CVJ NR. 520, VINERI 20 DECEMBRIE 2013

Evaluate la aproapedouã milioane,

Lichidatorul judiciar vinde

bunurile societãþiipatronate de

Simota>>> PAGINA A 3-A

Lucreazã la foccontinuu

>>> PAGINA A 12-A

Un nou premiupentru

Toma Coconea>>> PAGINA A 16-A

Se ”creºteviitorul” primuluioraº falimentar

>>> PAGINILE 8-9

O jumãtate de veac,

cu înþelepciune>>> PAGINILE 8-9

Crãciun ca-n Valea Jiului

la Mondo TV>>> PAGINA A 5-A

Straja nu mai are locuri libere,

Parângul încãaºteptã turiºti>>> PAGINA A 16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 520

Vineri, 20 Decembrie 2013

A laiul sãrbãtorilor de iarnã, care se întinde pe parcursul a trei sãptãmâni,începe în 20 decembrie cu Sãrbãtoarea Ignatului. În religia creºtin-ortodoxã

este prãznuit, în aceastã zi, Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaº al apostolilor,patriarh al Bisericii Antiohiei ºi ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. Acesta a suferit multe chinuri pentru cã nu s-a lãsat întors de la credinþa înHristos ºi a fost aruncat leilor, care l-au devorat, oasele lui fiind duse în Antiohia ºi venerate ca moaºte. >>>>>> PPAGINILE 10-1AGINILE 10-111

Valea Jiului areun nou modul

SMURD>>> PAGINA A 4-A

Ofertele le scotbanii din buzunare

>>> PAGINA A 7-A

Tradiþii ºi superstiþii deSãrbãtoarea IgnatuluiCe nu ai voie sã faci în aceastã zi

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013 Actualitate 3

B unurile luiSimota evaluate

la peste un milion delei noi. Un lichidatorjudiciar din Devascoate la licitaþiebunurile deþinute deAtomis InternationalProd SRL.

Mai exact, sunt scoase lavânzare mai multe spaþii deproducþie ºi un chioºc dinincinta stadionului JiulPetroºani. Valoarea la careau fost evaluate bunurile seridicã la suma de1.768.920 de lei.

Astfel, licidatorul judiciarscoate la licitaþie halã ºigrup administrativ, situat înPetroºani, str. Cãrbunelui alcãror preþ de pornire estede 460.350 lei +tva. Maisunt scoase la vânzare terenºi construcþii (Depozit Unio)evaluate la preþul depornire de 475.200 lei ºiteren cu platformã balastatãºi acestea fiind evaluate lapreþul de pornire de471.300 lei + tva.

Alte bunuri deþinute deAtomis International ProdSRL scoase la licitaþie sunto garsonierã cu preþ depornire de 58.500 de lei ºi

o casã cu anexe din Deva alcãror preþ de pornire estede 265.500 lei +tva.Lichidatorul judiciar maivinde la licitaþie un Chioºc,situat în Petroºani, în incin-

ta Stadionului Jiul la preþulde pornire de 38.070 lei.

Licitaþia publicã va avealoc în data de 17 ianuarie2014.

Monika BACIUMonika BACIU

Poliþiºtii din cadrul structurilorteritoriale, sub coor-donarea Direcþiei deInvestigare aFraudelor - I.G.P.R.,cu sprijinul Direcþieide Ordine Publicã ºial Direcþiei Rutiere,au efectuat con-troale la agenþii eco-nomici din marilecomplexe comer-ciale, privind legali-tatea operaþiunilor ºicircuitelor comer-ciale derulate desocietãþi, pentru prevenirea ºi com-baterea evaziunii fiscale.

De asemenea,poliþiºtii au verificatrespectarea legis-laþiei în domeniultransportului de

mãrfuri. „Activitãþileau vizat identificareaºi tragerea larãspundere a per-soanelor care se sus-trag de la plata taxe-lor aferente cãtre

bugetul de stat, prindesfãºurarea com-erþului cu mãrfuri ali-mentare (carne, pro-duse din carne con-gelate ºi legume-fructe), alcool, bãu-turi alcoolice, þigãriºi obiecte ornamen-tale pentru sãrbato-rile de iarnã”, spunreprezentanþii IGPR.În acest sens,poliþiºtii au verificat2.396 de societãþicomerciale ºi 4.697de persoane fizice.Au fost constatate192 de infracþiuni,dintre care 71 deevaziune fiscalã.

Cercetãrile sunt continuate în cadruldosarelor penalepentru stabilireaîntregii eventualeactivitãþiinfracþionale.

De asemenea, caurmare a neregulilorconstatate, au fostaplicate 3.270 desancþiuni contra-venþionale, în valoare totalã de1.815.907 delei.”Ca mãsurã com-plementarã, au fostindisponibilizate198.157 de kg. delegume ºi fructe,16.700 de kg. demãrfuri din catego-ria carne ºi produsedin carne congelate,18.815 litri dealcool ºi bãuturialcoolice, 77.700 deþigarete ºi 275.760de obiecte ornamen-tale, a cãror prove-nienþã legalã nu aputut fi justificatã ºinu erau înregistrateîn evidenþele con-tabile ale societãþilorverificate”, mai spunsursele citate anterior.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cabliºti hunedoreni,amendaþi de CNAA dministratorii unei societãþi de cablu din

judeþul Hunedoara trebuie sã rãspundã înfaþa oamenilor legii pentru cã retransmiteauprogramele unor televiziuni fãrã avizele legale.

ConsiliulNaþional alAudiovizualului(CNA) a amendatcu 10.000 de leisocietatea decablu NellynetSRL, pentru cãretransmite fãrãa avea aviz unnumãr de 31 deteleviziuni în societatea Certeju de Sus din judeþulHunedoara. Totodatã, CNA a decis sã sesizeze ºi Poliþiaîn cazul acestui cablist. În total, au fost sancþionate patrusocietãþi de cablu pentru retransmiterea ilegalã a televiziu-nilor. Sancþiunile au fost aplicate în baza articolului 74,alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit cãruia"Retransmisia de servicii de programe de cãtre dis-tribuitorii de servicii se va face numai pe baza avizuluieliberat de Consiliu". Alineatul 3 din acelaºi articolprevede cã "Distribuitorii de servicii pot modifica structuraofertei de servicii de programe retransmise numai cuacordul Consiliului". (Car(Carmen men COSMANCOSMAN))

Evazioniºtii, în vizorul organelor de control

Evaluate la aproape douã milioane,

Lichidatorul judiciar vinde bunurile societãþii patronate de Simota

N u au scãpat nici pe sfârºit dean, pentru cã poliþiºtii au stat

cu ochii pe ei. Evazioniºtii au fostprinºi, în urma unei acþiuni deamploare care a avut loc la nivelnaþional. Poliþiºtii au constatat peste190 de infracþiuni ºi au aplicat 3.270de sancþiuni contravenþionale încadrul activitãþilor desfãºurate sãp-tãmânã trecutã, la nivel naþional,pentru prevenirea evaziunii fiscale.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 20134 Actualitate

Monika BACIU

”Astãzi suntem încadrul formaþiei depompieri de la Loneaunde începând deastãzi va funcþiona ºiserviciul SMURD, amtrimis patru tineri dinoraºul Petrila, absol-venþi de facultate ºiºoferi profesioniºti laspecializare douã lunila Oradea ºi începând

de astãzi au intrat înpâine ºi fac parte dinechipa SMURD aoraºului Petrila. Avemmaºina noastrã, avemformaþia noastrã”, adeclarat primaruloraºului Petrila, IliePãducel.

La inaugurare a fostprezent ºivicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, TiberiuBalint. AsociaþiaSalvital funcþioneazãîn baza contribuþiilorinstituþiei judeþene, a

autoritãþilor locale ºi aalltor instituþii.

”Consider cã e unefort semnificativ pecare, pe aceastã crizã,îl fac autoritãþile, atâtcele judeþene cât ºiautoritãþile locale.Cred cã e un exemplude urmat pentru cele-lalte primãrii din ValeaJiului contribuþia pecare Primãria oraºuluiPetrila ºi Consiliul

Local o dau SMURD-ului e cea mai maredin Valea Jiului, e unacare e de naturã sãpoatã susþine dinpunct de vedere finan-ciar salariile para-medicilor, celelaltecheltuieli sunt supor-tate de AsociaþiaSalvital, de cãtreConsiliul Judeþeancare este cel maiimportant contributoral acestei asociaþii,însã rolul ConsiliuluiJudeþean ºi alPrimãriei nu este doar

cel social ºi atunci secreeazã ºi locuri demuncã. Sunt patru noiparamedici care aufost angajaþi, sperãmsã fie mai mulþi înviitor ºi sperãm ca ser-viciile pe care acestmodul SMURD le voracorda sã fie de cali-tate. Cred cã ar fi binesã nu avem nevoie deserviciile lor, dar ºipentru dezvoltareastaþiunii de schi carese doreºte la Petrilaeste important acestmodul”, a declaratvicepreºedintele CJH,Tiberiu Balint.

La nivelul judeþuluiHunedoara suntfuncþionale 12 moduleSMURD. Majoritateadintre acesteafuncþioneazã subautoritatea AsociaþieiSalvital.

” Acest modulSMURD este foarteimportant, acestadovedeºte faptul cãautoritãþile adminis-traþiei publice localedin judeþul Hunedoaraprezintã interes pentrua avea un serviciu

rapid ºi eficient cumeste SMURD-ul”, adeclarat preºedinteleAsociaþiei Salvital,Andrei Mihuþ.

Modulele SMURDsunt gãzduite în sediilepompierilor din subor-dinea Inspectoratului

pentru Situaþii deUrgenþã. Astfel, lainaugurare a fostprezent ºi ViorelDemean, inspector ºefal ISU Hunedoara.

”Am operaþionalizatla 12-lea echipajSMURD din judeþul

Hunedoara, maºinaeste deservitã de 12paramedici, aºa cumam vãzut în fiecare an,misiunile para-medicilor sunt încreºtere ºi este unlucru îmbucurãtor cãla Petrila s-a deschis al

patrulea modul dinValea Jiului. Aceastãoperaþionalizare scadetimpul de rãspuns înacordarea primuluiajutor pentru cetãþeniiacestei comunitãþi.este un efort depusdin partea Primãriei,nu foarte uºor ºi tre-buie sã continue”, adeclarat Viorel

Demean. Anul acesta la

nivelul Vãii Jiului aufost inaugurate douãmodule SMURD.Primul a fost cel de laLupeni, urmând cel dela Petrila.

Valea Jiului are un nou modul SMURDÎ ncã un modul SMURD în Valea Jiului. Începând de

joi la Petrila funcþioneazã noul modul SMURD, celde-al patrulea la nivelul Vãii Jiului. Autoritãþile locale aureuºit sã finalizeze acest proiect ambiþios ºi sã inagurezenoul serviciu care va deservi cetãþenii localitãþii.

