, programe cu caracter de exclusivitate – cu regim închis doar pentru cadrele

companiei:Paradigma/modelul managementului corporatist


- într-o societate a cunoașterii bazată pe informatizare apar și se dezvoltă campusuri virtuale și universități virtuale- sistemul deschis al învățământului I.D. este promovat prin programe de studii de către The Open University din Marea Britanie- satisface nevoile de educație continuă a cadrelor didactice din diverse domenii și arii geografice aflate la mare distanță de furnizorul de programe- oferă oportunități de acces prin conectare facilă la locul de muncă, acasă în orice spațiu de timp- promovează mixarea metodologiilor atât On-line cu cele face-to-face prin sistemul Blended-learning cu acces la informații și cunoaștere informatizată prin internet, mobil, dar și prin materiale suport, prin mapele de studii tipărite și difuzate participanțilorCare este idealul socio-uman al specialistului de azi şi mai ales de mâine?

Există un profil al inginerului secolului XXI – în concordanţă cu trand-ul de evoluţie al societăţii contemporane!?

2. Bune practici și experiențe europene în domeniul asigurării și promovării calității în învățământul superior

Marea Britanie este ţara cea mai avansată în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior.

Încă din 1965 a fost creat The Council for National Academic Awards CNAA în vederea asigurării standardelor de calitate pentru programele de studii oferite de către instituțiile de învăsuperior În 1992 este promulgată Legea pentru învățământul postliceal și superior Further and Higher Education Act (FHEA) Pe baza acestei legi se înființează două organisme:- Higher Education Quality Council (HEQC)- Higher Education Funding Council of England (HEFCE) În 1997 se constituie Quality Assurance Agency (QAA) – organism având drept misiune evaluarea și acreditarea programelor de studii universitare Sistemul de asigurare a calității cuprinde o serie de structuri funcționale:- Comitetul Academic vizând asifurarea calității programelor de studii și de cercetare- Comitetul pentru planificare strategică Asigurarea calității cuprinde două componente esențiale:- autoevaluarea pe baza unui Code of practice for the assurance of academic quality and standards in higher education

Pag. 170


Activitatea de audit a calității ce se desfășoară sub auspiciile QAAÎn Franţa funcţionează din 1984 Comite National D Evaluation (CNE) având atribuţii în ceea ce

privește.

- Evaluarea instituțională- Evaluarea disciplinelor de studii universitare- Studii tematice în domeniul managementului strategic- Evaluarea network-ului de instituții de învățământ superior dintr-o anume regiune.În Germania landurile sunt responsabile pentru recunoașterea și acreditarea instituțiilor de învățământ superior.Acreditarea instituțională parcurge două etape și respectiv două proceduri:- Aprobarea de includere a unei anumite instituții de învățământ superior pe lista instituțiilor acreditate-acordată de Consiliul Științific German- Admiterea instituției nou înființată în asociația universităților și a altor instituții de învățământ superior din Germania prin Conferința Rectorilor Autonomia administrati teritorială dată de structurile federale ale landurilor este incompatibilă cu existența și funcționarea unei agenții naționale pentru asigurarea calității.În România – după modelul englez, adaptat, funcționează: CNEA – Consiliul Național pentru Evaluare Academică ARACIS – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul superior ARACIP – Agenția Română pentru asigurarea Calității în învățământul preuniversitar Departamentul pentru asigurarea managementului calității în fiecare universitate și structuri la nivelele subordonate CNR – consiliul Național al Recorilor La nivel EUROPEAN funcționează- Asociația universităților Europene, având ca obiectiv cererea spațiului european al învățământului superior într-o societate a cunoașterii- În 1999 se constituie rețeaua de universități The European Network for Quality Assurance in higher Education (ENQA)- Se implementează sistyemul de credite transferabile și capitalizabile – european Credit Transfer System (ECTS)- Proiectarea unui model structural-instituțional de asigurare a calității învățământului superior, abordare sistemică , principial ameliorativă posibil de implementat în spațiul arab cu referire expresă la Regatul Hașemit al Iordaniei.

3. PROIECTAREA UNUI MODEL FUNCȚIONABIL DE PROMOVARE A CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR POSIBIL A FI IMPLEMENTAT ÎN SPAȚIUL ARAB CU REFERIRE EXPRESĂ LA REGATUL HESEMIT AL IORDANIEI. ABORDARE SISTEMICĂ ȘI PRINCIPIAL AMELIORATIVĂ

În construirea și structurarea unui proiect de model funcţional și adaptabil pentru realităţile existente în Regatul Hașemit al Iordaniei se impun răspunsuri adecvate următoarelor întrebări:

- Care sunt trăsăturile și tendințele de evoluție ale societății contemporane- Cum trebuie să răspundă inginerul secolului XXI acestei provocări- Ce puncte tari si oportunități oferă spațiul arab?- Care sunt punctele slabe, dificultățile și riscurile?- Ce măsuri și structuri se pot realiza pentru dezvoltarea calității învățământului superior?- Există o politică concretă și unitară în spațiul arab privind promovarea și asigurarea calității învățământului superior?

Spaţiul arab este tributar moștenirii lăsate de dominaţia colonială și anglofonă.

Pag. 171


Prezentăm sferele de influenţă exercitate de marile puteri în diversele ţări arabe.

Dominaţia engleză exercitată prin imperiul colonial asupra:

1.Yemen-ului

2-Iordani-ei

3-Irak –ului

4-Egipt–ului

5 -Sudan –ului

6-Arabiei saudite

7 – Emirate–lor arabe unite

8- Bahrain –ului

9-Qatar –ului

10-Kuweit–ului

11-Oman–ului

12-Palestinei

Dominaţia franceză exercitată de imperiul colonial asupra:

1.Alegriei2.Tunisiei3.Maroc-ului4.Djibouti-ului5.Siriei6.Liban-uluiPoate fi promovată o politică unitară în ţările arabe în domeniul asigurării calităţii

învăţământului superior?

Considerăm că acest proces este dificil dar nu imposibil

Reformarea lumii în mod concret a lumii arabe trebuie să înceapă prin educaţie și, în primul rând prin formarea și educarea elitelor promotoare ale progresului.

După modelul European al CE se poate constitui, prin reuniuni de genul Bologna, Lisabona, Praga, Berlin forumuri de dezbatere și decizii consultative care să conducă la politici coerente în spaţiul arab prin înfiinţarea unor structuri PAN-ARABE

Astfel s-ar asigura:

- Unitatea de exigențe și criterii de performanță în învățământul superior- Mobilitatea sporită a studenților și absolvenților printr-un sistem de credite transferabile și

capitalizabile după modelul ECST adaptat la spațiul arab- Recunoașterea diplomelor și a competențelor dobândite prin învățământul superior, atestate

prin diplmă și suplimente la foaia matricolă

Elaborarea unui model de personalitate a inginerului secolului XXI în consens cu megatendinţele societăţii contemporane

Pag. 172


Pag. 173


Pag. 174


Pag. 175


Pag. 176


Trăsături de personalitate a inginerului

AUTONOMIE – menţine echilibrul între dependenţă și independenţă în lumea deciziei, își asumă responsabilitatea de a lua decizii

CAPACITATEA DE PLANIFICARE – recunoaște sarcini sau situaţii invitabile, identifică pașii necesari pentru derularea procesului; caută modalităţi de implementare

EXPLORARE – dorește să folosescă resurse (oameni, materiale, activităţi în cadrul școlii și comunităţii) pentru a învăţă despre posibilităţi existente și pentru a-și înţelege propriile capacităţi

CAPACITATEA DE DECIZIE PRIVIND PROFESIA– cunoaște strategiile de luare a deciziilor și le poate folosi; caută informaţii despre ele; cunoaște tentaţia satisfacţiilor, înţelege și poate evalua didiferite stiluri de luare a deciziilor

CUNOAŞTERE – a lumii, a muncii, a diferitelor ocupaţii din cadrul acesteia și a datelor importante despre domeniile ocupaţionale mai atrăgătoare

REALISM – caută să-și dezvolte cunoșterea de sine și pe cea a situaţiei; își compară propriile capacităţi cu posibilităţile ce se ivesc; are ţeluri stabile dar nu rigide; identifică noile obiective ca noi cerinţe situaţionale

ÎNALTĂ SPECIALIZARE – în consens cu era societăţii supertehnologizate, versus ORIZONTURI LARGI – INTERDISCIPLINARE – pentru conexiuni și transferuri generatoare de flexibillitate și creativitate

VIZIUNE PROSPECTIVĂ ŞI ANTICIPATIVĂ- într-o eră a tehnologiilor și energiilor neconvenţionale, într-o eră atomică cu promisiuni și riscuri, într-o eră cosmică, a ingineriei geneticii și roboticii.

O NOUĂ CALITATE ÎN CERCETARE – vizând impactul major al tehnologiei asupra mediului și al omului pentru o dezvoltare durabilă (gestionarea resurselor, a apei, a deșeurilor, a infrastructurii, asigurarea calităţii vieţii și a standardelor de sănătate și de securitate)

CAPACITATEA DE A GESTIONA MEGAPROIECTE – reprezintă o altă mare provocare cu care se confruntă o altă mare provocare cu care se confruntă inginerul secolului XXI în condiţiile schimbului tehnologic și cultul internaţional al eroziunii suveranităţii și a graniţelor prin acorduri internaţionale, companii transnaţionale și multinaţionale, al mobilităţilor inginerilor cu alte ţări etc

O etapă importantă în construirea unui proiect pentru asigurarea calităţii – o reprezintă INVENTARIEREA OCUPAŢIILOR - și a ponderii acestora și corespunzător ELABORAREA UNOR STANDARDE OCUPAŢIONALE.

În realizarea CODULUI OCUPAȚIILOR din Reagtul Hașemit al Iordaniei sunt implicați experți, manageri, analiști din toate sectoarele și domeniile socio-profesionale.

Corespunzător acestui COD experții abilitați în elaborarea standardelor vor compune HARTA COMPETENȚELOR din fiecare ocupație cu descrierea indicatorilor și a nivelurilor de performanță a criteriilor și probelor de evaluare

Al treilea proces de interes pentru problematica abordată în prezenta teză este CONCEPEREA STANDARDULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (SPP)

Prin S.P.P. se definesc :

Conținutul programului de formare CURRICULUM CORESPUNZĂTOR CERINȚELOR DIN STANDARDUL OCUPAȚIONAL;

Oferta educațională (instituții, module, rutele de formare);

Pag. 177


Misiunile și obiectivele; Strategiile (metodele, mijloacele și formele de organizare); Criterii de performanță și modalități de certificare

Într-o economie de piaţă o componenytă esenţială o reprezintă MARKETINGUL, STUDIUL PIEŢEI FORŢEI DE MUNCĂ pentru a calibra oferta educaţională cu cererea

Prin MARKETING se vizează identificarea și satisfacerea cerinţelor și așteptaărilor mediului economico-social, rentabilizarea investiţiilor, eficientizarea serviciilor educaţionale ale mediului academic.

Într-un veritabil demers reformator o altă etapă o constituie ASIGURAREA CADRULUI LEGISLATIV pentru funcționalitatea unor structuri organizatorice necesare asigurării calitățiii în învățământul superior (după modelul ARACIA, ARACIP, CNAA – Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare

Asigurarea MANAGEMENTULUI CALITĂȚII LA NIVEL DE SISTEM ȘI LA NIVEL DE UNIVERSITATE cu implicarea în mai mare măsură a studenților și a beneficiarilor forței de muncă înalt calificată/patronat în procesul de evaluare, certificare și acreditare

Constituirea PROCEDURILOR DE EVALUARE A CURRICULUMULUI universitar pentru a asigura unitate de conținut cu încurajarea autonomiei prin alocare a 25-30% curriculumului la dispoziția universităților.

Valorificarea bunelor experiențe privind promovarea excelenței în Regatul Hașemit al Iordaniei, precum și al unor practici ale DGIPT din Liban

Funcționalitatea SISTEMULUI MANAGEMENTULUI CALITĂȚII (SMC) prin creșterea atribuțiilor departamentelor de management al calității

Experienţa universităţii Politehnica din București reprezintă un model de foarte bune practici în domeniul asigurării calităţii.

Pag. 178


Chestionarul aplicat profesorilor dintr-o universitate tehnica privind cunoaşterea gradului de satisfacţie al acestora Prin chestionarul aplicat profesorilor dintr-o universitate tehnica din Romania. s-a urmărit cunoaşterea gradului de satisfacţie al acestora legat de:

1. dotarea unităţilor de învăţământ;2. nivelul de pregătire al studenţilor;3. stilul managerial promovat (direcţional sau bazat pe autonomie academică);4. structura curriculară şi a anului universitar;5. calitatea cursurilor, a manualelor şi a mijloacelor de învăţământ;6. statutul social al profesorului (venit, libertatea de concepţie şi credinţă, depărtarea de instituţia de

învăţământ etc.)Cele 15 întrebări adresate profesorilor sunt nuanţate şi foarte analitice, conform tabelului de mai jos:

Chestionar aplicat profesorilor – răspunsuri procentuale:


9sau 10 7 sau 5 sau

mai

m

ic

Tota l

1. Credeţi că este bine să predaţi în limba dv. maternă ? 41 21 23 15 100%

2. Sunteţi mulţumiţi de nivelul unităţilor tehnice de învăţământ? 31 31 29 9 100%

3. Credeţi că nivelul direcţional este acceptat? 39 33 17 11 100%

4. Unitatea este bine dotată? 41 27 19 13 100%

5. Credeţi că manualeler sunt la nivelul dorit? 37 35 17 11 100%

6. Venitul dv. este rezonabil? 35 25 23 17 100%

7. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reuşite? 41 27 19 13 100%

8. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institul unde predaţi? 47 23 23 7 100%

9. Sunteti multumiti de nivelul de pregatire al elevilor? 47 25 19 9 100%

10. Sunteti multumiti de nivelul absolventilor? 39 33 21 7 100%

11. In locul unde sunteti puteti manifista , ideile, credinta,conceptile? 45 23 21 11 100%

12. Sunteti multumiti de sectia de cercetare din institutul dv.? 45 31 12 12 100%

13. Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efect favorabil asupra invatatul? 43 25 17 15 100%

14. Credeti ca orele de curs pe saptamana sunt suficiente pentru intelegerea materiei? 47 23 17 13 100%

15. Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt rezonabile? 35 27 27 11 100%

Pag. 179


1.Credeti ca este bine sa predati in limba dv. materna (romana)?

7% 2.Sunteti multumit de nivelul unitatilor tehnice

de invatamant?5%3.Credeti ca nivelul de

conducere este acceptat?6%



6%6.Venitul dvs. este

rezonabil?6%


7%


8%


8%


6%




institutul dvs.?7%


invatamantului?7%



8%


6%

raspuns:9-10

Pag. 180



5%2.Sunteti multumit de

nivelul unitatilor tehnice de invatamant?

8%3.Credeti ca nivelul de

conducere este acceptat?8%



9%


6%7.Credeti ca mijloacele utilizate sunt

reusite?7%


6%


elevilor?6%


8%


credinta, conceptile?6%12.Sunteti multumit de

sectia de cercetare din institutul dvs.?

8%


invatamantului?6%



6%


7%

raspuns:7-8

Pag. 181



8%

2.Sunteti mul-tumit de nivelul

unitatilor tehnice de in-

vatamant?10%

3.Credeti ca nivelul de conducere

este acceptat?6%


6%5.Credeti ca

manualele sunt la nivelul dorit?

6%6.Venitul dvs.

este rezonabil?8%7.Credeti ca mijloacele utilizate sunt

reusite?6%


8%

9.Sunteti mul-tumit de nivelul de pregatire al

elevilor?6%

10.Sunteti mul-tumit de nivelul absolventilor?

7%

11.In locul unde sunteti puteti

manifesta ,ideile , credinta, con-

ceptile?7%

12.Sunteti mul-tumit de sectia

de cercetare din institutul dvs.?

4%

13.Credeti ca ex-istenta sexului

opus la banca de studiu favorabil asupra invata-

mantului?6%

14.Credeti ca orele de curs pe saptamana sunt suficiente pen-tru intelegerea

materiei?6%


9%

raspuns:5-6

Pag. 182



9% 2.Sunteti mul-tumit de nivelul

unitatilor tehnice de invatamant?

5%3.Credeti ca nivelul de conducere

este acceptat?6%4.Unitatea este bine dotata?

7%5.Credeti ca

manualele sunt la nivelul dorit?

6%6.Venitul dvs.

este rezonabil?10%


7%


4%

9.Sunteti mul-tumit de nivelul de pregatire al

elevilor?5%

10.Sunteti mul-tumit de nivelul absolventilor?

4%

11.In locul unde sunteti puteti

manifesta ,ideile , credinta, con-

ceptile?6%

12.Sunteti mul-tumit de sectia de cercetare din in-

stitutul dvs.?7%

13.Credeti ca ex-istenta sexului

opus la banca de studiu favorabil asupra invata-

mantului?9%

14.Credeti ca orele de curs pe saptamana sunt suficiente pentru intelegerea ma-

teriei?7%


6%raspuns:<5

Pag. 183


41%

27%

20%

12%

TOTAL RASPUNSURI

1234

Pag. 184


1.Credeti ca

este bine sa

predati in lim

ba dv. m

aterna (r

omana)?

3.Credeti ca

nivelul de co

nducere es

te acce

ptat?

5.Credeti ca

manualele su

nt la nivel

ul dorit?

7.Credeti ca

mijloace

le utiliza

te sunt re

usite?

9.Sunteti

multumit de n

ivelul de p

regatire a

l elevilo

r?

11.In locul unde sunteti

puteti manifes

ta ,ideile

, credinta,

conceptile?

13.Credeti ca

existen

ta sexu

lui opus la banca d

e studiu fav

orabil as

upra invat

amantului?

15.Credeti ca

zilele d

e vacan

ta pe an

sunt rezonabile?

01020304050

HISTOGRAMA DIDTRBUIRII PROCENTUALE A RASPUNSURILOR PROFESORILOR DIN UPB


Pag. 185


1.La întrebarea “credeţi că este bine să predaţi în limba maternă?” -o mare parte a profesorilor - 41% - consideră ca foarte bună predarea în limba maternă, ceea ce facilitează procesul de predare-învăţare, de înţelegere, chiar cu riscul limitării oportunităţilor mobilităţii forţei de muncă în alte ţări:-21% cotează predarea în limba maternă cu note între 7-8;-23%acorda incredere limitata dar peste 5 –intre 5 si 6;

- 15% plasează răspunsul la această întrebare sub 5, subânţelegându-se că sunt promotori ai deschiderii spre universalitate internaţională în procesul de învăţământ superior.

Mobilităţile profesorilor, precum şi a studenţilor a crescut considerabil, angajările selesctive pe piaţa forţei de muncă europeană sunt condiţionate şi de cunoaşterea limbilor străine, de circulaţie internaţională şi a limbajului tehnologic adecvat ţării ce oferă locul de muncă. An de an, Facultatea de Inginrie în Limbi Străine asigură promoţii de specialişti în inginerie electronică şi telecomunicaţii, în calculatoare şi tehnologia informaţiei, în inginerie chimică, mecanică, ştiinţa materialelor şi management, pe 3 filiere de mare interes european: engleză, franceză şi germană

41%

21%

23%

15%


1234

Pag. 186


2.În ceea ce priveşte gradul de satisfacţie privind nivelul unităţilor tehnice de învăţământ,

......

31%

31%

29%

9%

2.Sunteti multumit de nivelul unitatilor tehnice de invatamant?

1234

Pag. 187


3.În ceea ce priveşte stilul managerial direcţional,

......

39%

33%

17%

11%

3.Credeti ca nivelul de conducere este ac-ceptat?

1234

Pag. 188


4. În ceea ce priveşte nivelul dotării unităţii de învăţământ........

41%

27%

19%

13%


1234

Pag. 189


5.La întrebarea privind calitatea manualelor....

De peste 12 ani, echipele manageriale ale univerisitatii. şi-au definiti obiectivele strategice , ca instituţie academică de elită integrată în spaţiul european al învăţământului şi cercetării.

O axă prioritară, majoră a planurilor manageriale strategice a reprezentat-o activitatea didactică, modernizarea permanentă a conţinutului procesului de învăţământ, în acord cu cerinţele pieţei muncii, cu priorităţile generale ale integrării în U.E. şi cu standardele internaţionale. Înnoirea ştiinţifică permanentă a disciplinelor de învăţământ cu abordare comparată şi perspectivă internaţională, îmbunătăţirea calităţii cursurilor predate, prin actualizarea permanentă a informaţiilor ştiinţifice, au constituit criterii şi indicatori de performanţă şi calitate, inclusiv în promovarea cadrelor universitare.

