Anamneza în afectiunile cardiace

  • Published on
    28-Nov-2015

  • View
    40

  • Download
    11

Embed Size (px)

DESCRIPTION

semiologie

Transcript

Anamneza n afectiunile cardiaceVrsta Imediat dupa nastere precum si n copilarie se pot diagnostica cardiopatiile congenitale. In perioada n care copiii sunt n colectivitati apar bolile infectocontagioase, virale sau bacteriene si mai ales RPA cu complicatiile lui, cardita reumatismala si valvulopatiile. La adulti si la vrstnici apar: HTA, cardiopatia ischemica acuta si cronica, cardiomiopatiile, cordul pulmonar cronic, insuficienta cardiaca.Sexul La sexul feminin apare o incidenta crescuta a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale cu cea mai frecventa valvulopatie, stenoza mitrala, prolapsul de valva mitrala, cardiotireoza. Tot la femei exista o incidenta crescuta a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide si cu determinari cardiace. La menopauza apare mai frecvent HTA si cardiopatia ischemica. La sexul masculin, apar mai frecvent valvulopatiile aortice, de etiologie reumatismala sau luetica. Dupa 40 de ani apar cardiomiopatia etanolica, cardiopatia ischemica iar mai tardiv, HTA.Antecedentele heredo-colaterale Exista mai multe afectiuni cardiovasculare care pot avea determinism genetic. Cele mai citate boli sunt: HTA, cardiopatia ischemica, cardita reumatismala,etc.Antecedentele personaleA.Fiziologice: n perioada activa, ciclurile menstruale pot decompensa unele cardiopatii iar sarcina le poate agrava (stenoza mitrala, HTA). Tot n aceasta peri 23323q1610x oada, datorita hormonilor estrogeni (fibrinoliza crescuta, efect vasodilatator,adezivitate plachetara joasa), femeile sunt protejate de instalarea cardiopatiei ischemice (daca nu sunt diabetice, nu folosesc anticonceptionale, daca fumeaza).B.Patologice:-Bolile infectioase ale copilariei: scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RPA , pot determina aparitia n timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite.-Virozele , gripele pot da miocardite.-Febra tifoida, difteria pot da miocardite.-Luesul determina la adulti aparitia aortitelor, a insuficientei aortice, pericarditelor, simfize pericardice.-Hipertrofia ventriculara dreapta apare secundar bolilor cronice pulmonare: BPCO, astm bronsic, TBC pulmonar, adica cordul pulmonar cronic.-Hipertiroidismul determina tahicardie, aritmii, HTA, adica cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizeaza aparitia cardiomiopatiei.-Diabetul zaharat determina aparitia micro si macroangiopatiei diabetice, cu toate complicatiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemica dureroasa (incidenta crescuta a infarctului miocardic).-Bolile renale cronice (GNA si GNC, PNC) favorizeaza aparitia HTA si a insuficientei cardiace stngi. Feocromocitomul este asociat cu HTA paroxistica.-Obezitatea favorizeaza ateroscleroza, cardiopatia ischemica, HTA, insuficienta respiratorie cronica, cordul pulmonar cronic, sindromul Pickwick.-Anemiile severe trenante pot duce la insuficienta cardiaca, aritmii iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemica dureroasa, varice hidrostatice.-Pacientii cu hemopatii maligne tratate cu citostatice pot face secundar tulburari de ritm, angina pectorala iar cu radioterapie pot face pericardite constrictive.Conditiile de viata si munca Stressul constituie una din cauzele frecvente actuale ale cardiopatiei ischemice dureroase si HTA, mai ales daca se asociaza si fumatul. Sedentarismul si alimentatia hipercalorica predispune la obezitate si ulterior la ateroscleroza, cu toate complicatiile ei. Fumatul si consumul de alcool sunt factori decisivi n accelerarea aterogenezei, a dezvoltarii cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburarilor de ritm.Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau pot fi nespecifice. De aceea este foarte importanta anamneza care poate da informatii despre natura lor exacta.Durerea precordiala Aceasta durere, datorita localizarii ei precordial, inclina pacientul doar spre etiologia ei cardiaca dar de fapt ea poate fi data si de alte cauze extracardiace. Descrierea durerii de catre pacient poate ajuta medicul sa faca diferenta dar uneori sunt necesare explorari care sa confirme sau sa infirme originea ei cardiaca. De fapt durerea precordiala poate fi data de cord (origine cardiaca) sau de afectiuni cardiovasculare: aortite, pericardite, miocardite. Extracardiace pot fi durerile date de afectiuni parietale, mediastinale sau pulmonare. (pneumotorax, pleurita, embolii pulmonare, zona zoster, nevralgii intercostale, etc).Durerea precordiala de origine coronariana Ea se declanseaza n momentul n care se produce un dezechilibru ntre necesar si aportul insuficient de oxigen (hipoxia) determinnd ischemia miocardului. Originea ischemiei este n peste 90% din cazuri ateroscleroza, care obstrueaza lumenul coronarian, dar ea poate fi determinata si de spasm coronarian, coronarite reumatismale sau infectioase, anemii severe, insuficienta sau stenoza aortica, etc. Ca urmare a obstruarii coronarei apare un teritoriu miocardic neirigat ceea ce duce la necroza lui, adica la infarctul miocardic. Durerea de natura ischemica poarta numele deangina pectorala. Angina pectorala poate fi:de efort(data de coronare stenozate), spontana (data de stenozari mai accentuate cu aport insuficient de oxigen chiar si n repaos),variabila,prin spasm coronarian, al carui prototip esteangina nocturna Prinzmetalsiinstabila,cnd stenozarea este peste 85%, la limita stenozei. Cnd obstructia este completa, prin tromb sau hemoragie subintimala, se realizeazainfarctul miocardic. Angina pectorala are urmatoarele caractere:-calocalizare:tipic are localizare retrosternala pe care pacientul o precizeaza cu toata mna, de tip constrictiv. Uneori apar si localizari atipice: n hemitoracele drept, n regiunea epigastrica n infarctul postero-inferior, n mna stnga, n regiunea interscapulovertebrala.-Cairadiere: tipic, iradierea este n umarul si membrul superior stng pe marginea cubitala pna la ultimele doua degete. Alteori, durerea iradiaza n mandibula si la nivelul gtului. Atipice sunt durerile n ambii umeri sau n regiunea posterioara a toracelui. Sunt descrise si durerile amputate, n care lipseste durerea precordiala si apar dureri la nivelul zonelor de iradiere, adica numai la nivelul degetelor de la mna stnga sau numai n mandibula.-Caracterulei este de obicei de constrictie, ca si o gheara precordiala sau uneori se resimte ca o apasare sau arsura.-Intensitateadurerii depinde de gradul de perceptie al pacientului al durerii ea variind de la intensitate mare pna la atroce.-Duratadurerii este de la cteva secunde pna la 15 minute sau chiar, 30 minute n angina instabila.-Frecventaeste destul de rara n angina stabila si frecventa n angina instabila-Conditii de aparitie: la efort, n angina de efort; nocturna sau n repaos, n angina spontana; dupa mese copioase, stress intens, fumat excesiv, expunere la frig, etc.-Conditii de disparitie a durerii: angina de efort se reduce sau dispare n repaos; n angina stabila se reduce dupa administrarea de nitroglicerina sublingual; n angina instabila, nu dispare dect la doze mari de nitroglicerina sau chiar nu se reduce.-Semne de acompaniament: transpiratii, anxietate marcata (senzatia mortii iminente), dispnee inspiratorie, etc.Durerea n infarctul miocardic:vLocalizare frecvent precordialvIntensitate atroce, socogenavDureaza peste o ora (ore sau zile)vApare dupa stress, eforturi mari, nocturnvNu dispare la nitroglicerina ci doar la opiaceevEste nsotita de paloare, transpiratii, agitatie psihomotorie data de senzatia mortii iminente, anxietate extrema, tulburari de ritm, greturi si varsaturi (mai ales n cel inferior), stare de colaps cardiogen Uneori, la pacientii diabetici, durerea din infarct poate fi atenuata sau poate lipsi; n formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominent digestive.Durerea din aortite Etiologia aortitelor este diversa si determina dureri n functie de cauza:-n aortitele luetice apar dureri presternale-n anevrismele aterosclerotice si luetice dau dureri interscapulovertebrale-n anevrismul disecant de aorta durerea este atroce, apare brusc si e greu de diferentiat de durerea din infarct (clinic)