Monika BACIU

”Anul acesta difi-cultãþile economice nefac sã stãm la fel ca ºianul trecut. Datoriilecele mai mari le are

Primãria municipiuluiLupeni, cu care neaflãm în proces lamomentul actual”, adeclarat Andrei Mihuþ,preºedintele AsociaþieiSalvital.

Conducerea asoci-aþiei îºi pune sper-anþele în instanþele dejudecatã pentru cãrãu-platnicii au fosttrimiºi în instanþã.

”Eu consider cã

putem recuperasumele restante pen-tru cã am avut acordîntre noi ºi pe caleainstanþei sper sã recu-perãm aceºti bani”, amai precizat sursacitatã.

Asociaþia Salvitalare de recuperat sumeimportante de bani.Sunt parteneri carenu au achitat con-tribuþiile de ani dezile, însã cu toþii bene-ficiazã de serviciileSMURD.

Salvital, probleme financiare

D ificultãþi economice pentru Asociaþia Salvital.Salveazã vieþi în fiecare zi, iar munca lor nu este

rãsplãtitã. Vorbim de paramedicii SMURD careactiveazã în subordinea Asociaþiei Salvital care se con-fruntã cu probleme financiare. Totul se datoreazã unoradintre asociaþi care nu plãtesc contribuþia anualã.

O masã tradiþionalã deCrãciun - care cuprindetobã, caltaboº, ºuncã, câr-naþi, lebãr, brânzã, ouãumplute, salatã de boeuf,piftie de porc, sarmale,

fripturã, cozonac ºi o prãji-turã - poate costa o familieîntre 370 ºi 500 de lei.

Astfel, pentru aperitivultradiþional, costurile ajungpânã la 100 de lei, din care

se pot cumpãra 500 gramede tobã (între 10 ºi 15 lei),caltaboº (opt lei), ºuncã(între 16 ºi 20 de lei), câr-naþi (între 15 ºi 30 de lei),lebãr (ºapte lei) ºi 200 degrame de telemea (20 delei).

Pentru o porþie de 10ouã umplute se adaugã 20de lei, iar o porþie de salatãboeuf poate costa pânã la40 de lei (1,9 lei un kilo-gram de morcovi, 2 lei unkilogram de cartofi, 3,5 leijumãtate de kilogram derãdãcinã de pãtrunjel ºijumãtate de pãstârnac, 7 leio cutie de mazãre ºi între

20 ºi 23 de lei un kilogramde piept de pui).

Pentru piftia de porc artrebui alocat un buget de30 de lei , iar sarmalele ºicarnea pentru fripturãadaugã în costul total 70-80 de lei.

Orice masã tradiþionalãde Crãciun include ºicozonac, acesta putând ficumpãrat cu 7,89 de lei,produs de o firmãromâneascã, dar ºi cu91,25 de lei, pentru unulceva mai mare, produs deo firmã italianã.

Dacã desertul se com-pleteazã cu o prãjiturã,fãcutã în casã saucumpãratã, costul meniuluipoate creºte cu 30-40 de

lei.Bãutura pentru masa de

Crãciun urcã ºi ea costulmeniului. Acesta poate, ast-fel, chiar sã depãºeascã500 de lei, având în vederecã o sticlã de pãlincã sevinde la preþuri cuprinseîntre 38 ºi 85 de lei, iar osticlã de vin poate ficumpãratã cu sumecuprinse începând cu 10lei.

Un meniu mai uºorpoate costa între 220 ºi400 de lei, în funcþie deprodusele alese ºi de mãrci.

Un cozonac ºi o sticlã devin cresc costul total almeniului, în varianta "light"a acestuia, cu o sumã între20 ºi 100 de lei. Mediafax

LuizaANDRONACHE

Colinde, obiceiuri,joc ºi voie bunã.Acestea sunt ingrendi-entele care promit sãîi þinã pe telespectatoriîn fata televizioarelorîn dupã-amiaza ºiseara de Ajun.

Mondo TV apregãtit o emisiune cutotul specialã publicu-lui din Valea Jiului, lafel ca în fiecare an.

Ediþia din 2013 s-a fil-mat intr-u cadru deexcepþie, la poalele

Retezatului, în curteaunui localnic de laCîmpul lui Neag,

respectivCornelTodea.

“ªi înacest an,Mondo TV,ca de fiecaredatã încã dinprimul an deemisie,aduce obi-ceiul dinValea Jiului

pe micul ecran înAjunul Crãciunului.Dacã anul trecut amînregistrat în MasivulParîng, în acest ansîntem în vest, laCîmpul lui Neag, vatrãistoricã, sat de oameni

gospodari. Telespectatorii

noºtrii vorputea urmãricum este aºtep-tatã sãrbãtoareaNaºteriiMîntuitoruluiIsus Hristosîntr-o ogradã deoameni gospo-dari, de momîr-lani de aici”, adeclarat pentruCronica VãiiJiului, Ionuþ

Dragotesc, producã-torul emisiunii ºi man-agerul Mondo TV.

Pe lîngã obiceiurileºi tradiþiile locului,emisiunea va fipresãratã din plin cumomente de veselie.Artiºtii care promit sãîmbie armonios obi-ceiul cu veselia sîntAndrada ºi MarinicãPaul, Ilena Berki ºimulþi alþii.

Emisiunea Crãciun

ca-n Valea Jiuluiprezentatã de AdinaRisipitu ºi RamonaGrunwald, va fidifuzatã marþi, pe 24decembrie, începîndcu ora 16:00.

Mondo TV îºi prop-une prin acest gen deemisiuni sã promovezevalorile Vãii Jiului,oamenii simpli carereuºesc sã ducãtradiþia acestor locurimai departe.


Crãciun ca-n Valea Jiului la Mondo TV

Î n seara de ajun, începînd cu ora 16:00, Mondo TVprezintã “Crãciun ca-n Valea Jiului. Emisiunile rea-

lizate în ideea promovãrii ºi susþinerii Vãii Jiului audevenit o tradiþie pentru Mondo TV, iar la fel ca ºi înanii precedenþi, colindele artiºtilor de muzicã popularãdin zonã ºi nu numai, a crailor sau a fluieraºilor,promit un Crãciun plin de tradiþie ºi culoare.

Cât costã meniul tradiþional de sãrbãtori

M eniul pentru masa de Crãciun poatecosta pânã la 500 de lei, suma fiind

de cel puþin 370 de lei dacã se preferãpreparate tradiþionale, în timp ce o masãmai uºoarã, fãrã porc, scoate din buzunarminimum 220 de lei.


Monika BACIU

Revizuirea îºi prop-une sã faciliteze atin-gerea de cãtre statelemembre a obiectivelorUE de mediu ºienergie aferenteanului 2020, stabilindîn acest contextcondiþiile pe bazacãrora ajutoarele destat vor fi consideratede cãtre COM com-patibile cu principiilePieþei Interne.

Obiectivul con-sultãrii vizeazãcolectarea opiniilortuturor celor intere-saþi, respectivautoritãþile adminis-traþiei publice, opera-torii economici ºi aso-ciaþiile acestora.

PrezenteleOrientãri se aplicã aju-torului pentrususþinerea protecþieimediului în toate sec-toarele reglementate

de Tratatul CE.Acestea se aplicã, deasemenea, sectoarelorsupuse normelorcomunitare specificeprivind ajutorul de stat(prelucrarea oþelului,construcþiile navale,autovehiculele, fibrelesintetice, transportul,cãrbunele, agriculturaºi pescuitul), cucondiþia ca acestenorme specifice sã nuconþinã dispoziþii con-trare. ConsiliulEuropean s-a angajatîn mod ferm ºi inde-pendent ca UniuneaEuropeanã sã reducã

cu cel puþin 20 %emisiile de gaze cuefect de serã pânã în2020, faþã de 1990.Acesta a subliniat, deasemenea, necesitateacreºterii eficienþeienergetice în UniuneaEuropeanã astfel încâtsã se atingã obiectivulde economisire a 20% din consumul deenergie al UniuniiEuropene în compara-þie cu estimãrile pen-tru 2020, ºi a susþinutun obiectiv obligatoriuconstând într-un seg-ment de 20 % deenergii regenerabile

din consumul ener-getic global al UniuniiEuropene pânã în2020, precum ºi unobiectiv minim obliga-toriu de 10 % caretrebuie realizat detoate statele membrepentru segmentul debiocombustibili dinconsumul global debenzinã ºi motorinãpentru transport înUniunea Europeanãpânã în 2020.Activitãþile economicepot avea efecte nega-tive asupra mediului,nu în ultimul rând prinpoluare. În anumitecazuri, în lipsa uneiintervenþii guverna-mentale, întreprinder-ile pot evita sãsuporte costul integralal daunelor ecologiceprovocate de activi-tatea pe care odesfãºoarã. În con-secinþã, piaþa nu alocãîn mod eficientresursele, întrucât pro-ducãtorul nu þineseama de efecteleexterne (negative) aleproducþiei, care suntsuportate de societateîn ansamblu.

Potrivit unuicomunicat alcompanieitrenurile supli-mentare vorcircula înperioada 25decembrie2013 — 5 ianuarie2014. De asemenea,pe toatã perioadaSãrbãtorilor de iarnã,trenurile care circulãpe cele mai utilizaterute din Bucureºtispre Craiova, Braºov,Bicaz, Botoºani, Iaºi,Timiºoara, Baia Mare,Arad, Suceava, VatraDornei vor fi supli-mentate cu aproxima-tiv 50 de vagoaneclasã, vagoane de dor-mit ºi cuºete.

Totodatã, trenurilecare fac legãtura întrestaþiunile de pe ValeaPrahovei ºi princi-palele oraºe ale þãriivor fi suplimentate cuvagoane.

În zilele cu traficredus de cãlãtori din

intervalul 25 decem-brie 2013 — 4 ian-uarie 2014 vor fi anu-late unele trenuriInterRegio, precum ºitrenuri Regio, acesteaurmând sã fie comuni-cate în staþiile deplecãri/sosiri.

CFR Cãlãtori pre-cizeazã cã în zilele de23 ºi 30 decembrieprogramul agenþiilorde voiaj va fi unulobiºnuit de lucru, iarîn zilele de 24, 27,31 decembrie 2013 ºi3 ianuarie vor fideschise toate agenþi-ile de voiaj CFR înintervalul orar 8.00 —15.30, iar în zilele de25, 26 decembrie ºi 1ºi 2 ianuarie agenþiilevor fi închise.

- În ziua de 24decembrie 2013, înmediul urban se vaasigura programul delucru cu publicul, întreorele 8.00 - 16.00.

- În ziua de 31decembrie 2013, înmediul urban se vaasigura programul delucru cu publicul, întreorele 8.00 - 14.00.

- În zilele de 25 ºi26 decembrie 2013 ºirespectiv 1 ºi 02 ian-uarie 2014, toate sub-

unitãþile poºtale dinmediul urban ºi ruralvor fi închise.