În strategia managerială, cercetarea ştiinţifică avansată constituie un important factor de creştere a competitivităţii universitatii., implementând programe de cercetare de graniţă în domenii emergente, dar şi în programe de cercetare aplicativă finalizate în produse şi tehnologii originale cu potenţial comercial, sub genericul “produse inovative universitatii.”. Totodată, universitatea. vizează implicarea tot mai activă în organisme europene şi internaţionale precum EUA (European University Association), ENQA (European Association for Quality assurance in Higher Education etc., reflectându-se practica abordării inovative în domeniul managementului strategic al calităţii.

37%

35%

17%


1234

Pag. 190


6.Un parametru edificator al concordanţei între prestaţia socială şi venitul realizat de către profesori a constituit un punct cheie în sondaj, evidenţiindu-se corelaţii şi similitudini: Circa 1/3 din cei chestionaţi apreciază ca rezonabil venitul. De menţionat că în grilele de salarizare s-au produs polarizări ale retribuţiilor la vârf (profesori) cu salarii mai mari şi pe treptele inferioare scăderi bruşte, cu valenţe demotivante, cu limitarea accesului pe ierarhie în sus.

În plan strategic managerial, sprijinirea şi promovarea excelenţei academice s-a realizat şi prin recompensare salarială şi non salarială.

Deşi un obiectiv important al gestionării resursei umane l-a constituit atragerea către cariera didactică a celor mai performanţi absolvenţi, pârghiile stimulative sunt încă destul de slabe.

35%

25%23%

17%


1234

Pag. 191


7.În general, aprecierile mijloacelor de învăţământ utilizate sunt

În cadrul universitatii tehnice. s-a construit treptat un nou concept – acela de universitate antreprenorială – capabilă să transpună rezultatele cercetării proprii în practică prin dotarea laboratoarelor şi atelierelor sau prin elaborarea unor proiecte cutezătoare (“casă independentă energetic”), prin implicarea în proiecte europene precum CERN, cipul detector al cancerului, nanotehnologii etc. universitatea. îşi asumă totodată, conceptul şi politica aferentă de universitate inovatoare, promotoare a cercetării ştiinţifice avansate.

41%

27%

19%

13%7.Credeti ca mijloacele utilizate sunt reusite?

1234

Pag. 192


8. O problemă socială importantă o reprezintă distanţa dintre instituţia de învăţământ şi reşedinţa profesorilor.Dacă situaţia este bună şi foarte bună referitor la zona de rezidenţă a profesorilor, aceasta se

datorează şi unei practici mai vechi, aceea de a asigura locuinţe de serviciu în apropierea instiuţiei în care muncesc. Astfel, în apropierea/vecinătatea campusurilor universitare au fost repartizate locuinţe în mini cartiere pentru cadrele didactice sau nedidactice ale universitatii. Totodată, universitatea. a fost conectată cu două magistrale de metrou pe cele două intrări – Splaiul Independenţei şi Militari – care asigură transportul rapid, atât al studenţilor cât şi al cadrelor.

47%

23%

23%

7%


1234

Pag. 193


9. Nivelul de pregătire al studenţilor constituie un criteriu al satisfacţiei profesionale

Această situaţie este datorată în mare parte unor măsuri adoptate de Ministerul Educaţiei Naţionale privind exigenţele sporite la examenul de bacalaureat, care a dat generaţii mult mai pregătite învăţământului superior. O altă măsură cu efecte benefice a constituit-o şi o oarecare selectivitate, prin introducerea unor probe la admiterea în unele facultăţi, în vederea atragerii unei mase critice de studenţi de vârf şi de cadre didactice de elită academică.

47%

25%

19%9%


1234

Pag. 194


10.Gradul de satisfacţie al profesorilor determinat de nivelul de pregătire al absolvenţilor constituie unul dintre feed-back-urile vizând calitatea prestaţiei educaţionale universitare.

Este mulţumitor procentajul de 72% al satisfacţiei vis-a-vis de pregătirea absolvenţilor, dar dacă vedem cei 28% între 5-6 şi sub 5, considerăm că mai este de lucru în ceea ce priveşte proiectarea eşalonată a eficienţei finale.

39%

33%

21%

7%


1234

Pag. 195


11. Libertatea de opinie, credinţă, de concepţie a constituit subiectul unei întrebări importante din sondajul adresat profesorilor, în contextul liberalizării, democratizării, depolitizării învăţământului, al respectării drepturilor fundamentale ale omului.

în rândul profesorilor din universitate. România, circa 45% apreciază la cotă maximă (între 9-10) libertatea de opinie,

Trecerea după 1989 de la un regim totalitar, dictatorial, cu un control excesiv al celor ce predau şi a conţinuturilor predate în învăţământul superior, la autonomia universitară, libertatea de exprimare, la o mare mobilitate şi deschidere spre democraţiile reale, a avut efecte benefice în punerea în valoare a iniţiativelor valoroase, a creativităţii, a promovării unităţii în diversitate culturală, de concepţie etc.

45%

23%

21%

11%

11.In locul unde sunteti puteti mani-festa ,ideile , credinta, conceptile?

1234

Pag. 196


12. Printre indicatorii şi criteriile de performanţă şi calitate a instituţiilor de învăţământ superior se înscrie şi nevlul cercetării ştiinţifice promovate în rândul profesorilor şi studenţilor.

În cadrul universitatii. există o strategie coerentă pe termen mediu şi lung privind cercetarea ştiinţifică, cu precădere în domenii tehnologice de vârf, interdisciplinare bazate pe parteneriate pe creşterea autonomiei ştiinţifice, pentru transfer tehnologic, dar şi didactic universitar, reflectându-se rezultatele cercetării ştiinţifice în procesul de învăţământ, direct în amfiteatre şi laboratoare.

45%

31%

12%12%

12.Sunteti multumit de sectia de cercetare din institutul dvs.?

1234

Pag. 197


13. “credeţi că existenţa sexului opus în banca de studiu are efect asupra proceului

de învăţămîn?”

43%

25%

17%

15%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu favorabil asupra invatamantului?

1234

Pag. 198


14.În ceea ce priveşte ponderea disciplinelor în planul de învăţământ şi numărul de ore repartizate acestora, după aplicarea procesului /hotărârii de la Bologna, de structurare a pregătirii în 3 etape: licenţă, master, doctorat, după reaşezarea planurilor de învăţământ, extinderea programelor acreditate de master şi doctorat, profesorii, în proporţie de 70% consideră numărul de ore alocate disciplinelor sunt suficiente printr-o ierarhizare şi structurare logică.

47%

23%

17%13%

14.Credeti ca orele de curs pe saptamana sunt suficiente pentru intelegerea materiei?

1234

Pag. 199


15. În structura anului şcolar/universitar locul pe care îl ocupă vacanţele constituie subiectul întrebării nr. 15 din chestionar , evidenţiază faptul evident că un indicator important al eficienţei şi performanţei instituţiilor de învăţământ îl reprezintă gradul de absorbţie a forţei de muncă pregătită prin aceste instituţii. Acest indicator reflectă şi rentabilitatea investiţiilor în calificarea forţei de muncă.

Chestionar aplicat studentiilor dintr-o universitate tehnica din Romania.

35%

27%

27%

11%


1234

Pag. 200


Esantionul de studenti a cuprins 100 de studenti din facultatile , energetica , transporturi , S.I.M, F.S.A si I.S.B. – participanti la programul de formare initiala pentru cariera didactica .

Î n t r e b a r e a 9 sau 10 7 sau 8 5 sau 6 Mai mic de 5

1. Avti bursa? 90 0 0 10 100

2 .Credeti ca taxele sunt rezonabile? 10 26 46 18 100

3.Ce medie ati avut la liceu? 76 22 2 0 100

4. Credeţi că manualeler sunt la nivelul dorit? 4 76 16 4 100


6. Credeţi că mijloacele utilizate sunt reuşite? 0 74 24 2 100

7. Aveti teme si repetati zilnic lectii acasa? 96 2 1 1 100

8. La domiciliu aveti conditii bune pentru invatat? 56 28 8 8 100

9. Locuiţi la distanţă rezonabilă de institul unde invatati? 60 28 6 6 100

10. Credeti ca aveti stimulente sa invatati pentru note mai bune? 32 48 16 4 100

11.Credeti ca biblioteca institutului este bine dotata? 52 32 8 8 100

12.Va acorda profesorii timp de consultatie? 12 64 16 8 100

13. Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efect favorabil asupra invatatul? 30 36 24 10 100

14.Credetei ca orele dr curs pe saptamana sunt suficiente pentru intelegerea materiei? 54 36 10 0 100

15.Aveti program de zi sau seral? 100 0 0 0 100

16.Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt rezonabile? 18 44 22 16 100

17.Crezi ca ceea ce inveti este folositor? 16 58 24 2 100

18.Te simti destul de pragatit pentru piata muncii (pentru a fi recrutat)? 14 54 24 8 100

19.Absolventii isi gasesc usor de lucru? 6 18 46 30 100

1.Aveti bursa ?12%



liceu?10%4.Credeti ca manualele




zilnic lectile acasa?13%

8.La domiciliu aveti con-ditii bune pentru invatat?


institutul unde invatati?8%

10.Credeti ca aveti stimu-lente sa invatati pentru

note mai bune?4%


dotata?7%


2%


lui?4%


7%


14%


2%

17.Crezi ca cea ce inveti este folosi-tor?2%


2%


1%

raspuns:9-10Pag. 201

CONTRIBUTII PRIVIND IMBUNATATIREA PERFORMANTEI IN EDUCAITE AVAND LA BAZA STANDARDE SPECIFICE SI MODELE DE EXCELENTA1.Aveti bursa ?12%



liceu?10%4.Credeti ca manualele




zilnic lectile acasa?13%

8.La domiciliu aveti con-ditii bune pentru invatat?


institutul unde invatati?8%

10.Credeti ca aveti stimu-lente sa invatati pentru

note mai bune?4%


dotata?7%


2%


lui?4%

14.credeti ca orele de curs pe saptamana sunt

sufieciente pentru in-telegerea materiei?

7%


14%


2%

17.Crezi ca cea ce inveti este folosi-tor?2%


2%


1%

raspuns:9-10

Pag. 202



3.Ce medie ati avut la liceu?3%


nivelul dorit?11%


9%6.Credeti ca mi-jloace utilizate sunt reusite?


0%8.La domiciliu

aveti conditii bune pentru invatat?

4%9.Locuiti la dis-

tanta rezonabila de institutul unde

invatati?4%


7%


5%

12.Va acorda pro-fesorii timp de

consultatii?9%

13.Credeti ca exis-tenta sexului opus la banca de studiu are efecte favora-

bile asupra in-vatatului?

5%


mana sunt su-fieciente pentru intelegerea ma-

teriei?5%

16.Credeti ca zilele de vacanta pe an sunt re-

zonabile?6%

17.Crezi ca cea ce inveti este folosi-

tor?8%

18.Te simti destul de pregatit pentru piata muncii (pen-tru a fi recrutat)?

8%


3%

raspuns:7-8

Pag. 203



15%


1%4.Credeti ca man-

ualele sunt la nivelul dorit?

5%5.Unitate este bine dotata?

8%

6.Credeti ca mijloace utilizate sunt

reusite?8%7.Aveti teme so

repetati zilnic lectile acasa?

0%


invatat?3%

9.Locuiti la distanta rezonabila de insti-tutul unde invatati?

2%

10.Credeti ca aveti stimulente sa in-

vatati pentru note mai bune?

5%


3%12.Va acorda profesorii timp de consultatii?

5%



8%



3%


7%


8%


recrutat)?8%

19.Absolventii isi gasesc usor de

lucru?15%

raspuns:5-6

Pag. 204


1.Aveti bursa ?7%


13%


nivelul dorit?3%5.Unitate este bine dotata?

3%6.Credeti ca mi-jloace utilizate sunt

reusite?1%

7.Aveti teme so repetati zilnic lectile

acasa?1%8.La domiciliu aveti

conditii bune pen-tru invatat?

6%9.Locuiti la distanta rezonabila de insti-tutul unde invatati?

4%

10.Credeti ca aveti stimulente sa in-

vatati pentru note mai bune?

3%



6%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efecte favorabile

asupra invatatului?7%


12%

17.Crezi ca cea ce inveti este folosi-

tor?1%

18.Te simti destul de pregatit pentru piata muncii (pen-tru a fi recrutat)?

6%

19.Absolventii isi gasesc usor de

lucru?22%

raspuns:<5

39%

37%

17%

7%

TOTAL RASPUNSURI

1234

Pag. 205


39%

37%

17%

7%

TOTAL RASPUNSURI

1234

Pag. 206


1.Aveti bursa ?



7.Aveti teme so repetati zilnic lectile aca

sa?

9.Locuiti la distanta rezonabila de institutul unde invatati

?

11.Credeti ca biblioteca institutului este

bine dotata?

13.Credeti ca existenta sex

ului opus la banca de studiu are efecte

favorabile asupra invatatu

lui?

15.Aveti program de zi sau seral

?

17.Crezi ca cea c

e inveti este folositor?

19.Absolventii isi gasesc u

sor de lucru?

0

40

80

120

histograma distribuirii procentuale a raspun-surilor studentii dintr-o universitate tehnica din

Romania


Pag. 207


1. La intrebare daca aveti bursa:- 90% dintre studenti au obtinut burse – cea ce ilustreaza nivelul foarte bun de

pregatire cu care au intrat in universitate ; -aceasta ca un reflex pozitiv al marilor

exigente manifestata in anii precedenti la obtinerea BAC-ului

Marea selectivitatea realizata prin evaloarile de absolvire a liceului a conferit din start

o noua calitate pregatirii ulterioare in invatamantului superior .

90%

10%

1.Aveti bursa ?

1234

Pag. 208


2.“Cât de acceptabile sunt taxele?” – este o întrebare ce vizează permisivitatea accesului la învăţământul superior precum şi responsabilizarea faţă de datoriile ce revin studenţilor prin contractul de studii, ca plătitori de taxe pentru serviciile educaţionale oferite de învăţământul superior :

- 10% dintre studenţii investigaţi consideră taxele pentru învăţământ ca fiind acceptabile la o cotă superioară de 9 şi 10 puncte;

- 26% dintre repondenţi consideră acceptabile taxele, conferind răspunsului calificative de 7 şi 8;

- 46% îşi plasează răspunsurile la limita de jos a calificativelor, între 5 şi 6;

- 18% - un număr relative mare - nu consideră acceptabile taxele, plasând răspunsurile sub limita de 5 puncte

Din pacate, criza economica a condus si la subfinantare invatamantului cea ce s-a repercutat negativ in majorarea unor taxe lovind in familiile defavorizate dar cu mare potential intelectual drept compensatii se acorda burse sociale pentru studii din aceasta cauza

10%

26%

46%

18%2.Credeti ca taxele sunt rezonabile?

1234

Pag. 209


3 Calitatea pregătirii din învăţământul preuniversitar – liceal al actualilor studenţi ca premisă a performanţelor ulterioare din învăţământul universitar a fost vizată concret prin întrebarea.3: “Ce medie aţi avut la liceu?”

Autoevaluarea studenţilor constituie un bun exerciţiu al manifestării autonomiei şi implicării în autoeducaţie şi autopregătire:

-76% dintre studenţi plasează pregătirea din liceul absolvit la cote valorice maxime între 9 şi 10;-22% dintre studenţii chestionaţi consideră bună pregătirea şi rezultatele obţinute (media) din

liceu – între 7 şi 8;-2% dintre intervievaţi plasează rezultatele (media) obţinute în liceu la limita accepatabilităţii,

suficienţei, între 5 şi 6;In decursul ultimilor ani s-a promovat o politica coerenta privind asigurarea unitati si continuitati in pregatirea elevilor din preuniversitar si a studentilor in cadrul careia subliniam:

-asigurarea presidintiei comisiilor de BAC de catre cadrele universitare – promovanduse reale criterii de performante si calitate .

-capanii de promovare a imaginii facultatilor si specializarlior – in liceele furnezoare de potentiali studenti (prin postere ,pliante cu admitere , etc).

-zile ale portilor deschise in cadrul politehnicii – adevarate pelerinaje ale absolvetilor liceelor.

-continuarea participarii profesorilor din licee la programe de formare continua, masterate si doctorate prin universitatea tehnica. etc

76%

22%

2%3.Ce medie ati avut la liceu?

1234

Pag. 210


4. Apreciera nivelului calitativ al manualelor în opinia studenţilor

Si in acest domeniu - al elaborarii manualelor- s-au structurat elemente ale unei strategii cu bune rezultate :

-includerea in criterile de performanta pentru promovare pe functii didactice acadimice a acestui indicatori – publicare subiectilor de curs a manualelor si tratatelor de specialitate;

-acest indicator este important si in acreditare academica de catre ARACIS a facultatilor;

-incurajarea tiparirii manualelor cu adevarat competetive si de calitate prin intermediul unor programe structurale europene .

4%

76%

16%


1234

Pag. 211


5. În ceea ce priveşte nivelul calitativ al satisfacţiei dotării, se înregistrează :

72% dintre studenţi (8% + 64%) califică cu note de 9 şi 10 şi respectiv 7si 8, dotarea instituţiilor în care studiază;

doar 28% dintre studenţi (24% + 4%) califică cu 5 şi 6 şi respectiv sub 5 dotarea.Studentii apreciaza in proportii de 72% calitatea dotarii unitatii .

Investiţiile în educaţie şi învăţământ sunt investiţii în viitor – cele mai rentabile investiţii cu roade pe termen mediu şi lung.

8%

64%

24%

4%5.Unitate este bine dotata?

1234

Pag. 212


6. Răspunsurile la .5, evident se corelează pozitiv cu răspunsurile la .6 ce vizează aprecierea mijloacelor de învăţământ:

74% apreciaza la cote valorifice superioare mijloacele gestionarea spatilor de catre fiecare facultate , amenajare unor cabinete si laboratoare ,ateliere de instruire practica dotarea acestora cu tehnologie informatica, sponsurizarile asigurate, dezvoltarea unor centre de cercetare tehnologice avansata sunt doar cateva actiuni din cadrul de modernizre a mijloacelor tehnico-didactice din universitatea .

74%

24%

2%6.Credeti ca mijloace utilizate sunt reusite?

1234

Pag. 213


7. Studiul individual constituie o premisă favorizantă a asigurării performanţelor în învăţare. De aceea acesta face obiectul unei întrebări distincte, formulată după cum urmează: “Aveţi teme şi repetaţi zilnic lecţiile acasă?”

Programul cursurilor universitare, al activităţilor de instruire practică în ateliere şi laboratoare, de I.A.C., de elaborarea de proiecte de studiu şi cercetare, impietează uneori studiul ritmic, zilnic individual al studenţilor aşa cum rezultă şi din distribuţia răspunsurilor la întrebarea.7:

-96% dintre studenţi acordă calificativul maxim între 9 şi 10 acestei probleme;

96%

2%

1%

1%

7. Aveti teme so repetati zilnic lectile acasa?

1234

Pag. 214


8. Condiţiile de învăţat la domiciliu pot favoriza sau impieta nivelul calitativ al pregătirii studenţilor.

Din răspunsurile acestora rezultă că:

Varietatea condiţiilor de studiu la domiciliu reclamă măsuri ameliorative instituţionale prin:

o programe dirijate în cadrul bibiliotecilor virutale;o laboratoare deschise pentru cercetare printr-o monitorizare planificată;o promovarea formelor informatizate, a cursurilor on-line, la distanţă;o organizarea unor săli de studiu în cadrul căminelor studenţeşti etc.

56%

28%

8% 8%

8. La domiciliu aveti conditii bune pentru invatat?

1234

Pag. 215


9 Distanţa dintre domiciliul studenţilor şi instituţia de învăţământ superior în care învaţă poate afecta randamentul şi performanţele acestora. Naveta, circulaţia dificilă în traficul aglomerat la început şi sfârşit de program pot constitui factori de stress, de oboseală ce pot afecta receptivitatea, capacitatea de concentrare, capacităţile intelectuale, cognitive, de gândire şi creaţie:

La nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior se pot adopta soluţii particulare: curse speciale cu un program orar bine stabilit, abonamante, gratuităţi etc.

Universitatea despune o baza mare de camine ce poate asigura cazare tuturor studentilor in campus cea ce creaza facilitati de economisirea a timpului si efortului.

60%

28%

6%

6%


1234

Pag. 216


10 Motivarea studenţilor pentru o învăţare eficientă şi de calitate face obiectul conţinutului al întrebării „Credeţi că aveţi stimulente să învăţaţi pentru note mai bune?”