Durerea din pericardite Ea apare insidios, este ca o arsura, presiune surda, iradiaza spre gt, umeri sau fosele supraclaviculare. Este nsotita de frecatura pericardica si cedeaza la aplecarea toracelui anterior.Durerea precordiala de natura extracardiacaDurerea de natura nevralgicaeste continua, apare de obicei la persoane tinere fiind aratata de bolnav cu degetul.Durerea de natura parietala este continua, se accentueaza la presiune, nefiind influentata de efort; apare n celulite, afectiuni reumatismale ale coloanei vertebrale cu iradieri precordiale: nevralgii intercostale, plexite cervicobrahiale, artrite condrocostale si condrosternale - sindromul Tietze.Durerea de natura pleuropulmonaraapare n context clinic infectios, neinfluentata de efort.Afectiunile esofagului(esofagite, diverticoli) dau disfagie, eructatii, arsuri retrosternale.Hernia hiatalada dureri retrosternale care imita angina pectorala, se amelioreaza n ortostatism si poate ceda la nitroglicerina.Gastrita, ulcerul, pancreatita, hepatocolecisstopatiilepot da dureri cu iradiere precordiala.Dispneea Dispneea reprezinta totalitatea modificarilor de frecventa, intensitate si ritm a respiratiei. Ea nu este un semn caracteristic pentru boala cardiaca dar reprezinta unul din simptomele majore ale insuficientei cardiace mai ales stngi, reprezentnd primul simptom care tradeaza reducerea rezervei miocardului. Dispneea de cauza cardiaca este de tip inspirator si este nsotita de polipneea care este cu att mai intensa cu ct hematoza este mai afectata. Aparitia ei la un pacient semnifica instalarea insuficientei car diace stngi care duce la: cresterea presiunii telediastolice n ventriculul stng, staza n venele pulmonare cu cresterea presiunii n capilarele pulmonare. Prin scaderea compliantei pulmonare apar tulburari ventilatorii prin scaderea capacitatii vitale. In dispneea paroxistica prin acumularea de lichid n interstitiul pulmonar apar si fenomene de stenozare a bronsiolelor terminale ducnd la instalarea wheezingului denumit astm cardiac. Daca presiunea din capilarele pulmonare creste mai mult, se instaleaza edemul pulmonar acut manifestat prin dispnee cu sputa aerata sanguinolenta datorita transudatiei hematiilor n alveole. Dispneea cardiaca se prezinta sub urmatoarele forme clinice:1.Dispneea de eforteste primul semn de insuficienta cardiaca. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cednd sau ameliorndu-se la ntreruperea efortului; poate apare la efort si la persoanele sanatoase. Frecvent, dispneea de efort este mai evidenta seara, fiind denumita dispnee vesperala. Examenul clinic remarca tahipnee si reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii. Dispneea de efort se reduce n cazul aparitiei insuficientei ventriculare drepte, prin preluarea de catre circulatia periferica a unei parti din staza pulmonara, ducnd la o falsa stare de bine a pacientului.2.Dispneea de repauscu ortopnee este o forma mai grava de insuficienta cardiaca stnga, debitul cardiac neputnd fi asigurat nici n repaus. Bolnavul sta n pozitie seznda cu capul pe doua, trei perini, prezentnd polipnee inspiratorie.3.Dispneea paroxistica nocturnareprezinta o forma acuta de insuficienta cardiaca stnga, care poate sa apara n infarct miocardic acut, stenoza mitrala, stenoza aortica, hipertensiunea arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculara, fibrilo-flutter atrial). Acest tip de dispnee este mai frecventa noaptea, dar poate aparea si ziua si