În zilele de 24 ºi 31decembrie 2013, soci-etãþile comerciale ban-care asigurã programnormal de lucru cupublicul, situaþie încare Sucursala ServiciiExpress va asigura ºiactivitatea de dis-tribuire ºi colectare lasucursalele bancare.

Presa cotidianã ºiperiodicã apãrutã în

zilele de 25 ºi 26decembrie 2013,respectiv 01 ºi 02 ian-uarie 2014 va fi dis-tribuitã în zilele de 27decembrie 2013(mediul urban ºi rural),respectiv 3 ianuarie2014 (mediul urban -reºedinþã de judeþ).

În plus, poºtaºii nesfãtuiesc sã avem învedere care sunt zilele

în care nu selucreazã, iar cei caretrimit pachete cumâncare sau ali-mente perisabile, sãcalculeze corecttimpii. Acelaºi lucrueste valabil ºi pentrucei care au de primitpachete ºi care suntsfãtuiþi sã vinã în

zilele lucrãtoare sã ºile ridice. Asta pentrucã, din experienþaanilor trecuþi, zeci depachete rãmân îndepozit în perioadasãrbãtorilor de iarnã ºipânã ce poºtaºii îºireiau activitatea, ali-mentele se stricã.

DianaMITRACHE

CFR Cãlãtori suplimenteazã numãrul de

trenuri în perioadaSãrbãtorilor de iarnã

C FR Cãlãtori introduce suplimen-tar în circulaþie 14 trenuri pen-

tru adaptarea capacitãþii de transportla solicitãrile traficului de cãlãtoriprilejuit de Sãrbãtorile de iarnã.

Poºta închisã de sãrbãtori

Aviz celor care primesc sau trimit pachete!

C ompania Naþionalã PoºtaRomânã informeazã cã, în

perioada sãrbãtorilor de iarnã,Crãciun ºi Anul Nou, programul delucru al subunitãþilor poºtale va fiurmãtorul:

CE revizuieºte cadrul legislativ aferentajutoarelor de stat

C omisia Europeanã a lansat, în data de 18 decem-brie 2013, o consultare publicã privind revizuirea

cadrului legislativ aferent ajutoarelor de stat pentrumediu ºi energie, în cadrul iniþiativei de modernizare alegislaþiei comunitare în materie de ajutor de stat.


Î n ciuda crizei, magazinele de

electronice ºi electrocas-nice din Petroºani auclienþi aproape la fel caºi în perioada sãrbãto-rilor din anii trecuþi, iarvânzãrile sunt pesteaºteptãri.

Reprezentanþii unitãþiloreconomice recunoscvânzãrile din ultimele zile audepãºit previziunile iar înplus, au rãmas surprinºi sãconstate cã bunurile au fostachitate cu banii jos ºi nuprin rate. Trecerea cea maimare au avut-o produseleelectronice, în special tele-

vizoarele, aparatele DVD,dar ºi produsele electrocas-nice cum ar fi frigidere sauaparate de încãlzit. „S-acumpãrat bine, au mersprodusele electronice la

ofertã”, spun comercianþii.

T arabe pline,cumpãrãtori puþini

Dacã la electronicevânzãrile merg, în Piaþa

Centralã din Petroºani încãnu s-a pornit nebunia.

Deºi era de aºteptat calumea sã dea nãvalã pentrua cumpãra cele necesareCrãciunului acest lucru încãnu s-a întâmplat. Spredeosebire de anii anterioricând nu aveai loc sã arunciun ac din cauza numãruluimare de cumpãrãtori, înacest an, atmosfera dinpiaþã este una de acalmie.“Anul trecut, pe vremeaasta, de exemplu, îmi trebuiau 5 minute ca sã facdrumul de la intrarea înhala centralã ºi pânã la

birou. În acest an parcurgacelaºi traseu în doar 1minut. Acest lucru spune,de fapt, totul desprescãderea numãrului decumpãrãtori”, spun comercianþii. Nici în pieþeledin celelalte localitãþi aleVãii Jiului, în aceste zile,lumea nu se calcã înpicioare pentru a achiziþiona cele necesareCrãciunului. ªi totuºi, demâine ºi pânã în Ajun deCrãciun este de aºteptat calumea sã se calce iarãºi înpicioare pentru cã toþi vorºi cred cã vor cumpãra„proaspãt”.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Studenþii aºteptaþi înGermania la lucru

S tudenþii sunt aºteptaþi la lucruîn Germania. Selecþia se va

face la Bucureºti, iar dosarele sedepun la începutul anului viitor.

Agenþia Municipalã pentru OcupareaForþei de Muncã Bucureºti a anunþat organizarea selecþiei pentru studenþii ºi masteranzii care doresc sã desfãºoare oactivitate lucrativã pe teritoriul Germaniei

pe perioada vacanþei de varã (minim 2 luni).Pot participa studenþii ºi masteranzii careurmeazã cursuri la zi, la o facultate de statsau particularã, acreditatã conform legii,colegiu tehnic, colegiu.

Depunerea dosarelor ºi susþinerea testuluide limba germanã va avea loc în perioada06.01.2014 - 14.02.2014, în intervalul luni- joi, orele 9.00 - 15.00 ºi vineri orele 9.00 - 12.30 la AMOFM Bucureºti, stradaSpãtaru Preda nr. 12, corp clãdire A,parter, sector 5.Pentru alte detalii puteþisuna la numerele de telefon021.337.21.94 sau 0758.236.632.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

B ucate pregãtite cumãiestrie au fost

jurizate la sfârºitulcursului de formarepentru meseria debucãtar, iar asta nuoriunde. 13 deþinuþi ºi-au luat diplomele înmeseria care, sperã eisã le aducã dupã elibe-rare un loc de muncãîntr-un restaurant.

Proba practicã a exam-enului a umplut bucãtãriaCentrul de FormareProfesionalã din Deva dearome care mai de care maiîmbietoare. Deþinuþii s-auîntrecut în pregãtirea unorreþete sofisticate cum ar fipãstrãv la cuptor pe pat delegume, ruladã de piept depui cu legume, ciuperciumplute sau gustoasele tartecu fructe. „Am învãþat foartemulte reþete noi, iar dinacestea am putut sugerachiar ºi noi, din ceea ce neinteresa”, a declarat deþinu-tul George Vancea. “M-amsimþit exact ca afarã. A fostfoarte, foarte interesantacest curs, iar mie îmi ºi

place. Vreau ca asta sã facºi când mã eliberez”, a spusun alt deþinut, VasileCrãciun. Cel care a îndru-mat paºii deþinuþilor timp de500 de ore pentru a ajungeîn final la prepararea unorreþete deosebite, spune cãacest curs a fost primit

foarte bine de deþinuþii careºi-au dorit sã obþinã odiplomã de bucãtar. “Au fostmai interesaþi decât ceilalþicursanþi de pânã acum. Ceimai mulþi s-au descurcatfoarte bine, iar 3, 4 dintre eichiar foarte bine. Ei suntpregãtiþi sã fie angajaþi, mairãmâne doar sã gãseascãoameni care sã le poatã dao nouã ºansã dupã ce vor fieliberaþi”, a declarat ºi Vasile

Ghinieº, lector în cadrulAJOFM. De altfel, cursul deformare pentru meseria debucãtar se bucurã de o marepopularitate în rândul per-soanelor lipsite de libertatedin Penitenciarul BârceaMare.

“Vom organiza acestcurs ºi în anul 2014, pentrucã a prins foarte bine, iar tot

pentru anul viitor mai vremsã facem o colaborare ºi pealte meserii din domeniulconstrucþiilor”, a afirmatVasile Iorgovan, directorexecutiv AJOFMHunedoara. În ultimii ani,unii dintre deþinuþii care auurmat acest curs au avutºansa sã se angajeze cabucãtari atât în þarã, cât ºipeste hotare.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Hoþ debrazi prinsla Vulcan

U n locuitor dinAlba a fost prins

cu 75 de brazi înmunicipiul Vulcan, dinValea Jiului. Poliþiºtiispun cã omul transportapomii de Crãciun într-omaºinã ºi avea docu-mente pentru mai puþincu 20 de brazi ºi nicirestul nu erau în regulã.

„Din verificãrile efectu-ate, poliþiºtii au stabilit fap-tul cã bãrbatul deþinea doc-umente de însoþire pentru55 pomi de Crãciun, iarpentru ceilalþi 20 nu a

putut prezenta niciun docu-ment. De asemenea,poliþiºtii au stabilit faptul cãpomii de Crãciun pentrucare au fost prezentatedocumente de însoþire nuaveau aplicate marcajelesecurizate. Ca urmare, faþãde conducãtorul auto a fostluatã mãsura sancþionãriicontravenþionale cuamendã un cuantum de2.000 de lei precum ºimãsura confiscãrii celor 75pomi de Crãciun, care aufost predaþi Ocolului SilvicLupeni”, a declarat purtã-torul de cuvânt al IPJHunedoara, Bogdan Niþu.

ªoferul maºinii este dinAlba ºi are 30 de ani, iar ela fost prins în Vulcan de opatrulã de poliþie, dar s-aales cu marfa confiscatã ºicu amendã.


MasterChef de Bârcea Mare

Ofertele le scot banii din buzunare

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Luna decembrie afost luna în care copiii ºicadrele didactice dinprimul oraº falimentaral României au þinutsteagul sus ºi audemostrat cã Aninoasae vie, doar cã oameniiei trec printr-unmoment greu.

Cadrele didactice dela ªcoala ”SfântaVarvara” nu se lasã ºi îºiîndeplinesc menireaimplicându-se în

proiecte iniþiate chiar deei prin care copiiiAninoasei sã fie puºi învaloare, dar mai ales sezbat pentru a preveniabandonul ºcolar. Cualte cuvinte, dascãlii deaici ”cresc viitorul”…

Aºa se face cã timpde patru zile au fost”Zilele ªcolii Sf. VarvaraAninoasa, perioadã încare s-au întâmplatmulte. Au avut loc acþiuni cultural, artistice,

sportive, concursuriserioase de eseuri cutematica ”Director pentru o zi”, desene”ªcoala mea pentruviitorul meu”, eseuri lite-rare despre România,concursuri de muzicãpopularã ºi uºoarã, con-curs de culturã generalã,concurs Power Point,de ºah, de împletuturi”Micul meºteºugar” etc.

Cei mici au reascultatlegenda Sfântei Varvara,

ocrotitoarea minerilor ºia ºcolii lor ºi au depusflori ºi coroane la Troiþadin localitate. La eveni-ment au fost invitaþi ºifostii profesori ai ºcolii,unii dintre ei aflaþi la ovârstã venerabilã, carecare au educat generaþiiºi au avut un aportmajor la prestigiul ºcolii.Diplome de excelenþãau primit 12 cadredidactice pensionare.Printre cei prezenþi aufost Dumitru Cornea,Petru Mirea, EufrosinaBanyai, Olga Vrãjitoru

ºi Zoiþa Prisecaru. Iniþiatoarea proiectului

a fost prof. înv. primarElena Pascu, sprijitã decadrele didactice.