Distribuţia răspunsurilor studenţilor chestionaţi

32% - foarte bune

48% - bune

16% - suficinte

4% - insuficinte

In stratigiile motivationale pentru rezultate maximale /superioare in invatare s-au structurat la nivelul Universtatii diverse proceduri , mecanisme si indicatori stimulativ :

-accesul la concursul de ocupare a unor posturi academice /universitare -este determinat de media anilor destudii si de licenta;

-sponsorizarile acordate de uneu comapanii partenere – binificiare ale fortei de munca inalt calificata si premile acordate celor mai meritori studenti ;

-inscriera in foaie matricola si suplimentului la diploma a rezultatelor , notelor , creditelor si competentelor dobandite;

-admitere la mastere si doctorate pe crtiterii de performanta, respective note obtinute;

-acordare de burse pe criterii selective de performanta.etc

32%

48%

16%

4%


1234

Pag. 217


11 În opinia studenţilor dotarea bibliotecii este cotată:

52% - foarte bine

32% - bine

8% - suficient

Universtatea despune :

-de biblioteci specializate ale facultatilor

- de o biblioteca centrala ultra moderna atat cu fond de carte- cu acces la raft , cat si de biblioteca virtuala – cu sistem informatic;

-de un buletin periodic al bibliotecilor pentru informarea asupra noutatilor editoriale intrate in fond;

- de edituri proprii cu facilitati pentru profesori si studentii Universitatii.

52%

32%

8%

8%


1234

Pag. 218


12 Consultaţiile acordate de profesori studenţilor în elaborarea unor teme, proiecte, cercetări, constituie un preţios adjuvant în asigurarea calităţii în pregătirea unversitară:

12% - foarte bine

64% - bine

16% - suficient

8% - insuficient

Din acest punct de vedere se pot dezvolta bune practici de parteneriat între echipe de proiect studenţeşti cu cadrele didactice universitare, precum şi publicarea unor articole, comunicăr ştiinţifice cu mai mulţi autori – profesori şi studenţi – în revistele de specialitate universitare.

-Etapizarea evaluarelor –confera o buna evaluare a pregatirii si consultatilor acordate atat pentru evaluare pe parcurs , evaluarea finala, presesiune , sesiune si sesiune de reevaluare / restante / marire de note etc;

-Stagile de comentare prin diverse programe de mobilitati ale studentilor insotiti de profesori menturi de practica

-coordonare si indrumarea studentilor pentru participare la sesiune de comunicari stiintifice studentesti la alte manifestari de cercetare –nationale si internationale;

-Indrumarea tezelor de licenta ,de master,si de doctorat etc.

12%

64%

16%


1234

Pag. 219


13 La întrebarea „Credeţi că existenţa sexului opus la banca de studiu are efecte favorabile?”, răspunsurile studenţilor sunt relativ diferite de cele date de profesori, reflectând o deschidere mai mare a studenţilor faţă de procesul democratizării învăţământului, de eliminare a discriminărilor de gen în mediul universitar, academic.

30%

36%

24%

10%

13.Credeti ca existenta sexului opus la banca de studiu are efecte favorabile asupra invatatului?

1234

Pag. 220


14 Înţelegerea în procesul învăţării este condiţionată şi de numărul de ore alocate cursurilor universitare săptămânal.

În opinia studenţilor, în general, orele de curs sunt considerate ca fiind suficiente.

54% - foarte bine ;

36% - bine ;

10% - suficient.

Rezulta o accentuare a condensarii manualului deoarece in Universitate. –ca efect al trecerii la sistemul Bologna –licenta , master , doctorat cu reducere anilor de studiu – dar prin comprimare materiei de studiu.

54%

36%

10%

14.credeti ca orele de curs pe saptamana sunt sufieciente pentru intelegerea materiei?

1234

Pag. 221


15 Tipul programului - de zi sau seral – se corelează cu performanţa şi calitatea procesului de învăţământ.

Programul de zi are incontestabile avantaje cu impact pozitiv asupra nivelului şi performanţelor învăţământului universitar.

Intrebarea nu se justifica la Universitate. intrucat invatamantul universitar tehnic . este 100% la zi

Invatamantul universitari politehnic- asigura atat o inalta pregatire academica stiintifica cat si o substantiala pregatire / instruire practica asigurata prin orele de laborator , atelier ,instruire practica comasata in tehnologile specializarilor.

Obligativitate parcurgerii orelor ofertate instruirii tehnologice practice de specialitate a deteminat excluderea programelor serale sau F.F. – lucru benefic pentru asigurarea functiei pragmatice –arealizarii acelui HOMO FABER- constructor, inovator, creator.

100%


1234

Pag. 222


16 Rezonabilitatea numarului de zile de vacanţă

Pe ansamblu, opiniile studenţilor privind numărul de zile de vacanţă sunt relativ concordante .

18%

44%

22%

16%


1234

Pag. 223


17 Utilitatea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în cursurile universitare

Marea majoritate a studenţilor intervievaţi consideră folositoare cunoştinţele dobândite

Reopndente care se plaseaza pe ultimile paliere ale scalei induce concluzia unei teoretizări încă excesive, fiind necesar un spirit mai pragmatic şi printr-un marketing educaţional, în concordanţă cu competenţele solicitate de patronat - beneficiar al forţei de muncă înalt calificată.

16% - intre 9-10

58% - intre 7-8;

24% - intre 5-6

2% - sub 5

Rezulta un punctaj marit – peste 74% din raspundenti care considera folositoare , utile , competentele dobandite prin invatamant politehnic bucurestean.

16%

58%

24%2%


1234

Pag. 224


18 Nivelul pregătirii pentru piaţa forţei de muncă

În ceea ce priveşte nivelul pregătirii pentru a fi recrutaţi

14% - intre 9-10

54% -intre 7-8

24% - intre 5-6

8% - sub 5

Numarul relativ mare 32% din respondenti care manifesta unele retineri ne determina sa formulam unele propuneri :

-Instituţiile de învăţământ sunt datoare să cunoască mai temeinic exigenţele angajatorilor în respectarea viitorilor profesionişti.

-Parteneriatul instituţiilor de învăţământ superior cu patronatul poate căpăta multiple forme:

- implicarea patronatului în structurarea curriculumului;- asigurarea sponzorizării din partea patronatului a insituţiilor de învăţământ

superior pentru a-l responsabiliza în asigurarea unei calităţi superioare pregătirii;- acordarea unor burse studenţilor merituoşi şi monitorizarea acestora de către

patroni, în vederea unei selecţii a celor mai competenţi;- cooptarea patronatului în sistemul de evaluare finală a studenţilor

14%

54%

24%

8%


1234

Pag. 225


19 Oportunitatea găsirii unui job

Eexistă un numar considerabil de studenţi care consideră că întâmpină greutăţi la recrutare.

Distribuţia răspunsurilor, aşa cum rezultă din sondaj, este următoarea:

6% - între 9 şi 1018% - între 7 şi 846% - între 5 şi 630% - sub 5Mai multe retineri 76% se inregistreaza cumva ne pregatiti pentru o piata concurentiala intr-o permanenta schimbare . vechile mentalitati ale economii excesiv centralizate- din vechiul regim persista in mentalul colectiv – a generatiei mature generatia parentilor actualelor studenti

În practica multor angajatori şi a unor instituţii de învăţământ superior, de remarcat este organizarea unor târguri de joburi pentru absolvenţii învăţământului universitar.

Totodată se impune o pregătire pentru duble specializări a unor programe de reconversie sau de pregătire aprofundată.

Deschiderile din civilizaţia modernă pentru mobilitatea forţei de muncă reclamă o mai flexibilă pregătire pentru alte oportunităţi de pe terţe pieţe ale forţei de muncă.

6%

18%

46%

30%


1234

Pag. 226


CONCLUZII

Pag. 227


INTREBARE 9-10 7-8 5-6 < 5 TOTAL

1.Credeti ca este bine ca angajatul sa stie o limba Straina?

34 31 14 21 100%

2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii angajatilor?

36 19 17 28 100%

3.Credeti ca este necesar ca angajatul sa aiba cunostiinte de calculator?

38 32 17 13 100%


35 24 18 23 100%

5.Credeti ca este necesar ca angajatul sa aiba abilitati practice?

21 49 12 18 100%

6.venitul angajatului este rezonabil?

19 25 29 27 100%

TOTAL RASPUNSURI

183 180 107 130 600

CHESTIONAR APLICAT ANGAJATORILOR ROMANI

In baza analizei raspunsurilor la chestionarul aplicat angajatorilor romani , concluzionam:

Pag. 228



19%

2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii anga-

jatilor?20%


21%

4.Credeti ca mi-jloacele utilizate in invatamant sunt

reusite?19%

5.Credeti ca este necesar ca angajatul

sa aiba abilitati practice?

11%

6.venitulangajatului este rezonabil?10%

Raspuns 9-10

Pag. 229



limba straina?17%

2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii

angajatilor?11%


sa aiba cunostiinte de calculator?

18%4.Credeti ca mijloacele utilizate in

invatamant sunt reusite?13%

5.Credeti ca este necesar ca angajatul sa aiba abili-

tati practice?27%

6.venitulangajatului este rezonabil?

14%

Raspuns 7-8

Pag. 230


1.Credeti ca este bine ca angajatul sa

stie o limba straina?

13%2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii

angajatilor?16%

3.Credeti ca este necesar ca anga-

jatul sa aiba cunos-tiinte de calculator?



5.Credeti ca este necesar ca anga-jatul sa aiba abili-

tati practice?11%


27% Raspuns 5-6

Pag. 231



straina?16%


jatilor?21%


cunostiinte de calcula-tor?10%


sunt reusite?18%

5.Credeti ca este necesar ca angajatul sa aiba abil-

itati practice?14%


21%

Rspuns : <5

Pag. 232


31%

30%18%

22%TOTAL RASPUNSURI

1234

Pag. 233


Histograma raspunsurilor unor angajatori romani

1.Credeti ca

este bine ca

angajatul sa

stie o limba st

raina?

2.Sunteti multumit d

e nivelul preg

atirii angaja

tilor?

3.Credeti ca

este nece

sar ca a

ngajatul sa

aiba cu

nostiinte de ca

lculator?

4.Credeti ca

mijloacele u

tilizate in

invatamant su

nt reusite

?

5.Credeti ca

este nece

sar ca a

ngajatul sa

aiba ab

ilitati practi

ce?

6.Venitul angaja

tului este r

ezonabil?

0102030405060

9--107--85--6< 5

Pag. 234


1.Intr-o economie concurentiala cu o deschidere si dinamica foarte mare a pietii fortei de munca , a transfferilor tehnologice , a import / exporturilor ,cunoasterea uneia sau mai multuri limbi straine de circulatie international cunstituie o permisa si conditiei sine qua non a expertului ,de acea si o cerinta expresa a angajatorilor. Imperativul acestei competente lingvistice este justificat de impactul complex :

-asupra politicilor de extindere a parteneriatelor firmelor romanesti cu firme straine (Dacia Pitesti – Renault franta ; Centralele atomoelectrice Navodar - Canada;Ford America –Oltcit Craiova si .a.);

-asupra strategilor de cocerire a altor piete pentru exportul produselor made in Rromania ;

-extindere mobilitatilor generate de participarea la proiecte majore in U.E. , la stagii de pregatire ,targuri comerciale sau ale fortei de munca .

34%

31%

14%

21%


1234

Pag. 235


2. In unamitate toti angajatorii sunt multumiti 100% de nivelul de pregatire al noilor angajati in grade sensibil diferite : pe o scala de la 1 la 10:

- Circa 55% la cote valorice inalte intre 7 si 10 ;

-Cu pondere ridicata 36% intre 9 si 10.

Consideram ca sunt cel putin 3(trei) argumente ce motiveaza aceasta apreciere onoranta pentru institutiile de invatamant universitar :

extindere bazei de selectie a absolventilor invatamantului universitar tehnic (in mod concret a U.P.B.);

cu participare managerilor / directorilor firmelor , intreprinderilor , institutelor de cercetari tehnologice etc . la sustinere programelor de formare initiala a inginerilor, atat in definirea competentilor , a inovarilor curriculare si a tehnologiei didactice moderne ;

coexistenta extinsa pe piata fortei de munca a unor firme straine care , apreciend nivelul de performanta a fortei de munca din Romania , devine un concurent ce reechilibreaza nivelul evaloativ al fortei de munca inalt calificata din Romania .

36%

19%17%

28%


1234

Pag. 236


3. Intre competentele cheie indispensabile in civilizatie contemporana moderna , acelui de al-III-lea val , cunostiintele si abilitatile practice in domeniul tehnologiei informationala sunt imperative , multiple sunt variabilele ce impun competentele de IT la nivel calitativ tot mai ridicat :

-impactul mare al acestor competente in domenii profesionale tot mai complexe de varf , generatoare de evolutie , performanta , progres ,precum : calculatoare , mecatronica , robotica , automatizari , aeronautica, nanotehnologii ;

-includerea /incorpurara unor componente electronice , veritabile minicalculatoare in majoritate produselor tehnologice moderne , de la aparatura electrocasnica , la mijloacele de transport , prin necisitatea unor specializari de aces la tehnologii informatice in transporturi , la medicina (operatii asistate de calculator etc.).

38%

32%

17%

13%


1234

Pag. 237


4. In ceea ce priveste utilitate si calitate mijloacelor de invatamant , angajatorii apreciaza moderat dotarile institutilor de invatamant superior , in contextul in care sistemul patronarii si al sponsorizarii unitatilor de pregatire universitara .

35%

24%

18%

23%


1234

Pag. 238


5. Impotanta abilitatilor practice si experientei in domeniu constituie o preconditie in angajare ; din acest punct de vedere se impune unitate si continuitate intre formarea initiala si continua. Practica institutiei , amenturatului se impune tot mai mult , de la menturatul de practica la menturatul de insertie profesionala a deputantului.

21%

49%

12%

18%


1234

Pag. 239


6. In condiltiile crizei actuale angajatorii constientizeaza ca venitul oferit nu este foarte atractiv si uniori nici foarte stabil.

19%

25%29%

27%6.venitul angajatului este rezonabil?

1234

Pag. 240


INTREBARE 9-10 7-8 5-6 < 5 TOTAL

1.Credeti ca este bine ca angajatul sa stie o limba Straina?

34 31 14 21 100%


36 19 17 28 100%


38 32 17 13 100%


35 24 18 23 100%


21 49 12 18 100%

6.venitul angajatului este rezonabil?

19 25 29 27 100%

TOTAL RASPUNSURI

183 180 107 130 600

CHESTIONAR APLICAT ANGAJATORILOR ROMANI

In baza analizei raspunsurilor la chestionarul aplicat angajatorilor romani , concluzionam:

Pag. 241



19%


jatilor?20%


21%

4.Credeti ca mi-jloacele utilizate in invatamant sunt

reusite?19%


sa aiba abilitati practice?

11%

6.venitulangajatului este rezonabil?10%

Raspuns 9-10

Pag. 242



limba straina?17%

2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii

angajatilor?11%


sa aiba cunostiinte de calculator?



5.Credeti ca este necesar ca angajatul sa aiba abili-

tati practice?27%


14%

Raspuns 7-8

Pag. 243


1.Credeti ca este bine ca angajatul sa

stie o limba straina?

13%2.Sunteti multumit de nivelul pregatirii

angajatilor?16%

3.Credeti ca este necesar ca anga-

jatul sa aiba cunos-tiinte de calculator?



5.Credeti ca este necesar ca anga-jatul sa aiba abili-

tati practice?11%


27% Raspuns 5-6

Pag. 244



straina?16%


jatilor?21%


cunostiinte de calcula-tor?10%


sunt reusite?18%

5.Credeti ca este necesar ca angajatul sa aiba abil-

itati practice?14%


21%

Rspuns : <5

31%

30%18%

22%TOTAL RASPUNSURI

1234

Pag. 245


Histograma raspunsurilor unor angajatori romani

1.Credeti ca

este bine ca

angajatul sa

stie o limba st

raina?

2.Sunteti multumit d

e nivelul preg

atirii angaja

tilor?

3.Credeti ca

este nece

sar ca a

ngajatul sa

aiba cu

nostiinte de ca

lculator?

4.Credeti ca

mijloacele u

tilizate in

invatamant su

nt reusite

?

5.Credeti ca

este nece

sar ca a

ngajatul sa

aiba ab

ilitati practi

ce?

6.Venitul angaja

tului este r

ezonabil?

0102030405060

9--107--85--6< 5

Pag. 246


1.Intr-o economie concurentiala cu o deschidere si dinamica foarte mare a pietii fortei de munca , a transfferilor tehnologice , a import / exporturilor ,cunoasterea uneia sau mai multuri limbi straine de circulatie international cunstituie o permisa si conditiei sine qua non a expertului ,de acea si o cerinta expresa a angajatorilor. Imperativul acestei competente lingvistice este justificat de impactul complex :

-asupra politicilor de extindere a parteneriatelor firmelor romanesti cu firme straine (Dacia Pitesti – Renault franta ; Centralele atomoelectrice Navodar - Canada;Ford America –Oltcit Craiova si .a.);

-asupra strategilor de cocerire a altor piete pentru exportul produselor made in Rromania ;

-extindere mobilitatilor generate de participarea la proiecte majore in U.E. , la stagii de pregatire ,targuri comerciale sau ale fortei de munca .

34%

31%

14%

21%


1234

Pag. 247


2. In unamitate toti angajatorii sunt multumiti 100% de nivelul de pregatire al noilor angajati in grade sensibil diferite : pe o scala de la 1 la 10:

- Circa 55% la cote valorice inalte intre 7 si 10 ;

-Cu pondere ridicata 36% intre 9 si 10.

Consideram ca sunt cel putin 3(trei) argumente ce motiveaza aceasta apreciere onoranta pentru institutiile de invatamant universitar :

extindere bazei de selectie a absolventilor invatamantului universitar tehnic (in mod concret a U.P.B.);

cu participare managerilor / directorilor firmelor , intreprinderilor , institutelor de cercetari tehnologice etc . la sustinere programelor de formare initiala a inginerilor, atat in definirea competentilor , a inovarilor curriculare si a tehnologiei didactice moderne ;

coexistenta extinsa pe piata fortei de munca a unor firme straine care , apreciend nivelul de performanta a fortei de munca din Romania , devine un concurent ce reechilibreaza nivelul evaloativ al fortei de munca inalt calificata din Romania .

36%

19%17%

28%


1234

Pag. 248


3. Intre competentele cheie indispensabile in civilizatie contemporana moderna , acelui de al-III-lea val , cunostiintele si abilitatile practice in domeniul tehnologiei informationala sunt imperative , multiple sunt variabilele ce impun competentele de IT la nivel calitativ tot mai ridicat :

-impactul mare al acestor competente in domenii profesionale tot mai complexe de varf , generatoare de evolutie , performanta , progres ,precum : calculatoare , mecatronica , robotica , automatizari , aeronautica, nanotehnologii ;

-includerea /incorpurara unor componente electronice , veritabile minicalculatoare in majoritate produselor tehnologice moderne , de la aparatura electrocasnica , la mijloacele de transport , prin necisitatea unor specializari de aces la tehnologii informatice in transporturi , la medicina (operatii asistate de calculator etc.).

38%

32%

17%

13%


1234

Pag. 249


4. In ceea ce priveste utilitate si calitate mijloacelor de invatamant , angajatorii apreciaza moderat dotarile institutilor de invatamant superior , in contextul in care sistemul patronarii si al sponsorizarii unitatilor de pregatire universitara .

35%

24%

18%

23%


1234

Pag. 250


5. Impotanta abilitatilor practice si experientei in domeniu constituie o preconditie in angajare ; din acest punct de vedere se impune unitate si continuitate intre formarea initiala si continua. Practica institutiei , amenturatului se impune tot mai mult , de la menturatul de practica la menturatul de insertie profesionala a deputantului.

21%

49%

12%

18%


1234

Pag. 251


6. In condiltiile crizei actuale angajatorii constientizeaza ca venitul oferit nu este foarte atractiv si uniori nici foarte stabil.

ANALIZA COMPARATIVA INTRE OPINIILE PROFESORILOR DIN ROMANIA RESPECTIV IN INVATAMANTUL TEHNIC SI CEL DIN REGATUL HASHEMIT

AL IORDANIEI

Aceleasi instrumente de invistigatie s-au utilizat in studiul intreprins in invatamantul tehnic si Regatul hashemit al Iordaniei .analize comparative au condus la evidentiere unor trasaturi comune , tendinte de evolutie dar si unele deferentieri ce au atat aspecte culturale , traditii , spatiu geographic

19%

25%29%

27%6.venitul angajatului este rezonabil?