poate fi declansata de eforturi fizice, regim hipersodat,etc. Se manifesta sub doua forme:Astmul cardiacse manifesta prin dispnee marcata, frecvent nocturna, nsotita de anxietate marcata. Pacientul prezinta tuse, expectoratie, transpiratii care se amelioreaza prin pozitia ortopneica. Uneori aparitia fenomenelor de bronhospasm determina instalarea unui tablou clinic asemanator astmului bronsic cu wheezing, greu de deosebit de astmul bronsic.Edemul pulmonar acuteste o forma agravata de dispnee paroxistica determinat de aparitia unui transudat hematic care inunda alveolele si caile respiratorii determinnd aparitia unor secretii nazale si orale de tip serosanguinolent, aerate. Edemul pulmonar acut necesita tratament de urgenta bolnevul putnd deceda prin asfixie datorita invadarii pulmonare cu aceste secretii.4.Dispneea Cheyne-Stokespoate aparea uneori la bolnavii cu insuficienta ventriculara stnga prin lipsa apneei, constnd din alternante de tahipnee cu bradipnee. Apare frecvent nocturn, bolnavul trezindu-se n perioada de apnee ceea ce determina o insomnie rebela. Daca dispneea apare n timpul zilei, ea determina ntreruperea vorbirii, pacientul putnd chiar sa-si piarda cunostinta.Palpitatiile Dupa Laennec si Potain palpitatiile "sunt bataile inimii pe care bolnavii le simt si i incomodeaza". Ele pot sa apara si la indivizi normali dupa eforturi fizice mari, emotii, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Factorii responsabili de aparitia palpitatiilor sunt cresterea fortei de contractie a inimii, cresterea frecventei si perturbarea ritmului cardiac, excitabilitate crescuta a sistemului nervos. Cele mai frecventecauze cardiacede palpitatii sunt aritmiile paroxistice: extrasistolie, tahicardie ventriculara, fibrilatie atriala, flutter atrial.Cauzele extracardiacecare produc palpitatii sunt: neurozele, hipertiroidismul, anemiile, starile febrile,etc.Simptome extracardiace1.Simptome pulmonare- bolnavii prezinta tuse, dispnee n caz de staza pulmonara (cnd apare hipertensiunea venoasa pulmonara); n edemul pulmonar apare sputa spumoasa, rozata.2.Simptome digestive- datorita stazei venoase din viscerele abdominale din insuficienta ventriculara dreapta apar: inapetenta, greata, meteorism, constipatie, dureri n loja hepatica.3.Simptome urinare- scaderea debitului cardiac duce si la scaderea secretiei de urina (oligurie) si rar la oprirea totala (anurie). Diureza este unul din cele mai importante simptome ale insuficientei cardiace n ceea ce priveste raspunsul la tratament fiind corelata cu retentia de apa.4.Simptome cerebrale- unul din cele mai importante semne este sincopa (pierdere tranzitorie a cunostiintei) determinata de scaderea fluxului sanguin cerebral, secundar scaderii debitului cardiac. Emboliile inimii stngi din stenoza mitrala, fibrilatia atriala, cardiomiopatiile dilatative pot duce la ameteli, cefalee si pna la accidente vasculare cerebrale.Sincope de cauza cardiacaAcestea apar n:- tulburarile de ritm si de conducere care duc la scaderea debitului cardiac: tahicardii paroxistice (frecventa cardiaca crescuta cu scurtarea diastolei), blocuri atrioventriculare de gradul II si III, care prin bradicardia severa sub 35batai/min pot conduce la sincope Adams- Stokes urmate uneori de convulsii si coma;- valvulopatii aortice (stenoza aortica) care prin debitul cardiac scazut pot duce la sincope mai ales de efort;- mai rar n obstructia brusca a circulatiei n caz de tromb sau mixom atrial stng,...