Aceliaºi profesori auiniþiat de ceva vreme unalt proiect educaþionalconsiderat extrem deimportant pentru copiiiAninoasei, care are caobiectiv prevenireaabandonului ºcolar ºi senumeºte ”Dupã ºcoalã,pentru ºcoalã”.

”Într- un oraº, în caredrama socialã cauzatãde închiderea minei ºi

apoi marcatã de crizaeconomicã, apariþiaabandonului ºcolar esteinevitabilã.

Chiar dacã din situaþiile celor douãºcoli, abandonul ºcolarse aflã într- un procentmic, premisele pentrucreºterea acestuia sunttot mai mari.

Acesta se datoreazãsituaþiei precare a multor elevi privindîmbrãcãmintea ºirechizitele, lipsapacheþelului, stãridepresive sau conflictuale, apatie înparticiparea la ore ºi

neparticiparea la acþiunile ºcolare, lipsapregãtirii temelor ºilecþiilor.

În cadrul proiectuluiexistã acþiuni de pre-venþie prin identificareaºi monitorizarea a douãgrupe de elevi din ciclulprimar de la cele douãºcoli, ºi care sedesfãºoarã dupã orelede curs” – spune prof.înv. primar ElenaPascu.

Copiii din acestproiect se bucurã desusþinerea unor oamenide bine datoritã seriozitãþii cadrelordidactice. Asociaþia”Pro Aninoasa” a fostcreatã pentru a se alãtu-ra ºcolii în proiecte ºiacþiuni.

Parteneri în acest

demers pentru punereaîn valoare a elevilor suntInspectoratul ªcolarJudeþean Deva,Consiliul JudeþeanHunedoara, DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului-Hunedoara,Parohiile ortodoxe ºiromano-catolice dinoraºul Aninoasa.

Ca urmare, ºi laaceºti elevi a venit MoºCrãciun cu cadouri, iarAninoasa a rãsunat decolinde, de cânt ºi joc.Aceºti copii ºi dascãliilor sunt dovada cãAninoasa e vie!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A u lucrat la minã,au construit

oraºele Vãii Jiului ºi joi dimineaþã au fostprimiþi de edilii oraºuluiPetrila pentru a sãrbãtori o jumãtate de veac, ca familii. De 15 ani, Ilie Pãducel a adus zâmbete pechipurile celor care auajuns la 50 de ani decãsnicie ºi aºa a fãcut ºi acum.

Au fost ani mulþi, o viaþã deom alãturi, au trãit vremurigrele, nu a fost uºor, au con-struit ceea ce noi avem astãzi ºiau pus bazele unor familiiexcepþionale. Pentru asta aufost premiaþi de edili. Estevorba despre 11 cupluri dinPetrila, care au venit punctualisã primeascã urãrile edililor

locali cu care au ciocnit unpahar de ºampanie. Cel care i-a întâmpinat a fost primarul IliePãducel, cel care îi cunoaºtepersonal aproape pe toþi, încãde pe vremea când erau colegila minã.

„Pentru Primãria oraºuluiPetrila este din nou sãrbãtoare.Avem deosebita plãcere de aavea lângã noi pe distinºiidomni, care au împlinit 50 deani de cãsnicie. Cu peste 15

ani în urmã, am luat aceastãiniþiativã ºi am propusConsiliului Local sã sãrbãtorimtoate familiile care împlinescaceºti ani ºi sã le aducem ungram de bucurie, la împlinireaacestei frumoase vârste împreunã. Suntem mândri cuaceºti oameni”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºuluiPetrila, care a fost coleg cumulþi dintre cei din salã.

Nu a fost uºor ºi mai toþi

ºi-au amintit cã au lucrat înminã, pe ºantierele care ridicaublocuri, au trãit vremuri grele,dar poate cã secretul a fost tocmai acest lucru. Fiecarecuplu a mers mai departe ºi dinsecretele lor ne-au împãrtãºit ºinouã. „Secretul este cã nu ne-am certat. ªi dacã ne-amcertat în familie a trecut. Ea azis, una, eu alta ºi am ajuns laconcluzia cã trebuie sã ledepãºim. Depãºind astea,româneºte zis, ne-am vãzut detreabã. Au venit copiii, a trebuitsã merg la minã, sã aduc baniacasã. Am lucrat la minã 22 deani, iar la Petrila am venit în1970, iar 10 ani am lucrat laIaºi”, ne/a declaratr DumitruBargan, acum pensionar, carerecunoaºte cã a lucrat chiar ºidupã pensie, deºi a plecat de laminã, unde a fost foarte greu.ªi soþia sa îl completeazã, darpãrerea unanimã este aceeaºi,legatã de înþelegerea reciprocã.„Au trecut 50 de ani, cu bine,cu rãu, am mers înainte. Voi,tinerii trebuie sã fiþi calmi ºi sãnu luaþi în seamã tot ce se

petrece în jur. Sã lãsaþi, totuºi,mai moale, cã dacã e altfel, nurezolvi nimic”, ne sfãtuieºte ºiIleana Bargan.

Nici nu mai ºtiu cum a trecuttimpul ºi aceºti oamenirecunosc cã au fost norocoºi sãstea unul alãturi de celãlalt ºi lafel sã fie ºi acum. „A trecutrepede ºi uºor cã am ºtiut ce sãfacem de tineri. Am iertat, cãdacã nu ierþi, nu ajungi maideparte. Asta e reþeta, cã dacãvrei sã þii casa, trebuie sã ierþimult”, ne îndeamnã Maria

Turiþa, iar soþul sãu Irimia, cucare ºi-a ridicat diploma defidelitate susþine cã nu însecrete de nedescifrat stã cãsnicia perfectã, ci în oameniicare ºtiu sã se accepte unul pe celãlalt.

Dupã ce au primit diplome,ºampanie, ciocolatã, flori ºicâte 500 de lei, cele 11 cupluriau asistat la un spectacol decolinde, pe care l-au susþinutcei mai tineri locuitori aioraºului Petrila.


Se ”creºte viitorul” primului oraº falimentarD e la începutul lunii decembrie, Aninoasa a rãsunat decolinde, cânt ºi voie bunã, copiii ºi dascãlii lor þin cu

demnitate steagul sus pentru a pãstra valorile culturale,pentru a nu lãsa talentele sã se iroseascã. Aici se poartã oluptã acerbã – prin proiecte ºi implicare la maxim –împotriva abandonului ºcolar, drept pentru care cadreledidactice au fãcut o demonstraþie de forþã pentru a arãta cã Aninoasa este vie.

O jumãtate de veac, cu înþelepciune

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Luna decembrie afost luna în care copiii ºicadrele didactice dinprimul oraº falimentaral României au þinutsteagul sus ºi audemostrat cã Aninoasae vie, doar cã oameniiei trec printr-unmoment greu.

Cadrele didactice dela ªcoala ”SfântaVarvara” nu se lasã ºi îºiîndeplinesc menireaimplicându-se în

proiecte iniþiate chiar deei prin care copiiiAninoasei sã fie puºi învaloare, dar mai ales sezbat pentru a preveniabandonul ºcolar. Cualte cuvinte, dascãlii deaici ”cresc viitorul”…

Aºa se face cã timpde patru zile au fost”Zilele ªcolii Sf. VarvaraAninoasa, perioadã încare s-au întâmplatmulte. Au avut loc acþiuni cultural, artistice,

sportive, concursuriserioase de eseuri cutematica ”Director pentru o zi”, desene”ªcoala mea pentruviitorul meu”, eseuri lite-rare despre România,concursuri de muzicãpopularã ºi uºoarã, con-curs de culturã generalã,concurs Power Point,de ºah, de împletuturi”Micul meºteºugar” etc.

Cei mici au reascultatlegenda Sfântei Varvara,

ocrotitoarea minerilor ºia ºcolii lor ºi au depusflori ºi coroane la Troiþadin localitate. La eveni-ment au fost invitaþi ºifostii profesori ai ºcolii,unii dintre ei aflaþi la ovârstã venerabilã, carecare au educat generaþiiºi au avut un aportmajor la prestigiul ºcolii.Diplome de excelenþãau primit 12 cadredidactice pensionare.Printre cei prezenþi aufost Dumitru Cornea,Petru Mirea, EufrosinaBanyai, Olga Vrãjitoru

ºi Zoiþa Prisecaru. Iniþiatoarea proiectului

a fost prof. înv. primarElena Pascu, sprijitã decadrele didactice.

Aceliaºi profesori auiniþiat de ceva vreme unalt proiect educaþionalconsiderat extrem deimportant pentru copiiiAninoasei, care are caobiectiv prevenireaabandonului ºcolar ºi senumeºte ”Dupã ºcoalã,pentru ºcoalã”.

”Într- un oraº, în caredrama socialã cauzatãde închiderea minei ºi

apoi marcatã de crizaeconomicã, apariþiaabandonului ºcolar esteinevitabilã.

Chiar dacã din situaþiile celor douãºcoli, abandonul ºcolarse aflã într- un procentmic, premisele pentrucreºterea acestuia sunttot mai mari.

Acesta se datoreazãsituaþiei precare a multor elevi privindîmbrãcãmintea ºirechizitele, lipsapacheþelului, stãridepresive sau conflictuale, apatie înparticiparea la ore ºi

neparticiparea la acþiunile ºcolare, lipsapregãtirii temelor ºilecþiilor.

În cadrul proiectuluiexistã acþiuni de pre-venþie prin identificareaºi monitorizarea a douãgrupe de elevi din ciclulprimar de la cele douãºcoli, ºi care sedesfãºoarã dupã orelede curs” – spune prof.înv. primar ElenaPascu.

Copiii din acestproiect se bucurã desusþinerea unor oamenide bine datoritã seriozitãþii cadrelordidactice. Asociaþia”Pro Aninoasa” a fostcreatã pentru a se alãtu-ra ºcolii în proiecte ºiacþiuni.

Parteneri în acest

demers pentru punereaîn valoare a elevilor suntInspectoratul ªcolarJudeþean Deva,Consiliul JudeþeanHunedoara, DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului-Hunedoara,Parohiile ortodoxe ºiromano-catolice dinoraºul Aninoasa.

Ca urmare, ºi laaceºti elevi a venit MoºCrãciun cu cadouri, iarAninoasa a rãsunat decolinde, de cânt ºi joc.Aceºti copii ºi dascãliilor sunt dovada cãAninoasa e vie!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A u lucrat la minã,au construit

oraºele Vãii Jiului ºi joi dimineaþã au fostprimiþi de edilii oraºuluiPetrila pentru a sãrbãtori o jumãtate de veac, ca familii. De 15 ani, Ilie Pãducel a adus zâmbete pechipurile celor care auajuns la 50 de ani decãsnicie ºi aºa a fãcut ºi acum.

