Coleclie iniliati 9i coordonatl deFurp-Lucmx Ionce

SERGIU FLONDOR

DULCE-AMARPovestea unui refugiat

din Cernau{i

Prefagd, de Filip-Lucian Iorga

/rrl-G.,/ rtrtlu'l \

tul\=,/ConIxr

186 SERGIU FLONDOR

Arte Plastice Bucuregti). A devenit un foarte cunoscut arheo-log cu cercetlri importante inzona Histria.

Jbpa, Ovidr profesorul (n. 7 mu 1 891 Raranc ea - d. 797 4Bucuregti). Profesorul meu de istorie la Liceul comercial dinCernluti. A fost dirigintele clasei gi am amintiri pllcute des-

.pre el deoarece era o personalitate blajini, dar care impunearespect in acelagi timp. A avut doi fii, pe cunoscutul scriitorbucovinean Tudor Top, ;i pe Dimitrie Jopa care a reugit sIpublice memoriile tatdlui siu, scrise in anii 1950, Amintiridin'7, ara Fagilor, trei volume, Editura Tracus Arte, Bucuregti,20tt-20L4.

Vasilco, Alenandru (Wassilko de Serecki; 1843-1920). Ompolitic 9i patriot romin din Cernlufi, cIs[torit cu Ecaterinade Flondor. Au avut patru fii. Strada Alexandru Vasilco nr. 8a fost ultima noastri a&es[ in Cerniuli, inainte de refugiul&n7944.

E--y,ffi"*-S

CUPRINS

PnerelAdeFilip-Lucianlorga ....... 5CuvAxtrNrnooucrlv.... 13

CnnNIulr. Pnrvra eARTE e copulnrBt 7930-1937 . . . 15S-a intimplat pe sffada Iancu Flondor . . - 76PIrinlii gi bunicii 23

iN'r*e Bucunegrt gr CnnN.[u1t: 7937-7940 .

Din vara lui 1937 pinl in vara lui 1938intilnirea cu regele Carol al ll-lea.S-a intimplat pe strada Arboroasa

AvrrNtrnr DIN PRIMUL REFUGIU:IUNIE r94O

- IULIE t94r. .

Din nou la Buanregti: iunie 1940 - septembrie 7947. . . .Vacanle la Prisiceni: iunie 1940 - iunie 1941 . . - . . .O noapte de Crlciun de pominl!intoarcerea temporarl la CernIuli:

iulie 1941- martie 7944. .

INrrnvIuzzo.VecaNle LA CuPoINA:7934-7943 .. . -.

AvrrNtrnr DrN AL DoILEA REFUGIUBucuregti (24 mattie - 3 aprihe 7944)

gi Podari (5 aprilie 1944 - iunie 1948)

35

36

45

46

55

59

65

68

77

88

97

98

Craiova:1945-1948 ....... 123Timieoara,unaltfeld.';;;: : . . . : : : :. . : . . . . . .. 138Secvenle cazone din anii puterii populare:

1950-1952

Nefireasca normalitate.

Cu gdndul la cei ce au fost.

iN r,oc DE EPrLoc

INonx DE NUME crrATE iN cRnrB

Istoria elitelor autentice

745

155

151

173

L75

Amirite gi vesele vieli de jupdnese 9icucoane

Amintiri gi icoane din trecut

Carol al ll-lea al Rominiei. Regele trddat

Copilirie regali

De pe \hlea [&frtrlui

Pwegli ar boied, pandud $ mirese mdarre

Din Moldova

Tablouri qi schife din 1850

Din zbuciumul captivitalii

laqiide odinioard

insemniridin timpul

ocupaliei germane (1 91 6-1 91 8)

La Ecoali cu Regele Mihai.

Povestea Clasei Palatine

Lumea era toati a mea

Amintirile unei prinlese

Mesele de odinioari

De la Palatul Regal la T6rgul Moqilor

Constantin Gane 34,90

Olga Gigurtu 27,50Lilly Marcou 34,90Filip-Lucian lorga, 39,90Arhivele Na[ionale ale

Rom6niei

Sarmiza Cretzianu 24,90

Wilhelm de KoEebue 24,90

Maior Gheorghe 24,90Garacag

Rudolf Sulu 49,90Pia Aliminegtianu 19,90

Tudor Vigan-Miu 24,90

Ana-Maria Callimachi 37,50

Ana lorga qi Filiplucian 39,90lorga, Arhivele Nationale

ale RomAniei

r4 SERGIU FLONDOR

enersie, concentrare;;, ;*, r;;;. 0""-"*,,focul relatirilor a; putea si neglijez esenflalul 9i s[ mIlansezin descrieri inutile, care sI transforme textul intr-ovorblrie fhrl noimI, redundantl.

e-$..,@F4{@,.{-s

CERNAUTIPRIMA PARTE A COPILARIEI: 1930_1937

Locul in care te na;ti are o stea a lui; oriundepe lume ai trdi, steaua aceea te lurnineazd.

(M.S. Regele Mihai I)

dcolul al )O(-lea a debutat cu acea epoclplinl de farmec numitl la Belle Epogue gicare, cu puternice accente vienezer gi-a ma-

nifestat influenga asupra Bucovinei, pe atunci o provincie

cezaro-crdiasc[. In acea perioade de Safie, tinerii VasileIvasiuc, fiullui Ioan Ivasiuc Ai al Evdochiei Ivasiuc, 9i Emi-lia Kunz, fiica lui Iosef Kunz gi a Wilhelminei Reichhardt,igi unesc destinele la 9 noiembrie L902. Din aceast[ cis[-torie se nagte,in ajunul Criciunului,la24 decembrie \904,o fetill, Claudia-Roma, care va deveni, dupl clsltoria cuDumitru Flondor, scumpa noasffI mam[.