1234

Pag. 252


1. Predare in limba maternal

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1

2.Gradul de satisfactie privind nivelul unitatilor tehnice de invatamant .

.Analiza comparativa releva diferente majore de perceptive si satisfactie privind dotare unitatilor de invatamant

Raportul procentual este exact rasturnat invers

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

2

Pag. 253


3.In ceea ce priveste stilul managerial directional .

Rezultatul analizei comparative este invers peoportional intre invatamantul tehnic. – Romania si Regatul Hashemit al Iordaniei .

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

3

4. La ceea ce priveste nivelul dotarii unitatii de invatamant .

Aceleasi raport inversat

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

4

Pag. 254


5. La intrebare privind calitatea manualelor .

Analiza comparativa evidenteaza diferente semnificative .

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

5

6. Concordantei intre presatatia sociala si venitul realizat.

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

6

Pag. 255


7. Aprecierea mijloacelor utilizate de invatamant sunt :

De nivel mediu spre sufficient in Regatul Hashemit al Iordaniei- in timp ce in invatamantul tehnic Romania aprecierile sunt de foarte bine si bine ,( vezi analiza comparativa de mai jos).

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

7

8.Distanta dintre institutia de invatamant si residenta profesorilor

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

8

Pag. 256


9. La intrebare ,, sunteti multumiti de nivelul de pregatire al studentilor?”

Este un criteriu al satisfactiei profesionale .

9...10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

9

10. Sunteti multumiti de nivelul absolventilor?

Gradul de satisfactie al profesorilor determinat de nivelul de pregatire al absolventilor este multumitor, procentajul de 72% al satisfactiei in invatamantul tehnic-Romania . vis-à-vis 70% al insatisfactiei in Regatul Hashemit al Iordaniei mconsideram ca mai este de lucru in ceea ce priveste proiectare ,esalonata a eficientei finale in Regatul Hashemit al Iordaniei.

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

10

Pag. 257


11. libertate de opinie , credinta si conceptie .

Daca in randul profesorilor din invatamantul tehnic. – Romania circa 45% apreciaza la cota maxima (intre 9 si 10) – libertatea de opinie , aceasta se manifesta doar in randul a 22% de procente in Regatul Hashemit al Iordaniei.

9...10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

11

12. Nivelul de cercetare stiintifice .

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

12

Pag. 258


13. Existenta sexului opus la banca de studiu.

Din analiza comparativa se evidenteaza diferente legate de cultura ,si de unele conceptii legate de ,,gen”.

9...10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

13

14. Pondere disciplinilor in planul de invatamant si numarul de ore repartizate acestora/

Din analiza comparativa rezulta procentul opinile celor doua categorii de profesor sunt opus inversate – ascendent de la 23% la 47% in invatamantul tehnic.si descendent de la 14% la 56% ceea ce evidenteaza inca un anume conservationar descriminartoriu, in partea de sus a scalei

9...10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

14

Pag. 259


15. Locul pe care-l ocupa vacantele .

Analiza comparativa evidenteaza similtitudini de opinii in aprecierea rezonabilitatii numarului zilelor de vacanta (89% si respective 95% ) si doar 11% respective 5% exprim rezerve .

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

15

9...10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

0

Pag. 260


ANALIZA COMPARATIVA INTRE OPINIILE STUDENTILOR DIN ROMANIA RESPECTIV IN INVATAMANTUL TEHNIC SI CEL DIN REGATUL HASHEMIT

AL IORDANIEI

Aceleasi instrumente de invistigatie s-au utilizat in studiul intreprins in Roamnia . si Regatul Hashemit al Iordaniei .analize comparative au condus la evidentiere unor trasaturi comune , tendinte de evolutie dar si unele deferentieri ce au atat aspecte culturale , traditii , spatiu geografic .

1.Prima intrebarea care a fost adresata studentilor daca au bursa .

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1

2.Taxele sunt acceptabile?

9…10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2

Pag. 261


3. Calitatea pregatirii in invatamantul preuniversitar.

Diferentele intre autoevaloarea studentiilor romani din invatamantul tehnic. si cei din Regatul Hashemit al Iordaniei este semnifactiva

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

80

3

4.Apreciera nivelului calitativ al manualelor in opinia studentilor

Analiza comparative releva difentieri substantiale si la acest capitul cum se vede din table 50% (16%+34% intre 9 si 10 respectiv intre 7 si 8 ) din Regatul Hashemit al Iordaniei fata de 80% (4%+76% intre 9 si 10 respectiv intre 7 si 8) din invatamantul tehnic .

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

80

4

Pag. 262


5. In ceea ce priveste dotarea institutiilor de invatamant

Daca in Regatul Hashemit al Iordaniei se constata insatisfactii ,nemultumiri ale studentilor ,reflectate in procentjale crescute in partea de jos a scalei 72%.

In invatamantul tehnic. – Romania studentii apreciaza in proportie de 72% calitatea dotarii unitatii de invatamant

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

5

6.Diferente intre cele doua arii sub economice si geografice – Regatul Hashemit al iordaniei si Romnania se mentini in proportie apropiata a dotarii unitatii . In Regatul Hashemit al Iordaniei 66% considera mijloacele la un nivel calitativ inferior , pe de alta parte In Romania respective in invatamantul tehnic. 74% apreciaza la cote valorice superioare mijloacele utilizate.

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

80

6

Pag. 263


7. In privinta atentiei acordate studiului zilnic – individual 96% dintre student din invatamantul tehnic Romania raspund afirmativ, spre deosibire des studenti invistigati in Regatul Hashemit al Iordaniei care in mare proportie 64% acorda calificative suficienta sau nu acorda atentie si spatii corespunzator studiului individual.

9…10 7…8 5…6 <50

20

40

60

80

100

120

7

8. Conditiile de invatat la domiciliu .

Analiza comparativa se prezinta dupa cum este ilustrata in tabelul urmator :

(dispunere de camine afecteaza ,se pierde timp considerabil in transport )

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

8

Pag. 264


9.Distanta dintre domiciliul studentiilor si institutii de invatamant .

Analiza comparativa a raspunsurilor studentilor daca locuiesc la distant rezonabila fata de institutia de invatamant este ilustrata de tabelul urmator

Invatamantul tehnic Romania despune de o baza mare de camine ce poate asigura cazarea tuturor studentiilor , (in RGH nu dispune de asemenea facilitate).

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

9

10.Daca studentii au stimulente pentru invatat.

Motivarea studentilor pentru o invatare eficienta si de calitate face obiectul continutului “credeti ca aveti stimulente sa invatati pentru note mai bune?”.Analiza comparativa – determina distributia raspunsurilor studentilor chestionati.

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

10

Pag. 265


11. Dotarea bibliotecii in opinia studentilor.

Din analiza comparativa rezulta ca :

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

11

12. Consultatile acordate de profesori studentilor.

Analiza comparativa este ilustrata de urmatoarea situaatie:

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

12

Pag. 266


13.La intrbare ,, credeti ca existent sexului opus la banca de studio are efecte favorabile?”

Rraspunsurile studentilor sunt relative diferite . Analiza comparativa intre opiniile studentilor romani si cei din Regatul Hashemit al Iordaniei – sunt apropiate

( Nu releva diferente majore de prejudicati, de cultura, traditii , istorie etc)

9…10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

13

14.Credeti ca orele de curs pe saptamana sunt suficiente?

Analiza comparativa –releva o accentuare a condensarii numarului de ore in invatamantul tehnic din Romania. – ca efect al trecerii la sistemul pologna .

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

14

Pag. 267


15.Tipul programului – de zi sau seral .

Corectitutidinea analizei comparative ne oblige sa prezentam inoglinda cele doua realitati

9…10 7…8 5…6 <50

20

40

60

80

100

120

15

16.Rezonabilitatea numarului de zile de vacanta .

Pe ansamblu opiniile studentilor privind numarul de zile de vacant sunt relative concordante pe cele doua esantoane sudate asa cum rezulta din urmatoare situatie statistica comparative ,

9…10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

16

Pag. 268


17. Utilitatea cunostintilor si competentelor dobandite in cursurile univeritare .

Din analiza comparativa rezulta un procentaj substantial marit – peste 74% din raspundeti care considera folositoare , utile competentele dobandite prin invatamantul politehnic bucurestean fata de cei 52% din Regatul Hashemit al Iordaniei . Procentajul de 26% respectiv 48% de raspundenti care se plaseaza pe ultimele paliere ale scalei .

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

70

17

Pag. 269


18. Nivelul pregatirii pentru piata forteii de munca.

Analiza comparativa releva urmatoarele aspecte:

Numarul relativ mare 32% si respectiv 39% din raspundenti care manifesta unele retineri ne determina sa formulam unele propuneri:

Optimismul , Increderea in sine , in nivelul pregatirii temeinice pentru ( insertie) profesionala caracterizeaza ambele categorii de student 68% invatamantul tehnic din Romania si respective 61% Regatul Hashemit al Iordaniei.

9…10 7…8 5…6 <50

10

20

30

40

50

60

18

Pag. 270


19. Opotunitatea gasirii unei job.

Exista un numar considerabil de studenti care considera ca intampina greutati la recrutare .

Distributia raspunsurilor comparativ asa cum rezulta din sondaj , este urmatoare .

9…10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

19

9…10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

0

Pag. 271


ANALIZA COMPARATIVA INTRE OPINIILE ANGAJATORILOR DIN ROMANIA SI CEI DIN REGATUL HASHEMIT AL IORDANIEI

Aceleasi instrumente de invistigatie s-au utilizat in studiul intreprins in Romania. si Regatul Hashemit al Iordaniei .analize comparative au condus la evidentiere unor trasaturi comune , tendinte de evolutie dar si unele deferentieri.

1.Necesitatea cunoasterii unei limbi straine de catre angajat .

Competentele ligvistice de circulatie internationala sunt resimtite ca fiind mai strigente in opinia angajatorilor din Regatul Hashemit ai Iordaniei 58% comparabil cu 34% in Romania .Aceasta se explica prin faptul ca marele firme multinationale din orientul mijlociu sunt straine ceea ce impune cunoasterea limbilor : engleza , franceza cu precadere engleza .

9 si 10 7 si 8 5 si 6 sub 50

10

20

30

40

50

60

70

1

Pag. 272


2. Gradul de satisfactie al angajatorilor privind nivelul pregatirii .

Referitor la nivelul de pregatire – 1 grad sporit de satisfactie este inregistrat de angajatorii din Romania .(36% -comparativ cu 0 (zero) din Regatul Hashemit ai Iordaaniei petru nivelul 9-10).

Traditia buna a invatamantului tehnic mediu si superior – precum si bursele acordate studentiilor strain – au confirmat aprecierile pozitive ale calitatii invatamantului Romanesc .

9 si 10 7 si 8 5 si 6 sub 50

10

20

30

40

50

60

2

3. Cerinte privind competente infornatice ale angajatilor .

Exigentele si cerintele orivind competentele digitale , informatice sunt prezente ca foarte importante in opinia angajatorilor din Regatul Hashemit al Iordaniei ,in timp ce in Romania ele sunt mai ponderate .

9 si 10 7 si 8 5 si 6 sub 50

10

20

30

40

50

60

70

80

3

Pag. 273


4. Apreciera de catre angajatorii a nivelului dotarii cu mijloace a invatamantului .

In ceea ce priveste nivelul dotarii cu mijloace a invatamantului – din opinile angajatorilor di Romania sunt mai favorabile totusi sunt numeroase rezerve intrucat dotarile nu se ridica la nivelul inaltelor tehnologii utilizate in prezent pe plan mondial.

9 si 10 7 si 8 5 si 6 sub 50

10

20

30

40

50

60

70

4

5. Cerinte ale angajatorilor privind calitatile practice ale noului angajat.

Cerintele angajatorilor se ridica la cote de exigent e net supeioare in opinia angajatorilor din Regatul Hashemit al Iordaniei . ceea ce evidenteaza un pronuntat spirit pragmatic inclusiv in evaloare facuta la angajare .

9 si 10 7 si 8 5 si 6 sub 50

10

20

30

40

50

60

5

Pag. 274


6. Venitul acordat angajatului.

Apreciere rezonabilitatii venitului acordat angajatilor este puternic erodata de situatia de criza economic-financiara cu accente mult mai critice in Regatul Hashemit al Iordaniei unde majoritatea opinilor (64%) se plaseaza sub cota de 5.

9 si 10 7 si 8 5 si 6 sub 50

10

20

30

40

50

60

70

6

9…10 7…8 5…6 <50

5

10

15

20

25

30

35

TOTAL RASPUNSURI ANGAJAATORI

Pag. 275


CAPITOLUL VI

Studiul intreprins asupra sistemelor manageriale ale calitatii din diverse tari din europa , orientul mijlociu , america si Romania, studiul indicatorilor si criterilor de performanta , a procedurilor si metodologiilor de evaluare, precum si propria cercetare sociologica – ne-a condus la elaborarea unui model de A.Q. posibil de a fi promovat in spatiul arab corelar al unei conceptii unitare .

ELEMENTE DE INTEGRALITATE

Unitate în diversitate în proiectarea, implementarea şi certificarea sistemelor de managementul calităţii în învăţământ

ABORDARE SISTEMICĂ A CALITĂŢII ŞI PERFORMANŢELOR ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT (model în 10 trepte / etape)

Caracteristici şi tendinţe majore ale societăţii contemporane

Trăsături ale specialistului / tehnicianului secolului XXI

Standarde ocupaţionale

Standarde ale profesionalizării

Pag. 276


Politici privind calitatea şi structuri funcţionale

Strategii ale performanţei în învăţământul profesional şi tehnic

Planuri manageriale strategice şi operaţionale

Proceduri / metodologii departamentale de AQ

Asigurarea cadrului legislativ

Sistemul formării resurselor umane din perspectiva calităţii şi stimulări potenţialului creativ – formarea evaluatorilor

ELABORAREA UNEI STRATEGII NAŢIONALE DE DEZVOLTARE A RESURSELOR

UMANE

Analizele comparative între spaţiul european (cu precădere cu U.P.B. România9 şi cel arab ne-a relevat o serie de aspecte particulare generate de diferneţele culturale, o srie de bune practici ce pot fi adaptate pentru o nouă calitate.

Inexistenţa unor politici coerente şi unitare în ţările din spaţiul arab ne-a determinat, spe exemplu, la reflexivitate şi conceperea unor popuneri şi măsuri adecvate:

- utilizarea formării profesionale în dezvoltarea regională;- garantarea calităţii în formarea profesională;- dezvoltarea partemenratului social între şcoală, întreprindere, comunitate;- descentralizare şi autonomie în promovarea currculum-ului la dispoziţia şcolilor a

unor forme alternative de pregătire.Cadrul instituţional şi legislativ:

- adoptarea unor documente legislative vizând: strategia naţională pentru dezvoltare durabilă; straegia naţională pentru cultivarea potenţialului productiv al resursei umane,

- elaborarea unor politici coerente privind formarea profesională iniţială, de înaltă performanţă, competitive pe piaţa internă şi internaţională;

- tendinţa spre autonomie faţă de fostele ţări coloniale dominatoare de la care s-au importat politici educaţionale, manuale neadecvae spaţiului arab;

Pag. 277


- tendinţa spre democratizare şi emancipare, opţiunea pentru predarea în limba naţională, după manuale proprii etc.Probleme prioritare şi direcţii de acţiune:

prioritizarea acordată acelor specializări şi domenii în care există un potenţial de creştere economică;

adaptarea calificărilor oferite la cerinţele pieţei muncii atât în spaţiul arab, dar şi cel european;

promovarea unor politici pentru creşeterea surselor de angajare a tinerilor absolvenţi; combaterea excluderii sociale, a discriminărilor de gen, promovarea oportunităţilor

egale pentru fete şi băieţi

În România – după modelul englez, adaptat, funcționează: CNEA – Consiliul Național pentru Evaluare Academică ARACIS – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul superior ARACIP – Agenția Română pentru asigurarea Calității în învățământul preuniversitar Departamentul pentru asigurarea managementului calității în fiecare universitate și structuri la nivelele subordonate CNR – consiliul Național al Recorilor La nivel EUROPEAN funcționează- Asociația universităților Europene, având ca obiectiv cererea spațiului european al învățământului superior într-o societate a cunoașterii- În 1999 se constituie rețeaua de universități The European Network for Quality Assurance in higher Education (ENQA)- Se implementează sistyemul de credite transferabile și capitalizabile – european Credit Transfer System (ECTS)- Proiectarea unui model structural-instituțional de asigurare a calității învățământului superior, abordare sistemică , principial ameliorativă posibil de implementat în spațiul arab cu referire expresă la Regatul Hașemit al Iordaniei.

PROIECTAREA UNUI MODEL FUNCȚIONABIL DE PROMOVARE A CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT, POSIBIL A FI IMPLEMENTAT ÎN SPAȚIUL ARAB CU REFERIRE EXPRESĂ LA REGATUL HESEMIT AL IORDANIEI. ABORDARE SISTEMICĂ ȘI PRINCIPIAL AMELIORATIVĂ

În construirea și structurarea unui proiect de model funcțional și adaptabil pentru realitățile existente în Regatul Hașemit al Iordaniei se impun răspunsuri adecvate următoarelor întrebări:

- Care sunt trăsăturile și tendințele de evoluție ale societății contemporane- Cum trebuie să răspundă inginerul secolului XXI acestei provocări- Ce puncte tari si oportunități oferă spațiul arab?- Care sunt punctele slabe, dificultățile și riscurile?- Ce măsuri și structuri se pot realiza pentru dezvoltarea calității învățământului superior?- Există o politică concretă și unitară în spațiul arab privind promovarea și asigurarea calității învățământului superior?

Spațiul arab este tributar moștenirii lăsate de dominația colonială și anglofonă.

Prezentăm sferele de influență exercitate de marile puteri în diversele țări arabe.

Dominația engleză exercitată prin imperiul colonial asupra:

Pag. 278


1.Yemen-ului

2- Iordani-ei

3- Irak –ului

4- Egipt–ului

5 - Sudan –ului

6- Arabiei saudite

7 – Emirate–lor arabe unite

8- Bahrain –ului

9-Qatar –ului

10- Kuweit –ului

11-Oman –ului

12- Palestinei

Dominația franceză exercitată de imperiul colonial asupra:

1.Alegriei2.Tunisiei3.Maroc-ului4.Djibouti-ului5.Siriei6.Liban-uluiPoate fi promovată o politică unitară în țările arabe în domeniul asigurării calității

învățământului superior?

Considerăm că acest proces este dificil dar nu imposibil

Reformarea lumii în mod concret a lumii arabe trebuie să înceapă prin educație și, în primul rând prin formarea și educarea elitelor promotoare ale progresului.

După modelul European al CE se poate constitui, prin reuniuni de genul Bologna, Lisabona, Praga, Berlin forumuri de dezbatere și decizii consultative care să conducă la politici coerente în spațiul arab prin înființarea unor structuri PAN-ARABE

Astfel s-ar asigura:

- Unitatea de exigențe și criterii de performanță în învățământul superior- Mobilitatea sporită a studenților și absolvenților printr-un sistem de credite transferabile și

capitalizabile după modelul ECST adaptat la spațiul arab- Recunoașterea diplomelor și a competențelor dobândite prin învățământul superior, atestate

prin diplmă și suplimente la foaia matricolă

Pag. 279


1. TENDINŢE MAJORE ALE SOCIETĂŢII CONTEMPORANE

Pag. 280


Pag. 281


Pag. 282


Pag. 283


TENDINŢE MAJORE ALE EVOLUŢIEI SOCIETĂŢII CONTEMPORANE ŞI REFLEXUL LOR ÎN PLAN EDUCATIV

Este de la sine înţeles că transformările radicale declanşate în socieatea noastră actuală angajează şi învăţământul într-un proces evolutiv acelerat. Însă adaptarea educaţiei şi învăţământului la cerinţele rezolvării unor probleme globale, când atât de multe sisteme vitale se află în dezechilibru, când lumea de azi este un amestec de ordine şi dezordine - constituie un proces dificil, complex şi de durată în implementarea sa.

O tendinţă majoră a epocii noastre o reprezintă accelerarea ritmului, vitezei schimbărilor, tendinţă care se resimte în plan psihologic printr-o senzaţie de comprimare a timpului.

Tendinţa accelerării schimărilor în lumea contemporană are impact asupra personalităţii umane, căreia i se solicită noi echipamente şi aptitudini pentru a face faţă acestui veritabil şoc al viitorului. De aceea, se impune un nou tip de educaţie şi învăţare umană.