Au fost ani mulþi, o viaþã deom alãturi, au trãit vremurigrele, nu a fost uºor, au con-struit ceea ce noi avem astãzi ºiau pus bazele unor familiiexcepþionale. Pentru asta aufost premiaþi de edili. Estevorba despre 11 cupluri dinPetrila, care au venit punctualisã primeascã urãrile edililor

locali cu care au ciocnit unpahar de ºampanie. Cel care i-a întâmpinat a fost primarul IliePãducel, cel care îi cunoaºtepersonal aproape pe toþi, încãde pe vremea când erau colegila minã.

„Pentru Primãria oraºuluiPetrila este din nou sãrbãtoare.Avem deosebita plãcere de aavea lângã noi pe distinºiidomni, care au împlinit 50 deani de cãsnicie. Cu peste 15

ani în urmã, am luat aceastãiniþiativã ºi am propusConsiliului Local sã sãrbãtorimtoate familiile care împlinescaceºti ani ºi sã le aducem ungram de bucurie, la împlinireaacestei frumoase vârste împreunã. Suntem mândri cuaceºti oameni”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºuluiPetrila, care a fost coleg cumulþi dintre cei din salã.

Nu a fost uºor ºi mai toþi

ºi-au amintit cã au lucrat înminã, pe ºantierele care ridicaublocuri, au trãit vremuri grele,dar poate cã secretul a fost tocmai acest lucru. Fiecarecuplu a mers mai departe ºi dinsecretele lor ne-au împãrtãºit ºinouã. „Secretul este cã nu ne-am certat. ªi dacã ne-amcertat în familie a trecut. Ea azis, una, eu alta ºi am ajuns laconcluzia cã trebuie sã ledepãºim. Depãºind astea,româneºte zis, ne-am vãzut detreabã. Au venit copiii, a trebuitsã merg la minã, sã aduc baniacasã. Am lucrat la minã 22 deani, iar la Petrila am venit în1970, iar 10 ani am lucrat laIaºi”, ne/a declaratr DumitruBargan, acum pensionar, carerecunoaºte cã a lucrat chiar ºidupã pensie, deºi a plecat de laminã, unde a fost foarte greu.ªi soþia sa îl completeazã, darpãrerea unanimã este aceeaºi,legatã de înþelegerea reciprocã.„Au trecut 50 de ani, cu bine,cu rãu, am mers înainte. Voi,tinerii trebuie sã fiþi calmi ºi sãnu luaþi în seamã tot ce se

petrece în jur. Sã lãsaþi, totuºi,mai moale, cã dacã e altfel, nurezolvi nimic”, ne sfãtuieºte ºiIleana Bargan.

Nici nu mai ºtiu cum a trecuttimpul ºi aceºti oamenirecunosc cã au fost norocoºi sãstea unul alãturi de celãlalt ºi lafel sã fie ºi acum. „A trecutrepede ºi uºor cã am ºtiut ce sãfacem de tineri. Am iertat, cãdacã nu ierþi, nu ajungi maideparte. Asta e reþeta, cã dacãvrei sã þii casa, trebuie sã ierþimult”, ne îndeamnã Maria

Turiþa, iar soþul sãu Irimia, cucare ºi-a ridicat diploma defidelitate susþine cã nu însecrete de nedescifrat stã cãsnicia perfectã, ci în oameniicare ºtiu sã se accepte unul pe celãlalt.

Dupã ce au primit diplome,ºampanie, ciocolatã, flori ºicâte 500 de lei, cele 11 cupluriau asistat la un spectacol decolinde, pe care l-au susþinutcei mai tineri locuitori aioraºului Petrila.


Se ”creºte viitorul” primului oraº falimentarD e la începutul lunii decembrie, Aninoasa a rãsunat decolinde, cânt ºi voie bunã, copiii ºi dascãlii lor þin cu

demnitate steagul sus pentru a pãstra valorile culturale,pentru a nu lãsa talentele sã se iroseascã. Aici se poartã oluptã acerbã – prin proiecte ºi implicare la maxim –împotriva abandonului ºcolar, drept pentru care cadreledidactice au fãcut o demonstraþie de forþã pentru a arãta cã Aninoasa este vie.

O jumãtate de veac, cu înþelepciune

Ziua de 20 decem-brie este cunoscutã ºisub numele "Ignatulporcilor", când mulþiromâni, mai ales dinmediul rural, conformunei vechi tradiþii, sacrificã porcul pentrumasa de Crãciun ºicelelalte sãrbãtori careurmeazã pânã laSfântul Ion.Sacrificarea porculuide Crãciun este odovadã a modului încare o practicã pãgânãa ajuns sã se asociezecu o sãrbãtoarecreºtinã, scrieAgerpres.

R itualul sacrificãrii...

...porcului în preajma sãrbãtorilorCrãciunului aminteºtede jertfele de animalepracticate depopoarele vechi(egipteni, greci,romani) în perioadelede trecere de la un ansau anotimp la altul.Într-un moment cum

este cel de la cumpãnadintre vechiul an ºi celnou se miza pe funcþiaregeneratoare a sacrificiului. Prin acestsacrificiu, echivalentsemantic al anului cese încheie, o nouãviaþã se naºte, aceea anoului an. În credinþavechilor daci, porculera sacrificat ca simbolal divinitãþii întunericu-lui, care slãbea putereaSoarelui în cea maiscurtã zi a anului, lasolstiþiul de iarnã.Pentru a veni în aju-torul Soarelui, oameniisacrificau porci. Dupãaceea, ziua începea sãcreascã ºi Crãciunuldevenea o sãrbãtoarea luminii ºi a vieþii.

Obiceiul tãierii por-cului din ziua de Ignatîºi aflã rãdãcinile întradiþiile antichitãþiiromane. Lumearomanã practica acestsacrificiu la Saturnalii,între 17 ºi 30 decem-brie, consacrându-l lui Saturn, la originezeu al semãnãturilor.Porcul însuºi era

socotit ca întruchiparea acestei divinitãþi, acãrei moarte ºi reîn-viere se consumã lacumpãna dintre ani.Este însã vorba de untransfer al obiceiului,de la data la care secelebra iniþial AnulNou în lumea romanã,începutul primãverii, al semãnatului, la sãrbãtorile ce precedauCalendele lui Janus,adicã la Saturnalii.

În desfãºurarea sacrificãrii porcului se respectau anumitecondiþii de timp ºispaþiu. Sacrificarea nupoate fi începutãînainte de ivirea zorilorºi nici nu poate depãºiapusul soarelui.Trebuie sã aibã loc peluminã, întrucât numailumina poate þine ladistanþã, prin putereaei arzãtoare, spiritelemalefice, ce-ar încercasã anuleze virtuþile sacrificiului. Totodatã,locul ales pentrutãierea porcului estesupus unui ritual depurificare, fiind

tãmâiat ºi stropit cuapã sfinþitã sau cu apãneînceputã, pentru aîndepãrta duhurilenecurate.

În zilele noastre,tãierea porcului esteun prilej de reunire afamiliei, deoarece participã de obicei toþimembrii ei, iar pentrucopii este un prilej deveselie ºi joacã. De cu searã, oameniipregãtesc câteva cuþitebine ascuþite, o buteliede gaz sau paie —pentru pârlit, vasele încare vor pune carne,slãninã ºi ºoric.

Bãrbaþii sunt ceicare se ocupã de sacri-ficarea animalului, iartradiþia cere ca acelacare taie porcul sã fieun om curat, careînainte de sacrificiutrebuie sã meargã laBisericã, sã sespovedeascã, pãrinteleiertându-i ºi pãcatuluciderii porcului. Înunele regiuni chiar ºigospodãria este sfinþitãînainte de sacrificare.Se spune cã femeilenu au voie sã participela tãierea porcului nici

mãcar pentru a turnabãuturã în paharelebãrbaþilor, deoarece,fiindu-le milã, animalulnu poate muri. Rolulfemeilor începe înmomentul în carecarnea de porc ajungepe masa din bucãtãrie,pentru a fi preparatã.

Dupã sacrificare,porcul este spãlat ºi serostesc cuvintele:''Carnea ta sã fie/Carne aurie''. Apoi,animalul este pârlit peprimele paie secerateîn varã, puse deoparte,special pentru Ignat. Înfoc mai sunt aruncateramuri de lemn câinescºi de iasomie, ca sãiasã ºoricul aromat.

Se obiºnuieºte ca,dupã ce este gata depârlit, sã se punã unþol peste porc ºi sã sesuie pe el cei mici, sãse veseleascã, pentruca porcul sã fie mân-cat cu poftã. Tot atun-ci se ia bãºica porculuiºi se pun grãunþe înea, dupã care se punela uscat. Se zice cãdupã câtã gãlãgie facebãºica, atâta veselie ºibucurie va fi în casã.

P omana porcului

Femeia, de obicei,se ocupã de împãrþireacãrnii pe categorii, darnumai dupã ce bãrbatulface semnul crucii cucuþitul pe fruntea animalului zicând:''Doamne ajutã sã-lmâncãm sãnãtoºi'' ºiterminã de tranºat por-cul. Se pune deopartecarne pentru cârnaþi,caltaboºi, tobã, pentrufriptura de la ''pomanaporcului''. Picioarele sefolosesc pentru piftie.Se spune cã românulºtie sã foloseascãfiecare bucatã din porc,mai mult decât oricenaþie din lume caremãnâncã acest fel decarne. Începând de la urechi ºi coadã,mâncate de obicei decopii, la carnea macrãºi slãnina pusã la afu-mat, pânã la intestinelefolosite pentru a fiumplute cu carneatocatã, totul este folositde gospodina caseipentru bucatele dincare toþi vor degusta lamasa din ziua NaºteriiDomnului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 201310 Traditii

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Tradiþii ºi superstiþii de Sãrbãtoarea IgnatuluiCe nu ai voie sã faci în aceastã zi

A laiul sãrbãtorilor de iarnã, care se întinde pe parcursul a trei sãptãmâni, începe în 20 decembrie cu

Sãrbãtoarea Ignatului. În religia creºtin-ortodoxã este prãznuit, în aceastã zi, Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu,urmaº al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei ºi ucenical Sfântului Evanghelist Ioan. Acesta a suferit multe chinuri pentru cã nu s-a lãsat întors de la credinþa înHristos ºi a fost aruncat leilor, care l-au devorat, oasele luifiind duse în Antiohia ºi venerate ca moaºte.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Dupã tranºarea ºisortarea cãrnii, gospo-dina casei pregãteºte omasã, numitã tradiþional"pomana porcului",pentru toþi oameniicare au ajutat la tãiereaporcului. Astfel, într-unceaun mare, de tuci, seprãjeºte carne din porcul proaspãt sacrificat, tãiatã dintoate pãrþile porcului:muºchi, ficat, slãninã,coastã. Odatã cu friptu-ra, gospodina face ºi omãmãligã mare, cât sãajungã pentru toþimesenii ºi, în mijloculmesei, pune ºi un castron cu murãturi. Deobicei, masa se aºazã încurte, în faþa casei, semãnâncã în picioare ºi,alãturi de mâncare, sebea þuicã fiartã.

''Pomana porcului''se împarte comunitãþii,sãracilor, dar mai multapropiaþilor. O partedin bucatele gãtite dincarnea porcului se ducepreotului. Este, de fapt,ceea ce a mai rãmasdin obiceiul strãvechi aloferirii ofrandelor pen-tru îmbunarea spiritelorrele ºi adunarea celorbune care sã fereascãgospodãria de primejdii.

Ignatul cadeîntotdeauna în plin postal Crãciunului dar une-ori obiceiurile ºi tradiþi-ile, ca acestea de Ignat,sunt atât de puternicînrãdãcinate încât nupot fi oprite nici chiarde regulile foarte stricteimpuse de Bisericã.

Din restul cãrnii sepreparã produsele desti-nate sãrbãtorilor deCrãciun, Anul Nou ºiBoboteazã: cârnaþi,piftie, tobã, caltaboºi,carne friptã. Totodatã,o parte se conservãpentru a fi consumatãpeste an. Nimeni nu seatinge însã depreparate decât dupãce, în dimineaþa deCrãciun, o parte din elesunt împãrþite de femei,

la vecini sau la bisericã,pentru morþii familiei.

O biceiuri ºisuperstiþii

În tradiþiaromâneascã întâlnim oserie de obiceiuri ºisuperstiþii legate deIgnat. Astfel, în ajunulIgnatului se fierbe grâu,capul familiei îl tãmâi-azã ºi îl binecuvânteazã.Din acest grâu fiertmãnâncã toþi membriifamiliei, iar ce rãmânese dã dimineaþa lapãsãri.

În seara de Ignat seia un dovleac, i se taiecoada ºi se pãstreazã,pentru cã se spune cãeste bun pentru leac debube dulci la copii.

Se spune cã înaceastã noapte vrãji-toarele umblã sã iabelºugul casei, de aceease presarã mei ºi sareîmprejurul casei, alhambarelor ºi al curþii.

Dacã porcul estenegru, se ia o bucatãdin untura lui ºi se duce la bisericã deBoboteazã, sã fiesfinþitã de preot. Apoipoate fi folositã de ceicare au dureri depicioare sau junghiuri.Tot cu unturã de porcnegru tãiat la Ignat erauns trupul celui bãnuitcã ar putea ajunge

strigoi. De asemenea,ea se foloseºte ºi pentrutratarea unor boli aleporcilor, oilor ºi viþeilor.

De asemenea, ea sefoloseºte ºi pentrutratarea unor boli aleporcilor, oilor ºi viþeilor.Diferite organe ale porcului sacrificat suntutilizate ca remedii întratarea unor boli aleomului sau animalelor,în practici magice devindecare a unor boliatribuite deochiului,spiritelor malefice, caadjuvant în vrãji ºifarmece.

D espre ficatul

porcului se spuneca este bun pentru vindeca-rea anemiei sau a lipsei poftei demâncare.

Sângele animalului,amestecat cu mei ºilãsat sã se usuce, estebun pentru afumatcopiii când se speriesau când au guturai.

Pãrul de porc sepãstreazã ºi cu el seafumã copiii atuncicând se crede cã suntdeochiaþi. Cu el seafumã ºi adãposturilevitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor sãlbatice.

Tradiþia spune cã în

ziua de Ignat nu estepermisã nicio altã activitate, ziua întreagãtrebuind dedicatã doartãierii, sortãrii ºipreparãrii specialitãþilordin carne de porc.Singura activitate permisã în ziua de Ignateste tãiatul porcului. Se credea cã prestareaoricãrei alte munci —spãlatul rufelor, cusutul,torsul lânii, mãturatulcasei — atrãgea dupãsine pedepsirea celorcare încãlcau normelesãrbãtoririi.

Dacã în inima porcu-

lui se gãseºte multsânge ''îngheþat'', estesemn cã stãpânul vaavea noroc la bani.Splina porcului este ceacare indicã durataiernii: dacã splina estegroasã în capãt, e semncã va fi o iarnã grea, cumultã zãpadã, iar dacãeste subþire, aratã cã vafi iarna sãracã în omãt,iar anul nou nu va fiîmbelºugat.

În anumite zone leþãrii este obiceiul castãpânul casei sã ia dinsângele scurs din porcºi sã deseneze o crucepe fruntea copiilor,pentru ca aceºtia sãcreascã rumeni ºi sãnã-toºi. Fetele din casãºedeau deoparte ºi,când cei care lucrau latãiatul porcului nu erauatenþi, furau sânge ºi se

stropeau pe frunte oriîºi desenau dorinþele: oinimã pentru iubire, ocruce pentru curãþeniesufleteascã sau un pompentru a fi roditoare.

În casã este adusãmai întâi cãpãþâna porcului cu râtul înainte,ca sã meargã bine trea-ba în gospodãrie.

Între Ignat ºiCrãciun, femeile nu trebuie sã toarcã, elepiseazã grâu ca sã aibãpânã la Crãciun. Dinele se fac un fel deturte, numite ''cârpeleDomnului Hristos'', cumiere ºi nuci, pe care lemãnâncã în ajunulCrãciunului.

Sãrbãtoarea trebuieþinutã cu sfinþenie defemeile însãrcinate,pentru a naºte prunciîntregi la trup ºi minte.

I nãtoarea -divinitatea

rãzbunãtoare

Pedepsele aplicatecelor consideraþi vino-vaþi de nerespectareainterdicþiilor - cãzãturi,opãrit, dureri ale mem-brelor inferioare - erauatribuite unei divinitãþirãzbunãtoare, cepatrona sãrbãtoarea:Inãtoarea. Se spuneaca Inãtoarea era ofemeie bãtrânã, urâtã,lacomã ºi cu apucãturide cãpcãun, "mâncalumea". În acelaºi timp,în poveºtile ce circulauîn satul din sudulMoldovei, la începutulsecolului al XX-lea, eaapãrea ca o fiinþãvicleanã, ce încerca sãle ispiteascã pe femeisã lucreze, dupã care leopãrea sau le devora.Pentru a contracaraacþiunile ei malefice ºi ao împiedica sã seapropie de casã, femeia"ispititã" trebuia sã iasã,la miezul nopþii, în curte ºi sã imite cântecul cocoºului,

repetându-l de trei ori.Se credea cã, auzindcântecul cocoºului,Inãtoarea se retrãgeasperiatã. Aºadar, înacest ceremonial, seconta pe rolul protectoral cocoºului — chiardacã era vorba numaide imitarea sunetelor lui— care, în calitate deanimal solar, avea puterea de a exorcizaspiritele malefice.

Dupã ce îndeplineaacest ritual de apãrare,femeia trebuia sã intreîn casã ºi sã stingãfocul, ca Inãtoarea sãnu fie atrasã de luminãºi sã revinã. Ea cautãlumina focului, întrucâtlocul pe unde puteaintra era hornul casei.Dacã era întuneric, eanu reuºea sã gãseascãcalea de acces cãtreinteriorul locuinþei ºipleca definitiv. Dar,pânã sã pãrãseascãsatul, ea încerca sã serãzbune pe oricine îiieºea în cale. De aceea,se spunea cã este bineca, pe tot parcursul zileide Ignat, oamenii sãpoarte sau sã aibãasupra lor inele, cercei,monede sau orice altobiect metalic. Fiindîncãrcate cu energie,obiectele metaliceputeau þine la distanþãde om duhurile ostilelui. Metalul bara trecerea Inãtoarei,împiedicând-o sã seapropie de cel pe careîl întâlnea în pere-grinãrile ei diurne saunocturne pe pãmânt.

Dupã credinþelecomunitãþilor rurale dinBanat, Inãtoarea puteafi împiedicatã sã seapropie de casã dacã îndimineaþa de Ignat,dupã ce se tãia porcul,se înconjura de trei oricurtea cu o cârpã aprin-sã. Fumul degajat decârpa aprinsã o forþa sãse îndepãrteze.

Sursa: realitatea.net


Cei patru au fostprinºi de poliþiºti caurmare a unei sesizãrivenitã de la personalultrenului interregio carecircula pe relaþiaCraiova-Petroºani princare se preciza faptulcã din staþia Lainici aurcat un grup de per-soane care nu auplãtit biletul de cãlãto-rie ºi care aveauasupra lor pomi deCrãciun (brazi albi).Cei patru contrave-nienþi au fost conduºila sediul Postului dePoliþie T.F. Petroºani,

unde au fost sancþion-aþi contravenþional cusuma de 2.000 lei depersoanã, iar cei 23de brazi de Crãciun aufost ridicaþi în vedereaconfiscãrii ºi predaþicelui mai apropiatOcol Silvic.

C ontroale ºiîn pieþe

Poliþiºti din cadrulBiroului CombatereaDelictelor Silvice dincadrul IPJ Hunedoaraau început verificãrile

privind legalitateacomercializãrii pomilorde Crãciun. La primaacþiune mai mulþicomercianþi de pomide Crãciun au fostsancþionaþi. Astfel, întârgul organizat în

oraºul Cãlan, a fostidentificat un bãrbatde 42 de ani, dincomuna Vadu Moºilor,judeþul Alba, carecomercializa 3 pomide Crãciun din specia

molid, fãrã a fi mar-caþi cu sigiliul crotaliu,conform legislaþiei în

vigoare. Bãrbatul a fost

sancþionat contra-venþional ºi s-a luatmãsura confiscãriipomilor de Crãciun.

Tot în târgul dinoraºul Cãlan, poliþiºtiil-au identificat pe peun alt bãrbat, de 41de ani, din comunaPoiana Vadului,judeþul Alba, carecomercializa doi pomide Crãciun din speciabrad fãrã a fi marcaþi

cu sigiliu crotaliu. ªi în acest caz

poliþiºtii au aplicat osancþiune contra-venþionalã în valoarede 2.000 lei, iar,brazii au fost confis-caþi.

ªi în piaþa agro-ali-mentarã din Devapoliþiºtii au efectuatcontroale, dar aici nuau fost constatatenereguli. Controalelevor continua ºi înperioada urmãtoare.

I-au prins cu brazii de Crãciun în trenA tenþie de unde vã procuraþi brazii de Crãciun ca sã

nu plãtiþi amenzi. Patru persoane au fost amendatecu câte 2.000 de lei fiecare de cãtre poliþiºtii de la trans-porturi feroviare dupã ce au fost prinºi cã transportaubrazi, proaspãt tãiaþi ºi nemarcaþi cu sigiliul prevãzut înnormele privind circulaþia materialelor lemnoase.