Învăţarea de menţinere, prin care generaţia adultă transmite generaţiei tinere cultura şi achiziţiile de civilizaţie atinse – pentr ua menţine aşa zisul status-quo – este perimată ca tip de învăţare la început de nou mileniu.

Se poate învăţa şi prin şoc. Japonezii, de pildă, au învăţat să construiască pe structuri flexibile, care să reziste şocurilor telurice – cutremurele; alţii au învăţat să facă diguri şi canale, prevenind efectele inundaţiilor, marile construcţii ca investiţii majore sunt dotate cu instalaţii sofisticate de protecţie contra incendiilor etc.

Uneori şocurile pot avea efect enefic în activarea memoriei, precum în aşa-zisul „efect al greblei” pe care apasă tânărul revenit în sat şi care-i uitase denumirea.

Dar este posibil ca şocurile să fie atât de puternice – dacî este vorba de un război nuclear, devastator etc. – încât să nu mai existe fiinţe care să ma iînveţe.

Iată de ce se impune cel de-a l treilea mod de învăţare: anticipativă, de progres, creativă.

Încăţarea anticipativă, de profres, creativă vizează cultivarea unor trăsături ale personalităţii precum:

- adaptabilitatea la schimbare;- flexibilitatea şi capacitatea de transfer a achiziţiilor în variate domenii;- disponibilitatea pentru asumarea responsabilităţii şi a riscului;- creativitate, spirit întreprinzător, activ.

În acest scop se impun demersuri şi strategii educaţionale adecvate, cu accent pe promovarea tehnicilor de exersare ,a metodelor interactive şi chiar includerea în curriculum a unor discipline despre viitor, de futurologie.

Dacă şcoala şi educaţia tradiţională pregătea omul pentru viitor cu informaţiile şi cunoştinţele trecutului (adesea uzate moral, depăşite), dar cu tehnologia didactică a

Pag. 284


prezentului, azi este neceesară prospectarea viitorului pentru a forma elevul de azi în perspectiva devenirii.

Deci, se impune redefinirea clară a finalităţilor şi obiectivelor educaţiei şi învăţământului, în funcţie de care se construiesc conţinutul, experienţele de învăţare, metodologiile şi probele adecvae de evaluare.

Pornind de la analiza megatendinţelor, subliniem câteva direcţii posibile de reformare a învăţământului:

- de la perspectiva pe termen scurt, la perspectiva pe termen lung;- de la centralizare, la descentralizare şi autonomie;- de la ajutor instituţionalizat, la autoajutor;- de la democraţie reprezentativă, la democraţie participativă;- de la ierarhii, la reţele, de la opţiunea exclusivă, la opţiuni multiple, alternative.

Toate acestea impun conceptul de educaţie ca prioritate în programele sociale de dezvoltare, educaţia fiind cea mai rentabilă investiţie pe termen lung, la care acţionari trebuie să fie toţi factorii sociali.

Reforma educaţiei / învăţământului reprezintă, aşadar, o schimbae fundamentală, proiectată şi realizată la nivelul sistemului de educaţie / învăţământ, în orientarea acestora (schimbarea finalităţilor), în structura acestora (de bază materială, de relaţie, de conducere) şi în conţinutul procesului de instruire (schimbarea planului de învăţământ, a programelor şi a manualelor / cursurilor şcolare, universitare, a altor materiale destinate învăţării).

O remarcă se impune cu privire la necesitatea unei educaţii, a unei pregătiri pentru inovaţie şi viitor, căci, după cum spunea John Galsworthy, „dacă nu gândeşti la viitor, nu poţi să-l ai”.

Le oferim copiilor noştri cursuri de istorie, dar de ce nu şi cursuri despre viitor? Cursuri în care posibilităţile şi probabilităţile viitorului să fie explorate în mod sistematic, aşa cum explorăm în prezent sistemul social al romanilor au apariţia proprietăţii feudale - pune problema, pe bună dreptate, Alvin Toffler.

Trecerea de la societate industrială la societatea informaţională este o altă megatendinţă, în care se structurează „satul planetar” al lui marschal McLuhan, în care apare o nouă bogăţie: cunoaşterea şi informaţia – început al erei comunicaţiilor globale, care determină invoaţii şi noi direcţii de acţiune în plan educativ. Ascensiunea explozivă a unor noi ştiinţe li a high-tech reprezintă o altă tendinţă majoră a lumii actuale. În cadrul acesteia se remarcă: electronica, optica, informatica, telecomunicaţiile, computerele, biotehnologia şi genetica, tehnologia aerospaţială şi oceanică, reciclarea ambientală, ecologia, energiile neconvenţionale alternative etc.

Punând omenirea în faţa unor situaţii şi evoluţii care se impuneau atenţiei prin gravitatea şi complexitatea lor, noua problematică a declanşat sau sugerat o multitudine de reacţii şi de proiecte... Noile educaţii, sau noile tipuri de conţinuturi s-au constituit ca răspunsuri ale sistemelor educative la sfidările lansate de problematica lumii contemporane. Dintre aceste noi conţinuturi sau educaţii, pot fi enumerate:

- educaţia relativă la mediu;- educaţia pentru bună înţelegere şi pace;

Pag. 285


- educaţia pentru participare şi demopocraţie;- educaţia în materie de populaţie;- educaţia pentru o nouă ordine economică;- educaţia pentru comunicare şi pentru mass-media;- educaţia pentru schimbare şi dezvoltare;- educaţia nutriţională;- educaţia economică casnică, modernă;- educaţia pentru timp liber etc.

Se dezvoltă preocuparea pentru pregătirea noilor profesii – speranţe ale viitorului, legate de industria calculatoarelor, de comunicare şi servicii informaţionale (analişti, programatori, tehnicieni de întreţinere), de telecomandă, automatizare, robotizare etc. academicianul Ştefan Milcu propunea în acest sens, o nouă profesie: med-ingineri, în vederea căreia medicii să fie ăregătiţi pentru a mânui noua aparatură biomedicală, computerizată, în timp ce inginerii care concep, construiesc şi exploatează aparatura medicală, să fie iniţiaţi ăn anatomie, fiziologie, patologie.

În conţinutul tuturor programelor vor fi incluse cu prioritate cele două limbi: engleza şi „limbajul computerelor”, fără de care nu se poate participa rapid şi eficient la circuitul informaţional.

Trecerea de la tehnologia forţată la înalta tehnologie constiuie o altă megatendinţă ce creează înalte reacţii.

În plan educativ, aceasta se repercutează prin valorificarea valenţelor umaniste ale ştiinţei, în sensul de a situa omul în centrul dezvoltării, preum şi armonizarea cu pregătirea în domeniul valorilor autentice ale cuturii şi artei, a disciplinelor umaniste.

Trecerea de la economia naţională la economia mondială include printre indicatorii privind conţinutul învăţământului de mâine: „menţinerea unui echilibeu între dubla deschidere a conţinuturilor faţă de problematica planetară şi trebuinţele specifice comunităţii locale şi naţionale”.

România de azi se deschide tot mai mult spre economia europeană şi mondială, ceea ce creează un impact nu numai tehnologic, dar şi în plan uman, cultural şi moral. Ca atare, educaţia pentru o lume pluralistă şi multiculturală devine o cerinţă şi o componentă majoră în formarea personalităţii umane contemporane.

De la perspectiva pe termen scurt la perspectiva pe termen lung este o megatendinţă ce impune în plan educativ orientarea prospectivă a conţinutului, a profesiilor, cultivarea trăsăturilor profesionale ce impun calitatea şi temeinicia.

Apologia lui „azi”, a lui carpe diem economic, rentabil, cu profituri imediate, se manifestă în actuala perioadă de tranziţie a societăţii româneşti. Să sperăm că nu va fi de lungă durată, făcând loc apologiei unui „mâine”, cu promisiuni şi rambursări ale unei investiţii făcută fără rezerve azi în educaţie.

Libera iniţiativă, economia de piaţă dezvoltă simţul pragmatic, uneori chiar mercantil, goana după profituri rapide.

În plan formativ, trebuie înţeles că făr ăo teminică pregătire ştiinţifică, tehnică, culturală, are să depăşească spoiala unor sfertodocţi, nu se poate competiţie, temeinicie, perspectivă; că făr ăcercetare fundamentală şi aplicativă, fără informaţie permanentă nu se poate impune nimeni în societatate concurenţei; că investiţia în „aurul cenuşiu” eeste cea mai

Pag. 286


rentabilă, în condiţiile în are mulţi, de pretutindeni, caută, cumpără şi ştiu să stoarcă de idei capetele rotunde.

Megatendinţa de la centralizare la descentralizare duce, în planul învăţământului, la creşterea autonomiei în oranizare şi funcţionare, în metodologii şi, uneori, în anumite limite, în conţinut, cu posibilităţi de adptare şi de implementare a noutăţilor, în promovarea unor sisteme alternative, concurenţiale.

Pe lângă trunchiul comun unic al unor discipline, îna planurile de învăţământ apar, în proporţie de 25 – 30% discipline la dispoziţia şcolii (opţionale, facultative), ca o concretizare a valorificării unor condiţii locale, a adaptării la specific şi manifestpării atonomiei.

De la ajutor instiuţionalizat la autoajutorare în multile planuri, precum cel al bazei materiale, autofinanţării, autogestiunii, elaborării conţinuturilor, perfecţionării şi autoperfecţionării tehnologice, al evaluării etc., ca megaendinţă determină mutaţii corespunzătoare în domeniul organizării şi administrării şcolii şi învăţământului. De la democraţia reprezentativă la cea participativă din planul social – politic, la aceeaşi mutaţie în domeniul învăţământului, în ceea ce priveşte realizarea funcţiilor de coordonare, organizare, administrare, concepţie şi decizie, prin antrenarea cadrelor didactice şi a elevilor, studenţilor, printr-o largă consultare în problemele vitale ale colectivităţii.

Nevoia unui învăţământ orientat spre valori a determinat Ministerul Educaţiei naţionale să emită un ordin privind adoptarea programului educaţional Valori şi mijloace ale educaţiei azi, care se integrează în procesul reformei învăţământului românesc.

În preambulul acestui program se menţionează faptul că epoca actuală este una a reconsiderării imensului potenţial, adesori nealorificat, pe care îl reprezintă educaţia pentru viitorul omenirii, în special prin reorientarea ei către doemenii şi dimensiuni neglijate, precum cel al edcuaţiei pentru valori.

În acelaşi context se înscrie şi proiectul referitor la Educaţia pentru drepturile omului în şcoala românească, apariţia manualului de Cultură civică, precum şi Ghidul profesorului pentru această disciplnă.

De la ierarhii la reţele presupune, în plan educativ, renunţarea la raporturile vche şi promovarea spritului cooprant, cu multiple interrelaţii. De la opţiunea exclusivă la opţiunea multiplă poate determina în plan educativ conceperea unor module, opţiuni de discipline, alternative şi metodologii, un învăţământ alternativ, şi chiar experimente, manuale alternative etc.

Toate aceste megatendinţe, privite într-o viziune gloală, necesită soluţii pe măsură, are în rezolvarea şi implementarea lor se lovesc de o serie de factori de rezistenţă, dar şi de o seamă de praguri ale schimbării.

O analiză atentă a problemelor globale ale omenirii relevă existenţa acestor praguri, între care Lester Brown menţionează pe cele naturale, a căror depăşire are repercusiuni dezastruoase la scară planetară.

În plan educativ, pragurile schimbării atrag după ele schimbări de atitudine, de comportament, de concepţie.

Autorul lucrării citate evidenţiază, de exemplu, „foamea de energie”, care opune economia, societatea mediului înconjurător, Terrei, cu implicaţii în poluare, eroziune, modificarea regimului fluvial, concluzionând: „creşterea economică pe termen scurt pe seama

Pag. 287


mediului înconjurător va trebui să fie plătită”. Şi mai departe, „pragurile naturale nu reprezintă doar un interes ştiinţific; consecinţele depăşirii lor pot afecta nemijlocit situaţia economică şi nivelul de trai al oamenilor.

În aceeaşi lucrare, în capitolul Susţinerea unui curs viabil, autorul, analizând răspunderile trecute, le prefigurează pe cele viitoare: „până de curând, răspunderea pentru elaborarea cursului de perspectivă al dezoltării a fost lăsat în seama economistului. Relansarea progresului depinde, în prezent, de o integrare atentă a opţiunilor politice în domeniul economic, cu cele din domeniul demografiei şi ecologiei”.

La acestwa, din raţiuni bine determinate, adăugăm factorul educaţie. „Prin funcţiile ei culturale şi sociopedagogice, educaţia pune în valoare cea mai preţioasă energie – energia umană, furnizând un agent al dezvoltării care, prin calitatea lui, are un impact direct asupra calităţii vieţii sociale şi productivităţii muncii din toate sectoarele de activitate”.

Astfel, apare ca necesară o nouă educaţie – aceea pentru protecţia mediului, ca parte integrantă a educaţiei de ază. Pornind de la premisa importanţei şi complexităţii acestei discipline, consideră că Educaţia pentruprotecţia mediului trebuie inclusă în planurile de învăţământ la toate tipurile de şcoli profesionale şi licee de profil, având în vedere impactul tuturor profesiilor asupra mediului.

În favoarea poromovării une iasemenea concepţii pledeză multiple argumente, între care menţionăm:

- reconsiderarea raportului om – naură – tehnologie impune o nouă etică şi educaţie deschisă, permanentă componentă a culturii de bază, dar şi a celei profesionale de specialitate;

- problemele ecologice fiind în egală măsură probleme globale, naşţionale şi internaţionale, se impune trecerea de la tehnologia intensivă la o tehnologie nepoluantă şi dezvoltarea unui comportament ecologic adecvat;

- efectele ireversibile ale degradării mediului impun ecodezvoltarea ca o dezvoltare durabilă, pe baza unei educaţii pe măsură;

- optimizarea stării de sănătate, creşterea speranţe ide viaţă nu pot fi satisfăcute decât prin programe educative pentru alimentaţie ecologică, pentru cultivarea consumatorului ce ştie să se protejeze.

Concluzii sintetice:

Decalogul corelaţiilor în sistem:

MACRO

SOCIETĂŢII

TRĂSĂTURI MAJORE ALE

MICRO

EDUCAŢIEI

Pag. 288


1. Accelerarea ritmului, viteza schimbărilor

(Şocul viitorului, A. Toffler)

Învăţarea anticipativă, virtuală

(Orizontul fără limite al învăţării,

J. W. Botkin, M. Elmandjra, M. Maliţa)

2. Supertehnologizarea high-tech

(Megatendinţe, J. Naisbit)

Educaţia tehnologică

(Educaţia la frontiera dintre milenii,

G. Văideanu)

3. Era celui de-al treilea val – şocul informaţional

(Al treilea val, A. Toffler)

Noi competenţe de bază pentru toţi

(A memorandum on Lifelong Learning, Lisabona, 2000)

4. Managementul calităţii totale (MQT) Educaţia pentru performanţă

(Standarde ocupaţionale – SO)

5. Era globalizării, mondializării Interculturalitate

(Universitatea Politehnica din Bucureşti în spaţiul european al învăţământului şi cercetării. Plan managerial 2004 – 2008, prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu)

6. Impactul major al tehnologiei asupra mediului (Probleme globale ale omenirii, L. Brown; Biotehnologiile – sfidare şi promisiuni, A. Sasson)

Educaţia tehnologică

(Adults think of a bether and cleaner world for you children !!!, Socrates/Grundvig Action, Universitatea Piteşti, Operatori, politici, comunicare în managmentul mediului, C. Negrei)

Pag. 289


7. Epuizarea resurselor – energii neconvenţionale

Gestionarea resurselor umane – produsul cel mai preţios şi cel mai scump

8. Descentralizare, autonomie locală (Corporaţia adaptabilă, A. Toffler)

Învăţământ, educaţie, curriculum personalizat, CDS (Curriculum diferenţiat şi personalizat, C. Creţu; Managementul diversităţii în clasă, Universitatea Piteşti)

9. Creşterea riscurilor pentru sociatate Educaţia pentru responsabilitate – reacţii compensatorii, educaţia pentru timpul liber, consiliere psihologică etc. (Sociologie empirique du loisir, J. Jumazedier; Efecte perverse şi ordine socială, R. Boudon)

10. Impactul cercetării asupra progresului social

Educarea creativităţii

(Antrenamentul creativităţii, M. Mircescu; Inteligenţele multiple, H. Gardner etc.)

2. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE ALE SPECIALISTULUI / TEHNICIANULUI SECOLULUI XXI

AUTONOMIE – menține echilibrul între dependență și independență în lumea deciziei, își asumă responsabilitatea de a lua decizii

CAPACITATEA DE PLANIFICARE – recunoaște sarcini sau situații invitabile, identifică pașii necesari pentru derularea procesului; caută modalități de implementare

EXPLORARE – dorește să folosescă resurse (oameni, materiale, activități în cadrul școlii și comunității) pentru a învăță despre posibilități existente și pentru a-și înțelege propriile capacități

Pag. 290


CAPACITATEA DE DECIZIE PRIVIND PROFESIA – cunoaște strategiile de luare a deciziilor și le poate folosi; caută informații despre ele; cunoaște tentația satisfacțiilor, înțelege și poate evalua didiferite stiluri de luare a deciziilor

CUNOAȘTERE – a lumii, a muncii, a diferitelor ocupații din cadrul acesteia și a datelor importante despre domeniile ocupaționale mai atrăgătoare

REALISM – caută să-și dezvolte cunoșterea de sine și pe cea a situației; își compară propriile capacități cu posibilitățile ce se ivesc; are țeluri stabile dar nu rigide; identifică noile obiective ca noi cerințe situaționale

ÎNALTĂ SPECIALIZARE – în consens cu era societății supertehnologizate, versus ORIZONTURI LARGI – INTERDISCIPLINARE – pentru conexiuni și transferuri generatoare de flexibillitate și creativitate

VIZIUNE PROSPECTIVĂ ȘI ANTICIPATIVĂ- într-o eră a tehnologiilor și energiilor neconvenționale, într-o eră atomică cu promisiuni și riscuri, într-o eră cosmică, a ingineriei geneticii și roboticii.

O NOUĂ CALITATE ÎN CERCETARE – vizând impactul major al tehnologiei asupra mediului și al omului pentru o dezvoltare durabilă (gestionarea resurselor, a apei, a deșeurilor, a infrastructurii, asigurarea calității vieții și a standardelor de sănătate și de securitate)

CAPACITATEA DE A GESTIONA MEGAPROIECTE – reprezintă o altă mare provocare cu care se confruntă o altă mare provocare cu care se confruntă inginerul secolului XXI în condițiile schimbului tehnologic și cultul internațional al eroziunii suveranității și a granițelor prin acorduri internaționale, companii transnaționale și multinaționale, al mobilităților inginerilor cu alte țări etc.

3. ELABORAREA STANDARDELOR OCUPAŢIONAL

O etapă importantă în construirea unui proiect pentru asigurarea calității – o reprezintă INVENTARIEREA OCUPAȚIILOR - și a ponderii acestora și corespunzător ELABORAREA UNOR STANDARDE OCUPAȚIONALE.

În realizarea CODULUI OCUPAȚIILOR din Reagtul Hașemit al Iordaniei sunt implicați experți, manageri, analiști din toate sectoarele și domeniile socio-profesionale. Corespunzător acestui COD experții abilitați în elaborarea standardelor vor compune HARTA COMPETENȚELOR din fiecare ocupație cu descrierea indicatorilor și a nivelurilor de performanță a criteriilor și probelor de evaluare

4. Al patrulea proces de interes pentru problematica abordată în prezenta teză este CONCEPEREA STANDARDULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (SPP)

Prin S.P.P. se definesc :

Conținutul programului de formare CURRICULUM CORESPUNZĂTOR CERINȚELOR DIN STANDARDUL OCUPAȚIONAL; Oferta educațională (instituții, module, rutele de formare); Misiunile și obiectivele; Strategiile (metodele, mijloacele și formele de organizare); Criterii de performanță și modalități de certificare

Pag. 291


5. Într-o economie de piață o componenytă esențială o reprezintă PROMOVAREA UNEI POLITICI PRIVIND CALITATEA ŞI CREAREA STRUCTURILOR FUNCŢIONALE.

Politica educaţională se fundamentează pe STUDIUL PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ pentru a calibra oferta educațională cu cererea

Prin MARKETING se vizează identificarea și satisfacerea cerințelor și așteptărilor mediului economico-social, rentabilizarea investițiilor, eficientizarea serviciilor educaționale ale mediului academic.