MaximilianGÂNJU

Laboratoarele deprãjituri dar ºi brutãri-ile vor lucra la foccontinuu pânã înajuns de Crãciun dupãce foarte mulþi localni-ci au renunþat sã maistea în faþa cu orele înbucãtãrie. În plus,cofetãriile oferã prãji-turi de casã la preþuriconsiderate bune demulte gospodine. „S-au fãcut comenzi pen-tru prãjituri asortate

încã de la Sf. Nicolae.Începând cu data de23 ºi pânã în ajunulCrãciunului la prânz,cei care au datcomandã sunt progra-maþi sã vinã dupã ele.Preþul ajunge pânã la30 de lei pe kilogramºi ceea ce primesc nudiferã deloc cu ceeace ar facegospodinele în casã”,a spus unul dintrecofetari. Mai multelaboratoare dinPetroºani nici mãcarnu mai primesc

comenzi pentru cã nule-ar putea onora.Astfel cã, cererea esteacoperitã de labora-toarele clandestine.Inspectorii sanitar-vet-erinari avertizeazãînsã cã oamenii îºipun sãnãtatea în peri-col dacã seaprovizioneazã dinlocuri neautorizate ºicare nu pot fi contro-late. De altfel,reprezentanþii CSVSAPetroºani au demaratîncã de la începutullunii decembrie con-troale în laboratoarelede prãjituri dar ºi lacofetãrii pentru a seconstata dacã existãvreun pericol pentruconsumatori.

Mircea NISTOR

Manifestarea, unadevenitã dejatradiþionalã, se vaderula sub titulatura„Târgul de artã” ºi vareuni lucrãri realizatede artiºti plastici dinPetroºani, Deva,Hunedoara, Haþeg,Petrila ºi Lupeni.„Vernisajul expoziþieiva avea loc joi cu

începere de la ora17:00. La mani-festare vor fi prezen-tate lucrãri semnatede mai mulþi pictori ºisculptori din ValeaJiului sau din altelocalitãþi hunedorene.Acesta poartã denu-mirea de „târg”deoarece lucrãrileexpuse pot fi achiz-iþionate de cãtreiubitorii de artã.

În ceea ce priveºteexpoziþia propriu-zisãeu consider cã eapoate fi catalogatãdrept un cadou fãcutde artiºtii plasticilocuitorilor din ValeaJiului, cu ocaziaSfintelor Sãrbãtori desfârºit de an”, adeclarat RobertHummel, unul dintreorganizatorii acþiunii.Manifestarea esteorganizatã de cãtreCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani ºiAutoritatea Naþionalãpentru Sport ºiTineret.

Lucreazã la foc continuu

C ofetarii din Petroºanilucreazã fãrã încetare pentru

sãrbãtori dupã ce au primit comen-zi mai mari decât se aºteptau.Târg de artã

Î n zilele urmãtoare, înPetroºani, va putea fi vizitatã o

nouã expoziþie de artã.

Mircea NISTOR

Unii dintre aceºtiafuseserã cazaþi lahotelurile din locali-tate, alþii se plimbauprin munþi, iar unii seaflau doar în tranzit,cu toþii fiind preocu-paþi se pare, de vi-zitarea frumuseþilornaturale ale Vãii Jiului."În zilele Revoluþiei, laHotelul Petroºani,aflat la doar câtevazeci de metri deprimãria pe care oocupaserãm noi, eraucazaþi numeroºicetãþeni sovietici, careveniserã cu mai multemaºini marca Lada.Între timp însã, actelelor de înregistrare audispãrut fãrã urmã ºiaceºtia nu mai figurauîn registrul hotelului.Fiecare dintre noi ºtiemai multe treburi pecare însã nu le putemspune. Eu, poate, voivorbi despre mistereleRevoluþiei, doar dupã

ce voi trece de vârstade 75 de ani", a pre-cizat V. P. "ªi eu m-am întâlnit în zileleacelea cu mai mulþicetãþeni sovietici. Uniidintre ei s-au oprit înparcarea de laUMIROM ºi îºiîncãlzeau cu unprimus mâncarea.Erau aproape 20, uniivorbeau perfectromâneºte, alþii deloc.Numerele de înmatri-culare ale maºinilorerau scrise cu litere ºicifre albe pe fondnegru. Noi i-am rugatsã plece pentru cã seaflau în parcarea uneiîntreprinderi ºi aceºtiaau plecat spre defileulJiului. Pe unde au tre-cut maºinile alea auapãrut dezinformãri ºialarme false. Mãîntreb de ce ºi acumdupã 24 ani încã nuse spune adevãruldespre Revoluþie. Eunu am fost un revo-luþionar adevãrat, ci

mi-am fãcut doardatoria, pentru cã amfost consemnat lauzinã", a declarat G.B. "Am vãzut ºi euprin zona Polatiºte

niºte persoane îmbrã-cate în combinezoanede camuflaj, cam cumsunt îmbrãcaþi soldaþiinoºtri din Afganistan.Unii spuneau despreei cã sunt ruºi", a pre-cizat un alt participantla evenimentele dinDecembrie 1989 dinPetroºani.

Cât este adevãr ºicât nu, ar fi trebuit sãverifice "unele" organecompetente la timpulpotrivit dar, dupã cum

susþin revoluþionariidin Petroºani, acestsubiect nu a interesatpe nimeni dintre ceicu care au stat "devorbã".

Una peste alta, deºide la revolta dindecembrie au trecut24 de ani, unora din-tre revoluþionari leeste încã fricã sã vor-beascã despre eveni-mentele la care au fostmartori direcþi. Pe dealtã parte, principalul

este cã în Petroºani,în zilele Revoluþiei, aufost înregistrate doarcâteva focuri de armãrãzleþe ºi nu a fostcontabilizat nici unmort.

"Cel mai importanteste cã nu am avutmorþi. În rest, rãmânmisterele Revoluþiei,cum sunt ºi cele legatede asasinareapreºedintelui americanJ.F. Kennedy", a maispus V. P.


OUG regle-menteazã indicii decorecþie pentru drep-turile de pensie aleunor persoane care s-au pensionat dupãcum urmeazã: 1,12pentru persoanele alecãror drepturi de pen-sie s-au deschis înperioada 1 ianuarie2011 — 31 decem-brie 2011 ºi 1,17pentru persoanele ale

cãror drepturi de pen-sie s-au deschis între1 ianuarie 2012 ºi 22ianuarie 2013.

De asemenea, actulnormativ creeazãcadrul legal pentruacordarea sumei de80 de milioane de leiîn vederea finanþãriiproiectelor Acorduluidintre GuvernulRomâniei ºi GuvernulRepublicii Moldova

privind imple-mentarea programuluide asistenþã tehnicã ºifinanciarã în bazaunui ajutor financiarnerambursabil în valoare de 100 mil-ioane euro acordat deþara noastrã Chiºinãului.

Cele 80 de milioane de lei ce

urmeazã sã fie alocateGuvernului de laChiºinãu de cãtreExecutivul de laBucureºti sunt destinate unor pro-grame de educaþie,pentru dezvoltareainfrastructurii, a modului de pregãtirea copiilor în Moldova.

(Agerpres)

Mircea NISTOR

Printre cei ceurmeazã a fi prezenþivor fi ºi colindãtoriidin clasa a III-a A dela ªcoala Generalã„Avram Stanca”,îndrumaþi de profe-soara NicoletaSilveºan. Duminicã,22 decembrie, cuîncepere de la ora11:30 va fi prezentat,la bisericã, un Cuvânt

despre viaþa ºilucrarea pãrinteluiAvram, urmat de un

program religiossusþinut de Ansamblulfolcloric „Crãiºorii

Parângului” de la laªcoala Generalã„Avram Stanca”(coordonat de profe-soara Elena RodicaMoldovan) ºi Grupulcoral folcloric„Doruleþul” de laªcoala Generalã Nr. 5din Vulcan, dirijat deprofesoara DoinaBughe. Preotul AvramStanca s-a nãscut înanul 1843, a decedatîn 1916 ºi a fost cti-torul primei ºcoliromâneºti dinPetroºani (1877) pre-cum ºi al bisericiiortodoxe „SfântulIerarh Nicolae” dinPetroºani, în anul1900.

Turiºtii sovietici ºi Revoluþia din Decembrie 1989 din Petroºani

Î n zilele urmãtoare, revoluþionarii din Petroºani sevor întâlni, din nou, pentru a marca cei 24 de ani

scurºi de la rãsturnarea de la putere a familieiCeauºescu, dar ºi de la izbânda rãscoalei din Decembrie1989. Cu aceastã ocazie, foºtii luptãtori vor rememora ºifaptul cã în zilele Revoluþiei, numãrul turiºtilor veniþidin fosta Uniune Sovieticã era neobiºnuit de mare.

Avram Stanca, 170 de ani de la naºtere

C ei 170 de ani scurºi de la naºterea preotuluiAvram Stanca vor fi marcaþi, la sfârºitul acestei

sãptãmâni, în Petroºani. Astfel, sâmbãtã, 21 decem-brie, cu începere de la ora 11 va avea loc o slujbã depomenire, la mormântul acestuia.

Pensii recalculate prin decizia Guvernului

E xecutivul a aprobat ordo-nanþa de urgenþã care sta-

bileºte cã pensiile acordate înperioada 2011-2013 vor fi recalcu-late în baza unor indici de corecþiede 1,12 ºi, respectiv 1,7, potrivitBiroului de Presã al Guvernului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Entuziasmul de care daþi dovadãar putea sã vã atragã invidia unorpersoane din anturaj. Este posi-bil sã aveþi discuþii cu persoanaiubitã, pentru cã petreceþi preamult timp cu prietenii. Acordaþimai multã atenþie familiei.

S-ar putea sã întâmpinaþi difi-cultãþi în relaþiile sociale ºi sã fiþiatras într-un conflict. Evitaþi cer-turile. Ar fi bine sã acceptaþiajutorul prietenilor ºi al familiei,dacã vreþi sã terminaþi cu bine cev-aþi propus.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz din cauza unor probleme denaturã sentimentalã ºi sã vã con-centraþi mai greu. Puteþi câºtigasume mici din colaborãri, dar fiþiprudent. Þineþi cont de sugestiileunei persoane cu experienþã!

Vã treziþi cu o stare de nervozi-tate nejustificatã ºi este posibil sãaveþi reacþii necontrolate faþã decei apropiaþi. Riscaþi sã jigniþi ofemeie ºi sã vã parã rãu maitarziu. Nu încheiaþi afaceri ºi nusemnaþi documente oficiale.

Este posibil sã aveþi o zi tension-atã din cauza neînþelegerilor cuun coleg sau un partener de afac-eri. Nu prea reuºiþi sã vã con-centraþi. Ar fi bine sã amânaþideciziile importante. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu.

Sunteþi destul de stresat de olucrare pe care trebuie sã o ter-minaþi urgent. S-ar putea carelaþiile sentimentale sã aibã desuferit dacã amânaþi o cãlãtorieplanificatã mai demult.Partenerul de viaþã nu vã credecã sunteþi cu adevãrat ocupat.

Aveþi succes într-o cãlãtorie deafaceri, dar nu vã contraziceþi cucei care vã însoþesc. Dupã-ami-azã reuºiþi sã rezolvaþi o prob-lemã sentimentalã mai veche.Pe plan financiar, nu este cazulsã vã faceþi griji.

Dimineaþa sunteþi uºor irascibil ºiriscaþi sã îi scãpaþi parteneruluide viaþã o replicã nepotrivitã.Cereþi-vã scuze imediat ºi evitaþicu orice preþ o ceartã! Nu esteo zi bunã pentru afaceri, dar nicipentru întâlnirile cu prietenii.

Se pare cã sunteþi indispus dincauza unui eºec în afaceri. S-arputea sã aveþi o discuþie maiaprinsã cu persoana iubitã, dacãvã schimbaþi planurile în ultimaclipa.

Nu sunteþi într-o formã fizicãprea bunã ºi vã enervaþi foarteuºor. Nu este o zi favorabilãdeciziilor importante sau pla-nurilor de viitor. Nu semnaþi doc-umente oficiale.

Nu este exclus sã aveþi discuþii înfamilie din cauza unor problemefinanciare. Puteþi evita o situaþieneplãcutã dacã þineþi cont ºi dedorinþele celorlalþi. Nu începeþimai multe treburi deodatã, pen-tru cã riscaþi sã nu terminaþi.

Astãzi nu sunteþi prea comunica-tiv ºi ar fi bine sã amânaþi toateîntâlnirile. Nu vã ocupaþi deprobleme importante, care nece-sitã o bunã capacitate de comuni-care. În schimb, puteþi sãrezolvaþi cu uºurinþã probleme.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 37° C (r)11:20 ANDOnevralgicul desâmbãtã (r)11:25 37° C (r)12:00 România deºteaptã 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Legenda viºinie (r)13:25 M.A.I. aproape de tine 13:55 Ia-mã acasã deCrãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Secrete din trecut (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 New York Taxi (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Singur acasã 322:45 Box: Ciocanul“LuptãTHOR”0:00 Mortal Kombat II:Anihilarea

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Iubirea, bat-o vina13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Mondenii (r)17:30 Mondenii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Îngerul pãzitor

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Viaþa fermierului (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Indienii din Cleveland

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þimulþumesc20:15 David

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut21:30 Furtunadin adâncuri22:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:00 Poveºtiriadevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Special11:30 Grila de Start12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Grila de Start12:45 Campionii Digi Sport13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Campionii Digi Sport14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 UCL Magazin14:45 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Avanpremierã Ligue 117:00 Avanpremierã La Liga17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy22:30 Asterix ºi Obelix contralui Cezar

Centrul – cel mai modern dinþarã, beneficiind de dotãri tehniceºi logistice de ultimã generaþie - afost realizat de cãtre ConsiliulJudeþean Hunedoara din fondurieuropene ºi are ca scop conduc-erea ºi coordonarea acþiunilor deintervenþie asociate situaþiilor deurgenþã produse sau care au efectpe teritoriul judeþului Hunedoara.

Centrul Integrat Judeþean deIntervenþie Hunedoara va reuni înaceeaºi locaþie un dispecerat inte-grat 112 în care îºi vor desfãºura

activitatea profesionalã structurileteritoriale ale I.P.J. Hunedoara,I.S.U. Hunedoara, I.J.J.Hunedoara ºi Serviciul deAmbulanþã Judeþean Hunedoara.

Apelurile primite de la opera-torii Oficiului Judeþean deTelecomunicaþii Speciale (S.T.S.)vor fi redirecþionate în timp realcãtre structura abilitatã din cadruldispeceratului integrat ºi gestionatede cãtre structura sau structurile curesponsabilitate în acest sens, înfuncþie de natura solicitãrii.

Consiliul Judeþean Hunedoarava coordona din punct de vedereadministrativ activitatea specificãcentrului, asigurând spaþiul,dotarea logisticã ºi susþinereafinanciarã necesare desfãºurãrii încondiþii optime a activitãþilor speci-fice acestuia. Totodatã ConsiliulJudeþean va pãstra permanent

legãtura cu ºefii structurilor teritori-ale ale M.A.I. ºi cu managerulS.A.J. Hunedoara ºi se va consultacu aceºtia în ceea ce priveºte asig-urarea bunei funcþionalitãþi a cen-trului.

Prin iniþiativa reunirii înaceeaºi locaþie - în cadrul unui dis-pecerat integrat– a operatorilor112 ai poliþiei, jandarmeriei, I.S.U.ºi ai Ambulanþei se doreºte reduc-erea timpul de intervenþie al struc-turilor abilitate ale statului ladiferitele evenimente ce pun înpericol securitatea naþionalã,viaþa, proprietatea ºi sãnãtateapopulaþiei ori mediul înconjurãtor,þinând cont de faptul cã schimbulde informaþii reprezintã o compo-nentã esenþialã în creºterea calitãþiiºi eficienþei serviciilor oferitecetãþenilor.

Inaugurarea Centrului IntegratJudeþean de IntervenþieHunedoara îºi propune sãdemareze efectuarea probelortehnice ºi întocmirea documentelorjuridice necesare, urmând în datade 11.02.2014 – ziua internaþion-alã a 112 – sã aibã loc operaþion-alizarea efectivã a acestuia.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

CarmenCOSMAN

PreºedinteleRomâniei, TraianBãsescu, a semnatdecretele de numire înfuncþia de judecãtor aurmãtoarelor per-

soane care au fostdeclarate admise laconcursul de admitereîn magistraturã orga-nizat de ConsiliulSuperior alMagistraturii (CSM) înperioada 25 iunie -11 octombrie 2013.

Petru judeþulHunedoara decretelevizeazã patru candi-daþi declaraþi admiºi.Este vorba despreCristina-Maria Mihail,pentru JudecãtoriaDeva; Alexandru-Florin Zereº, deasemenea pentruJudecãtoria Deva;Raveca-LoredanaConstantea -JudecãtoriaHunedoara ºiCarmen-RibanaToporan - JudecãtoriaPetroºani.

Decret prezidenþial pentru patru noi judecãtori

P artru noi judecãtori îºi vor începeactivitatea în instanþele din

judeþul Hunedoara. Este vorba desprecandidaþi declaraþi admiºi la concur-sul de admitere în magistraturã.

Consiliul Judeþean inaugureazã CentrulIntegrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara

Î n prezenþa oficialitãþilor judeþene, se va inauguraastãzi pentru probe tehnice a Centrului Integrat

Judeþean de Intervenþie Hunedoara (situat în municipi-ul Deva, Piaþa Unirii nr. 6). Acesta este al doilea CentruIntegrat Judeþean de Intervenþie din þarã, dupã cel exis-tent la Tg. Mureº, care este deja funcþional.

MaximilianGÂNJU

De astãzi ºi pânãmarþi, atât înStaþiunea Straja cât ºiîn Parâng este forfotãmare, dupã ce turiºtii

care ºi-au fãcut rez-ervãri pentru apetrece Crãciunul lamunte, încep sã urceîn staþiuni.

În staþiunea din ves-tul Vãii Jiului preþurileatât la cazare cât ºi la

utilizarea teleschiurilorºi a pârtiilor au rãmasla nivelul de anul tre-cut, astfel cã turiºtiidin vestul þãrii în spe-cial, au motive sufi-ciente pentru a alegeValea Jiului în detri-

mentul staþiunilor dincentrul þãrii. Se vaputea schia deCrãciun în Straja chiardacã se mai foloseºtepe alocuri turnurile dezãpadã, iar acest lucrua fãcut ca de sãrbãtorisã nu mai fie locurilibere. Unul dintreprincipalii investitoridin Straja, afaceristulEmil Pãrãu arecabanele pline încã dela începutul luniidecembrie.

Chiar dacã nu are

încã multe pârtii orispaþii de cazare sufi-ciente, micuþa staþiunede lângã Vulcan estepregãtitã pentru aprimi turiºtii carecautã în primul rândrelaxare. Telegondolava funcþiona în acestsezon ºi turiºtii poturca în Pasul Vâlcan.Micuþa staþiune va fi obijuterie dupãfinalizarea proiectuluide dezvoltare careprevede legarea ei cu.

P ierde teren

Nici în StaþiuneaParâng de lângãPetroºanipreþurile nu aufost majorateîn acest sezon,este zãpadã,iar schiorii ºi-au fãcutapariþia chiardacã nu înnumãr foartemare. Parângulpierde însã dela an la anturiºti pentrucã nu aucondiþiile cele

mai bune pentru schi,iar serviciile lasã demulte ori de dorit.Pentru cã turismul „lanegru” este principalîn staþiunea de lângãPetroºani, turiºtiinemulþumiþi nu preaau opþiuni sã-i tragã larãspundere pe caban-ieri. Pe de altã parte,odatã cu sosireaturiºtilor au intrat îngardã atât salvamon-tiºtii cât ºi jandarmiimontani.

Aceºtia din urmãrecomandã turiºtilor sãse echipeze corespun-zãtor, sã nu se aven-tureze pe traseelemontane ºi sã nu tul-bure ordinea publicã.


CarmenCOSMAN

Peste 400 invitaþiau luat parte la primaediþie a galei Men’sHealth Men of theYear pentru a-i sãrbã-tori pe unii dintre ceimai de succes bãrbaþidin România în anul2013, adevãrate mod-ele de viaþã pentrucititorii revistei. Iarprintre laureaþi senumãrã ºi campionulVãii Jiului, TomaCoconea, cel careanul acesta a doveditîn douã competiþiiextrem de grele cãlimitele pot fi învinsecu tenacitate ºi multã

dãruir.Parapantistul Toma

Coconea a devenitcunoscut pentru per-formanþele sale în

cadrul celei mai durecompetiþii deanduranþã din lume,Red Bull X –Alps.

În urmã cu trei ani,

Toma Coconea reuºeasã se claseze pe loculal doilea în concursulRed Bull X-Alps, iaranul acesta a încheiatcompetiþia pe loculzece, dupã ce, timpde 12 zile, a zburat cuparapanta 1.678 dekilometri, a parcurs pejos sau în alergare780 de kilometri ºi adormit doar 4 ore penoapte.

Cea mai recentãperformanþã a luiCoconea, supranumitºi „ªoimul Carpaþilor”este prezenþa la mara-tonul „No FinishLine”, unde partici-panþii aleargã pentruo cauzã umanitarã.Cu peste 800 de kilo-metri alergaþi,Coconea s-a clasat pelocul I, din 1.596 departicipanþi, la catego-ria lui de vârstã.

Un nou premiu pentru Toma Coconea

T oma Coconea, camionul Vãii Jiului, a intrat îngaleria celor mai de succes bãrbaþi din România.

Acesta a primit trofeul Men of the Year din partearevistei Men’s Health.

Straja nu mai are locuri libere,Parângul încã aºteptã turiºti

M ii de turiºti sunt aºteptaþi sã-ºi petreacã sãrbãto-rile de iarnã în cele trei staþiuni de schi din

Valea Jiului. Atât în Straja, Parâng cât ºi micuþa staþi-une Pasul Vâlcan, cabanierii sunt gata de a-ºi primituriºtii. Zãpadã este cât sã se poatã schia, pârtiile suntgata iar turiºtii ºi-au rezervat camerele.

Documents

CVJ NR. 520, VINERI 20 DECEMBRIE 2013