6. O STRATEGIE A ÎMBUNĂTĂŢIRII PERFORMANŢEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Prezentele repere pentru o strategie a reformei învăţământului profesional şi tehnic sunt structurte pe baza următoarelor demersuri:

analiza diagnostică a învăţământului din Regatul Hasemit al Iordaniei; tratarea comparativă a rezultatelor din România şi alte ţări europene; documentarea istorică asupra tradiţiilor pozitive şi bunelor practici în domeniu; prognoza tendinţelor de evoluţie a societăţii

Nr.

Crt.

TENDINŢE

MACROSOCIALE

REPERE ALE UNEI POLITICI DE REFORMĂ

ÎN

ÎNVĂŢĂNÂNTUL PROFESIONAL TEHNIC

INOVAREA STRUCTURILOR, CONŢINUTURILOR,

METODOLOGIEI

1. Fundamentarea vieţii sociale pe principiile economiei de piaţă, ale cererii şi ofertei concurenţiale, competitivităţii, ale consfinţirii proprietăţii private etc. Cerinţa sincronizării structural – funcţionale a instituţiilro statului cu aceste principii, între care azi există numeroase disfuncţii.

Facilitarea inserţiei sociale pe piaţa forţei de muncă, prin conceperea unor certificate diferenţiate, graduale de competenţe, prin calificative cu accent pe deprinderi şi abilităţi practice.

În funcţie de unităţile de competenţă profesională şi tehnică dobândite prin programele de formare (module, cicluri, examene de bacalaureat profesional, tehnic, de absolvire etc.) se vor elibera certificate sau diplome care să confere dreptul de încadrare pe piaţa forţei de muncă la diferite niveluri:

I: muncitor calificat

II: muncitor cu medie calificare

III: tehnician

IV: tehnician expert

V: maistru

2. Resursele umane – - Gestionarea resurselor - Programe de formare a

Pag. 292


competente şi calificate – reprezintă produsul cel mai greu de realizat, prin complexitae, programe, durată îndelungată, costuri ridicate

umane să includă învăţământul, care este principalul producător ak forţei calificate de muncă de pe piaţă;

- Cointeresarea cadrelor didactice inginereşti competente pentru învăţământul profesional şi tehnic;

- rezolvarea problemelor de investiţie în capitalul uman ca domeniul del mai profitabil (comparativ cu cel financiar-bancar, economic etc.)

formatorilor pentru învăţământul profesional şi tehnic, în vederea promovării inovaţiilor în domeniul formării (burse de studii, salarizare corespunzătoare celor două diplome: de inginer şi de cadru didactic);

- Rambursarea către şcoala care a asigurat pregătirea unei cote ddin cheltuielile de şcolarizare printr-o taxă dein salariul noului angajat pe o perioadă corespunzătoare şcolarizării (1, 2, 3, 4, 5 ani etc.).

3. Extinderea gamei de aganţi sociali care să contribuie la procesul formării forţei de muncă, pe bază de parteneriat.

- Promovarea în învăţământul profesional şi tehnic a unui sistem dual (de tip german), coautori fiind şcoala şi întrepinderile.

- Toţi agenţii economci să contribuie direct, proporţional, procentual, la pregătirea forţei de muncă prin învăţământul profesional şi tehnic, fondurile respective revenind direct acestui sector şcolar.

Diversificarea formelor de sponsotizare a învăţământului profesional şi tehnic:

- dotare cu aparatură;

- SDV-uri pentru ateliere – şcoală, cabinete;

- burse acordate celor mai merituoşu elevi;

- stimulente acordate profeosrilor cu rezultate, prin vizite de studii etc.

4. Tendinţa descentralizării şi dezvoltarea autonomiei locale

Promovarea parteneriatului şcoală – agenţi economici, factori ai administraţiei de stat în stabilirea profilurilor, a cifrelor de şcolarizare şi a variantelor de programe ale învăţământului profesional şi tehnic (vis-a-vis de tendinţa dispariţiei unor meşteşuguri, de proliferarea altora etc.).

- Rolul în finanţarea şi rwealizarea formării profesionale revine partenrilor sociali locali, corespunzător specificului zonei: regiuni cu declin sau creştere industrială, zone rurale, turistice etc.)

- Evaluarea, pe baza standardelor profesioanel, să se facă la ieşirea din învăţământul profesional şi tehnic, de către viitorii beneficiari (reprezentanţi ai patronatului,

Pag. 293


camerelor de industrie şi comerţ, agenţi economici), deci să se promoveze o evaluare externă.

5. Tendinţa accelerării schimbărilor în lumea contemporană, cu impact asupra fluctuaţiei forţei de muncă.

- Promovarea unui sistem modular de pregătire flexibilă, cu opţiuni în rutele de formare profesională, cu posibile reveniri în sistem şi cu ieşiri oportune pe piaţa forţeid de muncă (principiile, modul de organizare, partea metodologică etc. sunt constituite într-o dtrategie distinctă, deja elaborată, dar nerealizată practic).

- Promovarea, în învăţământul profesional şi tehnic, a sistemuuli de credite, bazat pe elemente de conţinut (nu formale), care să asigure realizarea unităţilor de competenţă ce se pot înscrie într-o profesie sau carieră.

Prelungirea perioadei şcolarizării obligatporii cu încă un an (9 clase), an pregătitor de reprofesionalizare, asigurând posibilitatea de ieşire pe piaţa forţei de muncă la 16 ani cu o minimă pregătire profesională, cuprinzând arii curriculare prioritare de: educaţie tehnologică, formare de competenţe profesionale ce nu necesită o pregătire specială (de nivel scăzut), activităţi practice tehnice opţionale, iniţţierea în probleme de antreprenoriat ş.a.

6. Mondializarea sau europenizarea economiilor, a pieţelor şi globalizarea tehnologiilor.

Pregătirea forţe de muncă pe baza unor standrade profesionale recunoscute de organismele abilitate.

- Elaborarea de curriculum şi probe de evaluare conforme cu standarde

- Învăţarea limbilor străine, cu accent pe specificul profesiei respective.

7. Creşterea pragmatismului şi a eficienţei sociale

Dezvoltarea ponderii pregătirii tehnice de specialitate şi în mod deosebit a instruirii practice; o mai judicioasă corelare cu discilnele ştiinţifice.

Conceperea de arii curriculare de către echipe pedagogice de proiectare, constituite din profesori de discipline exacte, ingineri şi reprezentanţi ai patronatului.

8. Promovarea societăţii civile, a caracterului democratic al acesteia.

Asigurarea caracterului deschis al învăţământului profesional şi tehnic şi regândirea învăţământului liceal tehnic pentru domenii tehnologice avansate, care

- Modernizarea accesului în învăţământul profsional şi prin alte forme, acenturarea criteriilor aptitudinale, vocaţionale.

- Includerea unor module opţionale,

Pag. 294


cer o durată mai mare de pregătire comparativ cu şcoala profesional – tehnică.

care să confere celor ce le-au parcurs accesul al treptele superioare, corelată cu sistemul de credite acumulate.

- Promovarea unor forme alternative de pregătire tehnică ce pun accent pe competenţe tehnice solicitate de piaţa forţei de muncă.

PROMOVAREA UNUI SITEM DE CANTITATE ŞI A UNEI STRATEGII ADECVATE ÎN UNIVERSITĂŢILE TEHNICE

- Constituire şi alidarea sistemului SMQ, a structurilor / organismelor aferente interne- Realizarea unor programe de AUDIT pentru evaluarea externă

7. PLANURI MANAGERIALE STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE pentru asigurarea managementului calităţii la nivel de sistem şi la nivel de universitate cu implicarea în mai mare măsură a studenşţilor şi a bneficiarilor forţei de muncă ănalt calificată / patronat în procesul de evaluare, certificare şi acreditare.

8. ELABORAREA UNOR PROCEDURI ŞI METODOLOGII DEPARTAMENTALE DE AQ

* Constituirea procedurilor de evaluare a curriculum-ului universitar pentru a asigura unitate de conţinut cu încurajarea autnomiei prin alocare a 25 – 30% curriculum-ului la dispoziţia univeristăţilor.

* Valorificarea bunelor experienţe privind promovarea excelenţei în Regatul hasmeit al Iordaniei, precum şi al unor practici de DGIPT din Liban;

* Funcţionalitatea sistemului managementului calităţii (SMC) prin creşterea atribuţiilor depattamentului de management al calităţii.

Experienţa Universităţii Politehnica din Bucureşti reprezintă un model de foarte bune paractici în domeniul asigurării calităţii.

9. ASIGURAREA CADRULUI LEGISLATIV UNITAR pentru funcţionalitatea organismelor naţionale şi panarabe privind AQ.

10. PROIECTAREA UNUI SISTEM NAŢIONAL AL FORMĂRII RESURSELOR UMANE din perspectiva calităţii şi stimulării potenţialului creativ. Formarea evaluatorilor / experţilor în audit pentru a expertiza programe de formare în vederea autorizării şi acreditării, pentru evaluarea critică şi analiza standardelor existente pe piaţa forţei de muncă din Iordania etc.

Pag. 295


Propunem: constiuirea unei Asociaţii „Teacher training Association”, care să promoveze la nivel naţional în Regatul hasemit al Iordaniei, dezvoltarea eficientă a profesorilor vizând în special creşterea calităţii în învăţământ.

La nivel panarab, după exemplul U.E., se va urmări definirea Competenţelor profesorului arab , asemănător Competenţelor profesorului european, prin descriptori exacţi. Se va extinde aria centrlor de documentare în domeniul calităţii la nivelul Departamentelor şi Comisiilor pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, ca structuri suport la nivel instiuţional, local şi naţional.

Experienţa U.P.B. a reprezentat un model de foarte buen practici în domeniul asigurării calităţii, ce se impune a fi mai intens valorificat prin dezvoltarea unor partenriate interinstiuţionale din ţările noastre.

CRITERII ŞI INDICATORI DE CALITATE PENTRU IERARHIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

▼

Performanţa cercetării

Pag. 296


▼

Calitatea ştiinţifică a corpului didactic preuniversitar şi universitar a sfatului academic

▼

Criterii de promovare:

- rezultate- citări

- membri ai unor foruri academice, consorţii universitare- granturi e cercetare

- proiecte internaţionale- predarea în străinătate- doctorate în cotutelă

▼

Calitatea programelor de:

- formare iniţială- postabsolvire

- master- doctorat etc.

▼

Rata de performanţă a absolvenţilor:

- proporţia inserţiei socioprofesionale- stundeţi străini

▼

Resirse, venituro, managementul resurselor, al imaginii universitare 7 preuniversitare

- pagină web- oferte curriculare în sistem E-learning

- ECTS etc.

Pag. 297


- Mobilităţi, semestre şi stagii în străinătate- Recunoaşterea diplomelor în U.E.

BIBLIOGRAFIE

Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi calitative, Ed. Economică, Bucureşti, 2001

Serge Moscovici, Psihologie socială, Ed. IDEEA Europeană, Bucureşti, 2010

Alois Gherguţ, Management general şi strategic în educaţie, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

Pag. 298


Florea Voiculescu, Analiza resurse – nevoi şi managementul strategic în învăţământ, Ed. Aramis, Bucureşti, 2004

Rodd Wgner şi James K. Harter, 12 elemente ale managementului performant, Ed. Alfa, Bucureşti, 2009

6.BIBLIOGRAFIE

ANDREICA M., STOICAM LUBAN F

Metode calitative în management.Editura Economică Bucureşti, 1998

ARMSTRONG KOTLER,

Principiile marketingului. Ediţia a 3-a, Editura Teora, Bucureşti, 2004

BABAU ION, Modalităţi de reducere a cheltuielilor cu aprovizionarea. Tribuna Economică, Bucureşti, 1993

BADRUS GHEORGHE

Globalitate şi management.Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999

RĂDĂCEANU EDUARD, BAILY P„ FARMER D., JESSOP D„ JONES D

Principiile şi managementul achiziţiilor.Editura Arc, Chişinău, 2004

BALAURE VIRGIL, (COORDONATOR)

Marketing.Ediţia a 2-a, Editura Teora, Bucureşti, 2004

BAUMAN ZYGMUNT Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Bucureşti, 1999

BACANU BOGDAN Management strategic.Editura Teora, Bucureşti, 1997

BARBULESCU C Managementul producţiei industriale. Editura Sylvi, Bucureşti, 1997.

BĂRBULESCU C., BÂGU C

Managementul producţiei, vol. 2, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

BĂŞANU GHEORGHE, PRICOP MIHAI

Managementul aprovizionării şi desfacerii. Ediţia a 3-a, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

Pag. 299


BAŞANU GHEORGHE, FUNDĂTURĂ DUMITRU

Management-marketing. Editura Diacon Coressi, Bucureşti, 1993

BĂŞANU GHEORGHE, PRICOP MIHAI, GLOVACOV ANDREI VLAD,

Managementul aprovizionării şi desfacerii. Aplicaţii practice, studii de caz.Editura Economică, Bucureşti, 1999

BĂŞANU GHEORGHE, PÎRJOL M

Normarea tehnică a consumurilor şi a stocurilor de materiale. Editura OID - MAGI, Bucureşti, 1985.

BÂGU C, DEAC V Strategia firmei,Editura Eficient, 2000

BOB CONSTANTIN, DUMITRU PATRICHE, GRIGORESCU M TOMESCU FI., VIŞAN

Economia întreprinderii. Tipografia ASE, Bucureşti, 1997

BOLDUR-LĂŢESCU, GH, GH. CIOBANU, I., BĂNCILĂ

Analiza sistemelor complexe,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1992

BONTAŞ DUMITRU Bazele managementului firmei, Editura Moldavia, Bacău, 2000

CARSTEA GHEORGHE, NEDELCU MONICA

Managementul achiziţiilor publice, Editura ASE, Bucureşti, 2002

CIOBANU GH., NICA V., MUSTATĂ FI., MĂRĂCINE V.,

Cercetare operaţională cu aplicaţii în economie. Teoria grafurilor şi analiza drumului critic. Editura Matrix România, Bucureşti, 1996

CIOBANU ION Management strategic. Editura Polirom, laşi, 1998

CORNESCU V., ȘERB M.,

Strategia dezvoltării întreprinderii, Editura Politică, Bucureşti, 1989

CIUCUR D..GAVRILĂI" POPESCU C

Economie, Ediţia a 2-a, Editura Economică, Bucureşti, 2001

V. CORNESCU, I. MIHĂILESCU, S. STANCIU

Management - Teorie şipractică, Editura Actami Bucureşti, 1994.ISBN: 973-96616-5-3

CARMEN CREȚU Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași, 1997

Pag. 300


V. DEAC,BÂGU CONSTANTIN

Strategia firmei, Editura Eficient, Bucureşti ISBN: 973-9366-44-9

DEACONU ALEXANDRINA

Marketing şi aprovizionare. Editura Millenium, Bucureşti, 2000.

DEACONU ALEXANDRINA

Unele căi de perfecţionare a asigurării materiale a producţiei. Editura ASE, Bucureşti, 1997

DIMAI.C., MANM Managementul producţiei industriale. Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

DOBLER DONALD W„ BURT DAVID

Purchasing and supply management, Text and cases sixth edition The mcgraw Hill Companies. San Francisco, 1996

ROGER DAWSON Start spre eficiență, Curtea veche, București, 2002

DOBROTĂ NITĂ Dicţionar economic, Editura Economică, Bucureşti, 1999

DONOAICA ȘT. Aprovizionarea tehnico-materială în industrie. Concepte şi aplicaţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977

DRĂGHICI CONSTANTIN

Creşterea eficienţei procesului de aprovizionare în condiţiile specializării şi restructurării componentelor acesteia.Editura Economică, Bucureşti, 1999

DRUCKER PETER F Managementul strategic,Editura Teora, 2001.

MARIA ELIZA DULAMĂ

Despre competențe, Presa Universitară Clujeană, 2011

MARIA ELIZA DULAMĂ

Didactica axată pe competențe, Presa Universitară Clujeană, 2010

DUSSAUYE P., GARRETE B

Les strategies dfalliance. Les Editions d'organisations, Paris, 1995

EVERETT E, ADAM JR., RONALD J. EBERT

Managementul producţiei şi al operaţiunilor,Editura Teora, Bucureşti, 2001

GAVRILAT., LEFTER V

Economia întreprinderii.Editura Economică,Bucureşti, 1999

GIROUX H., SYLVAIN L

Qualite totale, courants et contre - courant, in „Gestion",noiembrie 1993

FLORESCU, C OORDONATOR

Marketing, Editura Marketer. ISBN: 973-9587-29-1

FUNDĂTURĂ D., Management - marketing. Editura Diacon Coressi S.R.L.,

Pag. 301


BAŞANU GH Bucureşti, 1993

FUNDĂTURĂ D., CIOBANU A., NICULESCU P., FUNDĂTURĂ DUMITRU

Controlul de gestiune în economia de piaţă.EdituraDuminică, Braşov, 1995

FUNDĂTURĂ DUMITRU

Managementul resurselor materiale. Editura Economică, Bucureşti, 1999

FUNDĂTURĂ DUMITRU, PRICOP MIHAI, BĂŞANU GHEORGHE, POPESCUDUMITRU

Dicţionar de management, aprovizionare, depozitare, desfacere. Editura Diacon Coresi S.R.L., Bucureşti, 1992.

JURAN J.M Handbuch der Qualitătsplanung Verlang Moderne Industrie, 1990.

KOONTZ H., DONELL C.O

Les principes du management. Edition Andre Gerard, Paris, 1989

KOTLER PHILIP Managementul marketingului. Editura Teora, Bucureşti, 1997

LUCA GABRIEL PETRU

Planificarea resurselor necesare producţiei\ Tribuna Economică nr35/l 995

MĂRĂCINE V., NICA V

Modelarea activităţii companiei. Editura ASE, Bucureşti, 2003.

MĂRGULESCU D Analiza economică-financiară s întreprinderii. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1994

MILITARU C Fiabilitatea și precizia în tehnologia construcțiilor de mașini, Editura Tehnică, București, 1987

MILITARU C., ROHAN, R.,

Ingineria calității, editura bren, bucurești, 2002

MILITARU C., CRIȘAN, D

Capabilitatea proceselor tehnologice, editura tiparg, pitești, 2002

MILITARU C., TOPALU ANA-MARIA

Statistică tehnică și economică, editura bren, bucurești, 2008


Eficiența economică a investițiilor, Editura BREN, București, 2009

Pag. 302



Analiza economică a sistemelor de producție, Editura BREN, București, 2009

NECHITĂ V., CIUPERCĂ L

Economie, Editura Sedcom Libris, laşi, 1999

NICOLESCU O., COORDONATOR

Strategii manageriale de firmă. Editura Economică, Bucureşti, 1996


Sistemul decizional al organizaţiei. Editura Economică, 1998


Sistemul organizatoric al firmei. Editura Economică, Bucureşti, 2003


Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei. Editura Economică, Bucureşti, 2000

NICOLESCU O., VERBONCU, I.,

Metodologii manageriale. Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001

NICOLESCU O., VERBONCU, I

Fundamentele managementului organizaţiei. Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001

NICOLESCU OVIDIU, BĂŞANU GHEORGHE, PRICOP MIHAI, VERBONCU ION


NICOLESCU OVIDIU, VERBONCU ION

Management Ediţia a 3-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999

NICOLESCU O., PLUMB L, PRICOP M., (COORDONATORI)

Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei. Editura Economică, Bucureşti, 2003

NICOLESCU O., BURDUȘ E., CĂPRĂRESCU GH., VERBPNCU I., HIDEGCUTI I., CIOCHINĂ I., COMĂNESCU M.

Ghidul managerului eficient, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994

NICULESCU M. Diagnostic global strategic. Editura Economică, Bucureşti, 1997

OLARU M., Managementul calităţii. Editura Economică, Bucureşti, 1995

Pag. 303


DANIEL OLLIVIER La bataille de lèfficacite personelle les editions dòrganisation 1990

OLTEAN U VALERICĂ

Marketingul serviciilor. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

PATRICHE, D. Marketing industrial, Coediţie Marketer şi Expert, Bucureşti, 1994. ISBN: 973-96322-6-2

PETRESCU, B. Managementul resurselor materiale,Editura Sylvi,Bucureşti, 1999. ISBN: 973-9488-33-1

PLATON, V. Sisteme avansate de producţie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990

POPESCU DAN, COORDONATOR, MĂRIE PAUL DOLLE, STANISLAS D'EYRAMES, IULIA CHIVU

Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Economici Bucureşti, 2001.ISBN: 973-590-465-9

PORUMB ELENA MARINELA

Managementul strategic al resurselor materiale. Editura Economică, Bucureşti, 2000

POSTĂVARU N Managementul proiectelor. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.

PRICOP MIHAI, TANTĂU ADRIAN

Aprovizionarea în timp real. Revista de Comerţ,Tribuna Economică nr. 1 şi 2, 2000.


Tendinţe în Managementul Internaţional, Strategii Globale în aprovizionare. Editura ASE, Bucureşti, 1998.


Sisteme de management în aprovizionare în condiţiile Internaţionalizării şi Globali zării.Revista de Comerţ/Tribuna Economică, Bucureşti, nr. 5, 2000


Globalizarea şi strategia firmei. Editura Eficient, Bucureşti, 2001.

PRICOP MIHAI, DRĂGHICI CONSTANTIN

Sisteme moderne în managementul aprovizionării. Tribuna Economică, Bucureşti, 1999.

RAȚĂ, V., MILITARU, C.

Calitatea și merceologia produselor industriale, Editura Printech, București, 1999


Calitatea produselor industriale, Editura Bren, București, 2002

Pag. 304


RADU EMILIAN Management în servicii, A.S.E. Facultatea de Comerţ, Bucureşti, 1995.

RAŢIU-SUCIU LOAN Modelarea și simularea proceselor, Editura Economică, București, 2001

RAŢIU-SUCIU LOAN, PLUMB ION, MINCU CARMEN

Economia ramurilor. Editura Select, Alba-lulia, 1996.

RATIU-SUCIU C., RATIU- SUCIU J.,

Resurse stocabile şi nestocabile. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987

RISTEA A.L., TUDOSE C., FRANC V.I.

Tehnologia comercială, Editura Expert, Bucureşti, 1995.

ROMÂNU, I., VASILESCU, I., IONIȚĂ, I., HÂNCU D

Optimizarea utilizării resurselor investiționale și a capitalului fix, ASE, Facultatea de Management, București, 1993

RUSSU CORNELIU Management. Editura Expert, Bucureşti, 1993

RUE L.W., HOLLAND P.G

Strategic management concepts and experiences.mcgraw and Hill Book, Company, 1986

SANDGROVE KIT Managementul calității totale în acţiune. Editura Rentrop&Straton (Traducere Alionte Doina), Bucureşti, 1999.

SĂLCEANU C., CRĂCIUN I

Managementul strategic al întreprinderii. Universitatea tehnică Gheorghe Asachi, 1994

SCHEUING EBERNARD E

Purchasing management prentice hali englewood cliffs. New jersey, 1989.

SCOTT BILL Arta negocierilor. Seria Marketing, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996.

SHIGEO SHINGO La production sans stock. Les Editions d'Organisation Service Promotion. Paris, 1990.

SHIGEO SHINGO Les cles de l'ameliration de la production. Les Edition d'Organisation Paris, 1990

ION STĂNCIOIU, ANCA PURCĂREA, CRISTIAN NICULESCU

Management, Cercetare - dezvoltare, Editura Mondero, Bucureşti, 1993

STRATON GEORGE, DOGARIU DOINA,

Managementul afacerilor de succes. Editura Rentrop&Straton,

Pag. 305


MATACHE CIPRIANA, MOCANU CORINA

Bucureşti, 1999

STUART H L'approvisionnement dans l'entreprise. Editura Dunod, Paris, 1988.

ŞTEFĂNESCU P., Bazele marketingului. Editura Economică, Bucureşti 1995.

TABATONI P„ JARNION P

Les systemes de gestion, politiques et structures, Edition PUC, 1975

TRAIAN TEODORU Asigurarea calităţii - îndrumar metodologic, Tribuna Economică", Bucureşti, 1993

THIETART ALAIN La strategie de l'entreprise. Edition mcgraw Hill, 1991.

TOMESCU FLORIN Managementul societăţilor comerciale. Conducerea sistemelor de aprovizionare, desfacere şi distribuţie fizică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.

THIETART ALAIN La strategie de l'entreprise. Edition mcgraw Hill, 1991

VANSINA LEOPOLD, VANSILNA COBBAERT MARIE-JANNE

Psihodinamica organizațiilor, Ed Trei, București, 2010

VASILESCU ION Strategii manageriale de firmă.Strategii investiţionale în volumul 8 Editura Economică, 1996.

VASILESCU ION Managementul proiectelor, Editura Eficon Press, Bucureşti, 2004.

VERBONCU ION Management, Editura Economică, Bucureşti, 1997

VOICULESCU D Competiţie şi competitivitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001

VOICULESCU FLOREA, IOANA TODOR, ELISABETA VOICULESCU

Managementul timpului, Risoprint, Cluj Napoca, 2004

ZERMATI PIERRE Pratique de la Gestion des stocks, 5e Edition Dunod, Paris, 1996.

ZLATE M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, Editura Polirom, 2004

STANDARDUL SR Asro, 2006

Pag. 306


EN ISO 9000:2006 SISTEME DE MANAGEMENT. PRINCIPII FUNDAMENTALE ȘI VOCABULAR

STANDARDUL SR EN ISO 9001:2008 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII

Asro, 2008

ROBERT BROUGHTOM

Quality Orientasion Quide – Your Personal to Gusiness Success – Business Excellance – the Way Should be Done – Bexcellence org 2010

ROBERT L. MATHIS PANAITE C. NICA, COSTACHE RUSU

Managementul resurselor umane, Ed Economică, 1997

IVĂNESCU MIRCEA, STANCIU MARIANA DOMNICA, FLORESCU CECILIA MIHAELA

Suport de curs pentru formarea evaluatorilor ARACIS

*** ENQA (European Association For Quality Assurance in Higher Education) Raport ENQA de evaluare a ARACIS, MEC 03.2009

*** ARACIS–Metodologia de evaluare externă, standarde, standardele de referință și lista indicatorilor de performanță a ARACIS–MEC, București, 2006

*** The First International Arab Conference on Quality Assurance in Higher Education, Ed Zarga University, Iordan, and Association of Arab Universities - 2011

*** King Abdulah II AWARD for Excellence for Private Sector Sixth Cycle (2010-2011) AWARD Booklet 2005

*** (BSI) ISO 9001-2000, Ten Tips for Selection and use of a quality Management systems (USA)

*** (BSI) ISO 9001-2000, Practice Guide to Implementing ISO 9001-2000(USA)

CHRISTIAN ,THUNE Quality Assurance of higher education in Denmark, Ash gate

Pag. 307


(2001), Publisher , ISBN .754618293.

*** General Principles of Accreditation for universities, (2005), National Institutions for Academic Degrees and university Evaluation, Version 1.20

*** National Assessment and Accreditation council, India, (2..5). Guideline for UDC assistance for assessment and accreditation for higher education institutions.

*** Quality Assurance of higher education in Portugal (2006), An Assessment of the Existing System and Recommendations for future System

*** Quality Assurance of higher education An Introduction (2006),

*** National Assessment and Accreditation Council, Bangalore, India

*** Standards for University Evaluation Center for International Relations National Institutions for Academic Degrees and university Evaluation (Tokyo, Japan)

*** Standards And Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area ,( 2005 ), European Association for Quality Assurance in higher Education , Helsinki, Finland

*** University standards and explanation Japan university, (2004), Accreditation Association (JUAA)

*** University Evaluation Standards,( 2005), National Institution for Academic degrees and university Evaluation, England

*** Excellence in Higher Education: Eligibility Requirements and Standards of Accreditation. Philadephia: The Middle States Commission on Higher Education

*** MSCHE 3, Commission on Higher Education, Middle States Association of Colleges and Schools. Designs for Excellence: Handbook for Institutional Self-Study. The Middle States Commission on Higher Education. Philadelphia

Von Alt, Kenneth A. Accredited Institutions of Post Secondary Education, Directory of Accredited Institutions, Professionally Accredited Programs, and Candidates for Accreditation (2002-2003). Washington, DC: American Council on Education, The Council for Higher Education Accreditation (CHEA), 2003

*** The Joint Committee on Standards for Educational Evaluation

Pag. 308


(1981). Standards for Evaluations of Educational Programs,Projects, and Materials. New York: McGraw-Hill.

*** The World Bank (1990). White Paper on Higher Education(Internal Document). Washington.

*** The World Bank (2000). Higher Education in DevelopingCountries: Peril and Promise. Washington.

*** UNESCOL CEPES (2004). Quality Assurance and Accreditation:A Glossary of Basic Terms and Definitions Bucharest.

*** UNESCOL OECD (2005). Guidelines for Cross-Border Provision of Higher Education. Paris.

Van Damme, Dirk Standards and Indicators in Institutional and Programme Accreditation in Higher Education: A Conceptual Framework and a Proposal. In L. Vlasceanu and L. Conley Barrows, Indicators for Institutional and Programme Accreditation in Higher/Tertiary Education. Bucharest: UNESCO-CEPES,2004.

*** The European Network for Quality Assurance in Higher Education. (2001). Institutional Evaluation in Europe, Part 1, 2. Helsinki

*** Charles Darwin University, (2004), Student Charter", (Online) hettp://mindil-

*** Ntu.edu.au/ntu/apps/ntuiinfo .nsf/wwwview/policy3 3 9: (accessed 2 April 2004).

*** Commonwealth Higher Education management Service, (1998), "Benchmarking in Higher Education: An International Review" (Online) available at URL:http: //www.acu.ac.uk/chems/onlinepuplications/961780238.pdf:(accessed 11 March 2004).

Mckinnom et al Benchmarking: a Manual for Australian Universities", (Online), http://www.detya.gov.au/archive/ highered/otherpub/characteristics. pdf: (accessed 1 April 2004)

*** Quality Assurance Agency for Higher Education (2004) "Code of Practice for the Assurance of Academic Quality and Standards in Higher Education", (online) , available at URL: (accessed 12 April 2004).

Calpin-Davies, P., & Donnelly, A.

Quality assuranceof NHS funded healthcare education. Nurs. Manag (Harrow),13 (6), (2006). 28-34

Pag. 309


Campbell, C., & Rozsnyai, C.

Quality Assurance andthe Development of Course Programmes: Bucharest,UNESCO, CEPES Papers on Higher Education, 2002

Cizas, A. E. Quality assessment in smaller countriesproblems and Lithuanian approach. Higher EducationManagement. Global J. of Engng. Educ., 9(1), 43-48, 1997

David B., & Harold, T. Quality in Higher Education(Vol. 6): Routledge, part of the Taylor & Francis Group, 2000

Davis, D. J., & Ringsted, C.

(). Accreditation ofundergraduate and graduate medical education: how do the standards contribute to quality? Adv Health Sci Educ Theory Pract, 11 (3), 305-313. National Quality Assurance and Accreditation. (2004). The Quality Assurance and Accreditation Handbook: National Quality Assurance and Accreditation, 2000

*** UK National Accreditation. (2004). Programme Specification:Sport and Exercise. Unpublished manuscript.

Verrall, G. M., Brukner, P. D., & Seward, H. G.

Doctor on the sidelines. Med J Aust, 184 (5). 244-248, 2006

*** NCATE. (2000). NCATE 2000 Standards. Washington, DC:Author. Available on NCATE's Web,site*, www.ncate.org.

*** QAA (accessed 2006). Quality Assurance Agency. Availableon Web site www.qaa.ac.uk

*** UNDP-RBAS (Dec. , 2006). Quality assessment of educationprogrammes in Arab universities. Regional overview report.Higher education project enhancement of quality assurance and institutional planning in Arab region. [To be shortlypublished by the Project and that access of the summary of thereport was provided by permission from the Project Manager]

*** NAAC. 2004. "Best Practices in Higher Education". NationalAssessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005. "Great Institutions of Higher Learning:Accredited Universities in India". Vol. 1. National Assessmentand Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005 "Great Institutions of Higher Learning:Accredited Colleges in India", Vol. II. National Assessmentand Accreditation Council, Bangalore.

Pag. 310


*** NAAC. 2000. "Handbook on Quality Assessment", NationalAssessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005. "Manual for Self - Study for Affiliated /Constituent Colleges". National Assessment and AccreditationCouncil, Bangalore.

*** NAAC. 2005, Manual for Self-Study for Affiliated/Constituent Colleges (Re-Accreditation) .National Assessmentand Accreditation CounciL Bangalore.

*** NAA. 2005. "Manual for Self-Study for AutonomousColleges", National Assessment and Accreditation Council,Bangalore.

*** NAAC. 2005. "Manual for Self-Study for MedicalInstitutions", National Assessment and Accreditation Council, Bangalore

*** NAAC, 2004. "Manual for Self-Study for Universities",National Assessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2006. "Manual for Self-appraisal of TeacherEducation Institutions", National Assessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC .2004. "Quality Higher Education and Sustainable Development", National Assessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005. Revised Guidelines for the Creation of theInternal Quality Assurance Cell (IQAC) in AccreditedInstitutions . "National Assessment and Accreditation Council,Bangalore.

*** NAAC. 2005. Value Framework for Assessment of HigherEducation Institutions. I, National Assessment andAccreditation Council, Bangalore

*** www.wascweb.org.

*** www.sacscoc.org.

*** www.nwccu.org.

*** www.ncacihe.org.

*** www.neasc.org.


Pag. 311


*** www.nische.org

Andreica M., Stoicam Luban F,Metode calitative în management.Editura Economică Bucureşti, 1998

Bacanu Bogdan,Management strategic.Editura Teora, Bucureşti, 1997

Bontaş Dumitru, Bazele managementului firmei, Editura Moldavia, Bacău, 2000

Brătianu C-Tin., Paradigmele managementului universitar, Editura Economică, București, 2002

Ciobanu Ion, Management strategic.Editura Polirom, laşi, 1998

V. Cornescu, I. Mihăilescu, S. Stanciu, Management - Teorie şipractică,Editura Actami Bucureşti, 1994.ISBN: 973-96616-5-3

Roger Dawson ,Start spre eficiență, Curtea veche, București, 2002

Drucker Peter F, Managementul strategic,Editura Teora, 2001

Galloway, Patricia, Inginerul secolului XXI. Reforma educației în domeniul inginerie, Editura AGIR, București, 2008

Koontz H., Donell C.O,Les principes du management. Edition Andre Gerard, Paris, 1989

Nicolescu O., Coordonator,Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei.Editura Economică, Bucureşti, 2000

Mircescu Mihai, Educația pentru performanță, Editura Discipol, Bucuresti, 1999

Nicolescu O., Verboncu, I,Fundamentele managementului organizaţiei.Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001

Olaru M., Managementul calităţii.Editura Economică, Bucureşti, 1995

Panaite Nica, Managementul calității și ierarhizarea universităților românești, Phare-Universitas, Editura Paideea, București, 2000

Rață, V., Militaru, C.,Calitatea și merceologia produselor industriale, Editura Printech, București, 1999

Sandgrove Kit, Managementul calității totale în acţiune.Editura Rentrop&Straton (Traducere Alionte Doina), Bucureşti, 1999.

Constantin Brătianu, Adrian Curaj, Simona Vasilache, Cătălin Constantin Bălței,Managementul cercetării științefice universitare, Editura Economică, București, 2007

Constantin Brătianu, Marieta Olaru, Cristian Roncea, Odetta Gherciu, Ghid pentru elaborarea documentației sistemului de management al calității în învățământul superior, Editura Vasile Goldiș, University Press, 2000,

Pag. 312


Standardul Sr En Iso 9000:2006 Sisteme De Management. Principii Fundamentale Și Vocabular,Asro, 2006

Standardul Sr En Iso 9001:2008 Sistem De Management Al Calității, Asro, 2008

Robert Broughtom , Quality Orientasion Quide – Your Personal to Gusiness Success – Business Excellance – the Way Should be Done – Bexcellence org 2010

Mihai Păunescu, Lazăr Vlăsceanu, Adrian Miroiu, Calitatea învățământului superior din România, Editura Polirom, Iași,

***ENQA (European Association For Quality Assurance in Higher Education) Raport ENQA de evaluare a ARACIS, MEC 03.2009

***ARACIS–Metodologia de evaluare externă, standarde, standardele de referință și lista indicatorilor de performanță a ARACIS–MEC, București, 2006

*** Proceedings of the 12th INTERNATIONAL CONFERENCE ON TECHNOLOGY AND QUALITY FOR SUSTAINED DEVELOPMENT TQSD, 2012, Printech

*** EUR-AC FRAMEWORK STANDARDS FOR THE ACCREDITATION OF ENGINEERING PROGRAMMES, 2008

*** NATIONAL QUALIFITICATIONS FRAMEWORK IN HIGHER EDUCATION (NQFHE)

*** INTERNAL QUALITY ASSURANCE WITHIN ROMANIEN HIGHER EDUCATION INSTITUTIONS, București, 2008

BIBLIOGRAFIE


Metode calitative în management. Editura Economică Bucureşti, 1998

BACANU BOGDAN

Management strategic. Editura Teora, Bucureşti, 1997

BONTAŞ DUMITRU

Bazele managementului firmei, Editura Moldavia, Bacău, 2000

CIOBANU ION

Management strategic. Editura Polirom, laşi, 1998



Pag. 313


ROGER DAWSON

Start spre eficiență, Curtea veche, București, 2002

DRUCKER PETER F

Managementul strategic, Editura Teora, 2001.





MIRCESCU MIHAI, Educația pentru performanță, Editura Discipol, Bucuresti, 1999



OLARU M.,

Managementul calităţii. Editura Economică, Bucureşti, 1995



SANDGROVE KIT

Managementul calității totale în acţiune. Editura Rentrop&Straton (Traducere Alionte Doina), Bucureşti, 1999.

STANDARDUL SR EN ISO 9000:2006 SISTEME DE MANAGEMENT. PRINCIPII FUNDAMENTALE ȘI VOCABULAR

Asro, 2006


Asro, 2008

ROBERT BROUGHTOM


MIHAI PĂUNESCU, LAZĂR VLĂSCEANU, ADRIAN MIROIU, Calitatea învățământului superior din România, Editura Polirom, Iași,

Pag. 314


***

ENQA (European Association For Quality Assurance in Higher Education) Raport ENQA de evaluare a ARACIS, MEC 03.2009

***

ARACIS–Metodologia de evaluare externă, standarde, standardele de referință și lista indicatorilor de performanță a ARACIS–MEC, București, 2006

BIBLIOGRAFIE



BACANU BOGDAN

Management strategic. Editura Teora, Bucureşti, 1997

BONTAŞ DUMITRU

Bazele managementului firmei, Editura Moldavia, Bacău, 2000

CIOBANU ION

Management strategic. Editura Polirom, laşi, 1998



ROGER DAWSON

Start spre eficiență, Curtea veche, București, 2002

DRUCKER PETER F

Managementul strategic, Editura Teora, 2001.





Pag. 315




OLARU M.,

Managementul calităţii. Editura Economică, Bucureşti, 1995



SANDGROVE KIT

Managementul calității totale în acţiune. Editura Rentrop&Straton (Traducere Alionte Doina), Bucureşti, 1999.


Asro, 2006


Asro, 2008

ROBERT BROUGHTOM


***

ENQA (European Association For Quality Assurance in Higher Education) Raport ENQA de evaluare a ARACIS, MEC 03.2009

***

ARACIS–Metodologia de evaluare externă, standarde, standardele de referință și lista indicatorilor de performanță a ARACIS–MEC, București, 2006

BIBLIOGRAFIE



Pag. 316


ARMSTRONG KOTLER,

Principiile marketingului. Ediţia a 3-a, Editura Teora, Bucureşti, 2004

BABAU ION, Modalităţi de reducere a cheltuielilor cu aprovizionarea. Tribuna Economică, Bucureşti, 1993

BADRUS GHEORGHE Globalitate şi management. Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999

RĂDĂCEANU EDUARD, BAILY P„ FARMER D., JESSOP D„ JONES D

Principiile şi managementul achiziţiilor. Editura Arc, Chişinău, 2004

BALAURE VIRGIL, (COORDONATOR)

Marketing. Ediţia a 2-a, Editura Teora, Bucureşti, 2004

BAUMAN ZYGMUNT Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Bucureşti, 1999

BACANU BOGDAN Management strategic. Editura Teora, Bucureşti, 1997

BARBULESCU C Managementul producţiei industriale. Editura Sylvi, Bucureşti, 1997.

BĂRBULESCU C., BÂGU C

Managementul producţiei, vol. 2, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

BĂŞANU GHEORGHE, PRICOP MIHAI

Managementul aprovizionării şi desfacerii. Ediţia a 3-a, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

BAŞANU GHEORGHE, FUNDĂTURĂ DUMITRU

Management-marketing. Editura Diacon Coressi, Bucureşti, 1993

BĂŞANU GHEORGHE, PRICOP MIHAI, GLOVACOV ANDREI VLAD,

Managementul aprovizionării şi desfacerii. Aplicaţii practice, studii de caz. Editura Economică, Bucureşti, 1999

BĂŞANU GHEORGHE, PÎRJOL M

Normarea tehnică a consumurilor şi a stocurilor de materiale. Editura OID - MAGI, Bucureşti, 1985.

BÂGU C, DEAC V Strategia firmei, Editura Eficient, 2000

BOB CONSTANTIN, DUMITRU PATRICHE, GRIGORESCU M

Economia întreprinderii. Tipografia ASE, Bucureşti, 1997

Pag. 317


TOMESCU FI., VIŞAN

BOLDUR-LĂŢESCU, GH, GH. CIOBANU, I., BĂNCILĂ

Analiza sistemelor complexe, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1992

BONTAŞ DUMITRU Bazele managementului firmei, Editura Moldavia, Bacău, 2000

CARSTEA GHEORGHE, NEDELCU MONICA

Managementul achiziţiilor publice, Editura ASE, Bucureşti, 2002

CIOBANU GH., NICA V., MUSTATĂ FI., MĂRĂCINE V.,

Cercetare operaţională cu aplicaţii în economie. Teoria grafurilor şi analiza drumului critic. Editura Matrix România, Bucureşti, 1996

CIOBANU ION Management strategic. Editura Polirom, laşi, 1998

CORNESCU V., ȘERB M.,

Strategia dezvoltării întreprinderii, Editura Politică, Bucureşti, 1989

CIUCUR D..GAVRILĂI" POPESCU C

Economie, Ediţia a 2-a, Editura Economică, Bucureşti, 2001



CARMEN CREȚU Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași, 1997

V. DEAC, BÂGU CONSTANTIN

Strategia firmei, Editura Eficient, Bucureşti ISBN: 973-9366-44-9

DEACONU ALEXANDRINA

Marketing şi aprovizionare. Editura Millenium, Bucureşti, 2000.

DEACONU ALEXANDRINA

Unele căi de perfecţionare a asigurării materiale a producţiei. Editura ASE, Bucureşti, 1997

DIMAI.C., MANM Managementul producţiei industriale. Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

DOBLER DONALD W„ BURT DAVID

Purchasing and supply management, Text and cases sixth edition The mcgraw Hill Companies. San Francisco, 1996

ROGER DAWSON Start spre eficiență, Curtea veche, București, 2002

DOBROTĂ NITĂ Dicţionar economic, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Pag. 318


DONOAICA ȘT. Aprovizionarea tehnico-materială în industrie. Concepte şi aplicaţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977

DRĂGHICI CONSTANTIN

Creşterea eficienţei procesului de aprovizionare în condiţiile specializării şi restructurării componentelor acesteia. Editura Economică, Bucureşti, 1999

DRUCKER PETER F Managementul strategic, Editura Teora, 2001.

MARIA ELIZA DULAMĂ

Despre competențe, Presa Universitară Clujeană, 2011

MARIA ELIZA DULAMĂ

Didactica axată pe competențe, Presa Universitară Clujeană, 2010

DUSSAUYE P., GARRETE B

Les strategies dfalliance. Les Editions d'organisations, Paris, 1995

EVERETT E, ADAM JR., RONALD J. EBERT

Managementul producţiei şi al operaţiunilor, Editura Teora, Bucureşti, 2001

GAVRILAT., LEFTER V

Economia întreprinderii. Editura Economică, Bucureşti, 1999

GIROUX H., SYLVAIN L

Qualite totale, courants et contre - courant, in „Gestion", noiembrie 1993

FLORESCU, C OORDONATOR

Marketing, Editura Marketer. ISBN: 973-9587-29-1

FUNDĂTURĂ D., BAŞANU GH

Management - marketing. Editura Diacon Coressi S.R.L., Bucureşti, 1993

FUNDĂTURĂ D., CIOBANU A., NICULESCU P., FUNDĂTURĂ DUMITRU

Controlul de gestiune în economia de piaţă. Editura Duminică, Braşov, 1995

FUNDĂTURĂ DUMITRU

Managementul resurselor materiale. Editura Economică, Bucureşti, 1999

FUNDĂTURĂ DUMITRU, PRICOP MIHAI, BĂŞANU GHEORGHE, POPESCUDUMITRU

Dicţionar de management, aprovizionare, depozitare, desfacere. Editura Diacon Coresi S.R.L., Bucureşti, 1992.

JURAN J.M Handbuch der Qualitătsplanung Verlang Moderne

Pag. 319


Industrie, 1990.



KOTLER PHILIP Managementul marketingului. Editura Teora, Bucureşti, 1997

LUCA GABRIEL PETRU

Planificarea resurselor necesare producţiei\ Tribuna Economică nr35/l 995

MĂRĂCINE V., NICA V Modelarea activităţii companiei. Editura ASE, Bucureşti, 2003.

MĂRGULESCU D Analiza economică-financiară s întreprinderii. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1994

MILITARU C Fiabilitatea și precizia în tehnologia construcțiilor de mașini, Editura Tehnică, București, 1987

MILITARU C., ROHAN, R.,

Ingineria calității, editura bren, bucurești, 2002

MILITARU C., CRIȘAN, D

Capabilitatea proceselor tehnologice, editura tiparg, pitești, 2002


Statistică tehnică și economică, editura bren, bucurești, 2008


Eficiența economică a investițiilor, Editura BREN, București, 2009


Analiza economică a sistemelor de producție, Editura BREN, București, 2009

NECHITĂ V., CIUPERCĂ L

Economie, Editura Sedcom Libris, laşi, 1999


Strategii manageriale de firmă. Editura Economică, Bucureşti, 1996


Sistemul decizional al organizaţiei. Editura Economică, 1998





NICOLESCU O., Metodologii manageriale. Editura Tribuna Economică,

Pag. 320


VERBONCU, I., Bucureşti, 2001



NICOLESCU OVIDIU, BĂŞANU GHEORGHE, PRICOP MIHAI, VERBONCU ION


NICOLESCU OVIDIU, VERBONCU ION

Management Ediţia a 3-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999

NICOLESCU O., PLUMB L, PRICOP M., (COORDONATORI)

Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei. Editura Economică, Bucureşti, 2003

NICOLESCU O., BURDUȘ E., CĂPRĂRESCU GH., VERBPNCU I., HIDEGCUTI I., CIOCHINĂ I., COMĂNESCU M.

Ghidul managerului eficient, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994

NICULESCU M. Diagnostic global strategic. Editura Economică, Bucureşti, 1997

OLARU M., Managementul calităţii. Editura Economică, Bucureşti, 1995

DANIEL OLLIVIER La bataille de lèfficacite personelle les editions dòrganisation 1990

OLTEAN U VALERICĂ Marketingul serviciilor. Ediţia a 2-a revizuită şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

PATRICHE, D. Marketing industrial, Coediţie Marketer şi Expert, Bucureşti, 1994. ISBN: 973-96322-6-2

PETRESCU, B. Managementul resurselor materiale, Editura Sylvi, Bucureşti, 1999. ISBN: 973-9488-33-1

PLATON, V. Sisteme avansate de producţie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990

POPESCU DAN, COORDONATOR, MĂRIE PAUL DOLLE, STANISLAS

Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Economici Bucureşti, 2001.ISBN: 973-590-465-9

Pag. 321


D'EYRAMES, IULIA CHIVU

PORUMB ELENA MARINELA

Managementul strategic al resurselor materiale. Editura Economică, Bucureşti, 2000

POSTĂVARU N Managementul proiectelor. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.


Aprovizionarea în timp real. Revista de Comerţ,Tribuna Economică nr. 1 şi 2, 2000.


Tendinţe în Managementul Internaţional, Strategii Globale în aprovizionare. Editura ASE, Bucureşti, 1998.


Sisteme de management în aprovizionare în condiţiile Internaţionalizării şi Globali zării. Revista de Comerţ/Tribuna Economică, Bucureşti, nr. 5, 2000


Globalizarea şi strategia firmei. Editura Eficient, Bucureşti, 2001.

PRICOP MIHAI, DRĂGHICI CONSTANTIN

Sisteme moderne în managementul aprovizionării. Tribuna Economică, Bucureşti, 1999.




Calitatea produselor industriale, Editura Bren, București, 2002

RADU EMILIAN Management în servicii, A.S.E. Facultatea de Comerţ, Bucureşti, 1995.

RAŢIU-SUCIU LOAN Modelarea și simularea proceselor, Editura Economică, București, 2001

RAŢIU-SUCIU LOAN, PLUMB ION, MINCU CARMEN

Economia ramurilor. Editura Select, Alba-lulia, 1996.

RATIU-SUCIU C., RATIU- SUCIU J.,

Resurse stocabile şi nestocabile. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987

RISTEA A.L., TUDOSE C., FRANC V.I.

Tehnologia comercială, Editura Expert, Bucureşti, 1995.

Pag. 322


ROMÂNU, I., VASILESCU, I., IONIȚĂ, I., HÂNCU D

Optimizarea utilizării resurselor investiționale și a capitalului fix, ASE, Facultatea de Management, București, 1993

RUSSU CORNELIU Management. Editura Expert, Bucureşti, 1993

RUE L.W., HOLLAND P.G

Strategic management concepts and experiences.mcgraw and Hill Book, Company, 1986

SANDGROVE KIT Managementul calității totale în acţiune. Editura Rentrop&Straton (Traducere Alionte Doina), Bucureşti, 1999.

SĂLCEANU C., CRĂCIUN I

Managementul strategic al întreprinderii. Universitatea tehnică Gheorghe Asachi, 1994

SCHEUING EBERNARD E

Purchasing management prentice hali englewood cliffs. New jersey, 1989.

SCOTT BILL Arta negocierilor. Seria Marketing, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996.

SHIGEO SHINGO La production sans stock. Les Editions d'Organisation Service Promotion. Paris, 1990.

SHIGEO SHINGO Les cles de l'ameliration de la production. Les Edition d'Organisation Paris, 1990

ION STĂNCIOIU, ANCA PURCĂREA, CRISTIAN NICULESCU

Management, Cercetare - dezvoltare, Editura Mondero, Bucureşti, 1993

STRATON GEORGE, DOGARIU DOINA, MATACHE CIPRIANA, MOCANU CORINA

Managementul afacerilor de succes. Editura Rentrop&Straton, Bucureşti, 1999

STUART H L'approvisionnement dans l'entreprise. Editura Dunod, Paris, 1988.

ŞTEFĂNESCU P., Bazele marketingului. Editura Economică, Bucureşti 1995.

TABATONI P„ JARNION P

Les systemes de gestion, politiques et structures, Edition PUC, 1975

TRAIAN TEODORU Asigurarea calităţii - îndrumar metodologic, Tribuna Economică", Bucureşti, 1993

THIETART ALAIN La strategie de l'entreprise. Edition mcgraw Hill, 1991.

Pag. 323


TOMESCU FLORIN Managementul societăţilor comerciale. Conducerea sistemelor de aprovizionare, desfacere şi distribuţie fizică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.

THIETART ALAIN La strategie de l'entreprise. Edition mcgraw Hill, 1991

VANSINA LEOPOLD, VANSILNA COBBAERT MARIE-JANNE

Psihodinamica organizațiilor, Ed Trei, București, 2010

VASILESCU ION Strategii manageriale de firmă. Strategii investiţionale în volumul 8 Editura Economică, 1996.

VASILESCU ION Managementul proiectelor, Editura Eficon Press, Bucureşti, 2004.

VERBONCU ION Management, Editura Economică, Bucureşti, 1997

VOICULESCU D Competiţie şi competitivitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001

VOICULESCU FLOREA, IOANA TODOR, ELISABETA VOICULESCU

Managementul timpului, Risoprint, Cluj Napoca, 2004

ZERMATI PIERRE Pratique de la Gestion des stocks, 5e Edition Dunod, Paris, 1996.

ZLATE M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, Editura Polirom, 2004


Asro, 2006


Asro, 2008

ROBERT BROUGHTOM


Pag. 324


ROBERT L. MATHIS PANAITE C. NICA, COSTACHE RUSU

Managementul resurselor umane, Ed Economică, 1997

IVĂNESCU MIRCEA, STANCIU MARIANA DOMNICA, FLORESCU CECILIA MIHAELA

Suport de curs pentru formarea evaluatorilor ARACIS

*** ENQA (European Association For Quality Assurance in Higher Education) Raport ENQA de evaluare a ARACIS, MEC 03.2009

*** ARACIS–Metodologia de evaluare externă, standarde, standardele de referință și lista indicatorilor de performanță a ARACIS–MEC, București, 2006

Mircea Ivănescu, Mariana Domnica Stanciu, Mihaela Cecilia Florescu

Suport de curs pentru formarea evaluatorilor ARACIS, vol I și II, ARACIS, București, 2010

*** The First International Arab Conference on Quality Assurance in Higher Education, Ed Zarga University, Iordan, and Association of Arab Universities - 2011

*** King Abdulah II AWARD for Excellence for Private Sector Sixth Cycle (2010-2011) AWARD Booklet 2005

*** (BSI) ISO 9001-2000, Ten Tips for Selection and use of a quality Management systems (USA)

*** (BSI) ISO 9001-2000, Practice Guide to Implementing ISO 9001-2000(USA)

CHRISTIAN ,THUNE (2001),

Quality Assurance of higher education in Denmark, Ash gate Publisher , ISBN .754618293.

*** General Principles of Accreditation for universities, (2005), National Institutions for Academic Degrees and university Evaluation, Version 1.20

*** National Assessment and Accreditation council, India, (2..5). Guideline for UDC assistance for assessment and accreditation for higher education institutions.

*** Quality Assurance of higher education in Portugal (2006), An Assessment of the Existing System and

Pag. 325


Recommendations for future System

*** Quality Assurance of higher education An Introduction (2006),

*** National Assessment and Accreditation Council, Bangalore, India

*** Standards for University Evaluation Center for International Relations National Institutions for Academic Degrees and university Evaluation (Tokyo, Japan)

*** Standards And Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area ,( 2005 ), European Association for Quality Assurance in higher Education , Helsinki, Finland

*** University standards and explanation Japan university, (2004), Accreditation Association (JUAA)

*** University Evaluation Standards,( 2005), National Institution for Academic degrees and university Evaluation, England

*** Excellence in Higher Education: Eligibility Requirements and Standards of Accreditation. Philadephia: The Middle States Commission on Higher Education

*** MSCHE 3, Commission on Higher Education, Middle States Association of Colleges and Schools. Designs for Excellence: Handbook for Institutional Self-Study. The Middle States Commission on Higher Education. Philadelphia

Von Alt, Kenneth A. Accredited Institutions of Post Secondary Education, Directory of Accredited Institutions, Professionally Accredited Programs, and Candidates for Accreditation (2002-2003). Washington, DC: American Council on Education, The Council for Higher Education Accreditation (CHEA), 2003

*** The Joint Committee on Standards for Educational Evaluation (1981). Standards for Evaluations of Educational Programs,Projects, and Materials. New York: McGraw-Hill.

*** The World Bank (1990). White Paper on Higher Education(Internal Document). Washington.

*** The World Bank (2000). Higher Education in DevelopingCountries: Peril and Promise. Washington.

*** UNESCOL CEPES (2004). Quality Assurance and Accreditation:A Glossary of Basic Terms and Definitions Bucharest.

Pag. 326


*** UNESCOL OECD (2005). Guidelines for Cross-Border Provision of Higher Education. Paris.

Van Damme, Dirk Standards and Indicators in Institutional and Programme Accreditation in Higher Education: A Conceptual Framework and a Proposal. In L. Vlasceanu and L. Conley Barrows, Indicators for Institutional and Programme Accreditation in Higher/Tertiary Education. Bucharest: UNESCO-CEPES,2004.

*** The European Network for Quality Assurance in Higher Education. (2001). Institutional Evaluation in Europe, Part 1, 2. Helsinki

*** Charles Darwin University, (2004), Student Charter", (Online) hettp://mindil-

*** Ntu.edu.au/ntu/apps/ntuiinfo .nsf/wwwview/policy3 3 9: (accessed 2 April 2004).

*** Commonwealth Higher Education management Service, (1998), "Benchmarking in Higher Education: An International Review" (Online) available at URL:http: //www.acu.ac.uk/chems/onlinepuplications/961780238.pdf:(accessed 11 March 2004).

Mckinnom et al Benchmarking: a Manual for Australian Universities", (Online), http://www.detya.gov.au/archive/ highered/otherpub/characteristics. pdf: (accessed 1 April 2004)

*** Quality Assurance Agency for Higher Education (2004) "Code of Practice for the Assurance of Academic Quality and Standards in Higher Education", (online) , available at URL: (accessed 12 April 2004).

Calpin-Davies, P., & Donnelly, A.

Quality assuranceof NHS funded healthcare education. Nurs. Manag (Harrow),13 (6), (2006). 28-34

Campbell, C., & Rozsnyai, C.

Quality Assurance andthe Development of Course Programmes: Bucharest,UNESCO, CEPES Papers on Higher Education, 2002

Cizas, A. E. Quality assessment in smaller countriesproblems and Lithuanian approach. Higher EducationManagement. Global J. of Engng. Educ., 9(1), 43-48, 1997

David B., & Harold, T. Quality in Higher Education(Vol. 6): Routledge, part of the Taylor & Francis Group, 2000

Davis, D. J., & Ringsted, C.

(). Accreditation ofundergraduate and graduate medical education: how do the standards contribute to quality? Adv

Pag. 327


Health Sci Educ Theory Pract, 11 (3), 305-313. National Quality Assurance and Accreditation. (2004). The Quality Assurance and Accreditation Handbook: National Quality Assurance and Accreditation, 2000

*** UK National Accreditation. (2004). Programme Specification:Sport and Exercise. Unpublished manuscript.

Verrall, G. M., Brukner, P. D., & Seward, H. G.

Doctor on the sidelines. Med J Aust, 184 (5). 244-248, 2006

*** NCATE. (2000). NCATE 2000 Standards. Washington, DC:Author. Available on NCATE's Web,site*, www.ncate.org.

*** QAA (accessed 2006). Quality Assurance Agency. Availableon Web site www.qaa.ac.uk

*** UNDP-RBAS (Dec. , 2006). Quality assessment of educationprogrammes in Arab universities. Regional overview report.Higher education project enhancement of quality assurance and institutional planning in Arab region. [To be shortlypublished by the Project and that access of the summary of thereport was provided by permission from the Project Manager]

*** NAAC. 2004. "Best Practices in Higher Education". NationalAssessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005. "Great Institutions of Higher Learning:Accredited Universities in India". Vol. 1. National Assessmentand Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005 "Great Institutions of Higher Learning:Accredited Colleges in India", Vol. II. National Assessmentand Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2000. "Handbook on Quality Assessment", NationalAssessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005. "Manual for Self - Study for Affiliated /Constituent Colleges". National Assessment and AccreditationCouncil, Bangalore.

*** NAAC. 2005, Manual for Self-Study for Affiliated/Constituent Colleges (Re-Accreditation) .National Assessmentand Accreditation CounciL Bangalore.

*** NAA. 2005. "Manual for Self-Study for AutonomousColleges", National Assessment and Accreditation

Pag. 328


Council,Bangalore.

*** NAAC. 2005. "Manual for Self-Study for MedicalInstitutions", National Assessment and Accreditation Council, Bangalore

*** NAAC, 2004. "Manual for Self-Study for Universities",National Assessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2006. "Manual for Self-appraisal of TeacherEducation Institutions", National Assessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC .2004. "Quality Higher Education and Sustainable Development", National Assessment and Accreditation Council, Bangalore.

*** NAAC. 2005. Revised Guidelines for the Creation of theInternal Quality Assurance Cell (IQAC) in AccreditedInstitutions . "National Assessment and Accreditation Council,Bangalore.

*** NAAC. 2005. Value Framework for Assessment of HigherEducation Institutions. I, National Assessment andAccreditation Council, Bangalore


*** www.sacscoc.org.

*** www.nwccu.org.

*** www.ncacihe.org.

*** www.neasc.org.


*** www.nische.org

Thomas Pyzdek, Roger Wbedger

Quality Engineering Endbook ASQC Quality Press, New York Basel-Hong Kong, 1992

John S Oakland The British Council, Butterworth Eineman, 1995

*** Ameliorer les competences en ameliorant la qualite de lènsegnement e la direction des etablissement, CEDEFOP (Centre Europeen pour le develomement de la formation profesionnell), Luxembourg: Office des publications de lÙnion Europeenne, 2010

Pag. 329


Irina Severin, Mihai Voicu

Ingineria calității, Ed Printech, București, 2003

Pag. 330

Documents

TEZA Noimbrie 2013