De ce oare, cu cit ceasurile, ztlele gi anii se inmul-

lesc asupra lui, cu atAt mu mult omul se uitl in urmasa gi, din clutitur[ in clut[turI, se oPregte cu pltrcerela cele mai depirtate aduceri aminte, aducerile aminte

ale tinerelii gi ale copilIriei... Vintul ce bltea atunci,lacrimile ce se virsau, se uitil din zilele trecute a rimas

t5 SERGIU FLONDOR

in inchipuire un soare de-a purure cv raza strilucitoaresi un miros negters... Are dreptate aducerea aminte: ni-mica nu poate fi pentru om mai frumos decdt trecutul,cici trecutul e tinerelea gi tinerefea este fericire!...

Am ales, deliberat, acest citat dinArnintirile lui AlecuRusso deoarece itstteazd. cel mai bine starea mea su-fleteasci in momentul cdnd mi agtern acum pe treabl,si scriu prezentele evociri. De cite ori auzeam rostin-du-se numele Cernluli, tresiream 9i atunci mi nlpldeauamintirile despre acel td.rim mirific, pierdut pentru tot-deauna, dar prezent in memorie, cu strdzile si casele luifrumoase gi impunltoare, unele adevlrate mici palate, cuparcurile 9i grldinile minunate, cu clima de acolo cu totulspeciall, fiecare anotimp avind o frumusele aparte. .., cuoamenii pe care i-am iubit. Desigur, aprecierile mele sen-timental-laudative ar pdsea.e:gerate la prima vedere, dartrebuie sI linem seami ci se referi la copihrie 9i cI fie-care (sau aproape fiecare) igi amintegte de acea perioadlin cele mai frumoase culori. Am revenit in aceste locuri,dragi mie 9i fratelui meu,Tinu,la virsta deplinei maturi-tlfl, coplegit de emolia revederii, cu amintirile nealteratede trecerea timpului (impresionant, peste 55 de ani).

S-e iNrAlapLAT pE STRADA IaNcu Fr,oNpon

M-am nlscut in toiul verii (Hochsornmer),la 1 august1930, si mi-am petrecut primii ani ai copillriei intr-ocasl de pe strada Iancu Flondor,la numirul 21, una din-tre strilzle centrale ale Cerniufului, cunoscuti ca loc depromenad[ a intelectualitllii cernlulene gi denumitl inanii imperiului austriac Henen-Gasse, nume sub care era

Duhe-amar

cunoscuti 9i mult timp dupl Primul Rezboi Mondial.Se spunea cI, fiind pe strada Flondor, dacl strigai: HerrDoktor!, to,ti domnii care se aflau acolo in acel momentintorceau capul, crezindu-se apela1i. Am locuit in aceacas[ pini in anul 1937, cind familia mea a trebuit s[ semute in altl locuinll, iar eu am fost ,,imprumutat" fami-liei Romanowski de la Bucuregti, pentru o perioadi careulterior s-a dovedit a fi de aproape un an (voi deplna maipe larg amintirile legate de acest episod din copillria meain una din urmltoarele evoclri).

Am fost botezat la biserica Sf. Treime din Cupcina,judegnl Bil1i, Basarabia, la 1 octombie L932, primindnumele: Gheorghie-Serghie-Mircea. Au asistat ca nagiVictor Andrieg, notar public din T[rgul Rigcani, ElenaDobrograeva 9i Natalia Balasinovici (Victor Andrieg erafratele bunicii noastre din partea tatei, Elena Dobro-graev, prima solie a lui Victor Andrieg, iar Natalia era ceacunoscut[ de noi cu numele de tante Tala).

De mic copil am dat biltei de cap piringilor mei. Nuvoiam, cu niciun chip, s[ dorm noaptea gi nu llsam nicipe a$i si doarml, manifestindu-ml zgomotos prin urleteasurzitoare. Dar tata, inventiv ca de obicei, a glsit o solu-

fle: a legat cirucionrl cu o sfoarl gi ftcindu-mi vint piniin camera aliaratd" il trlgea incet inapoi; dupi citeva tu-ruri prin cele doui camere, eu m[ linigteam gi adormeamprofund, spre ugurarea celor din cas[. Probabil cI incl depe atunci am prins gustul clhtoriilor, gust care m-a insofttortilvralardar nici pind. astilzi nu-mi place si mi culc de-weme... O dte ispravl care a.creat probleme plrinplor meia fost incipil,tdnaseamea de arefina. sI mininc. Au recurs,in cele din urmlr la un giretlic au imaginat un ,joc" in caremama sau l'omama (bunica) aveau rolul unei pflslri care

t7

l8 SERGIU FLONDOR

aduce de mincare puiului s[u. Eu eram puiul care stlteacu gura ciscatl in agteptarea hranei, iarr ,,pasilrea-mamil',descriind volute prin aer cu mdna in care linea furcu-liga sau lingurila cu mincare, dind glas unui,,!ip, !ip,1ip"energic, care imita un ciripit, imi introducea ,,bucigica"in gurl, insoliti de un voios ,,!ip, ,tip, !ip". De atunci amrdmas cu supranumele ,,Jipi" rde care nu am sclpat decitla maturitate.

Casa de pe strada Flondor numirul21 avea parter gi unetaj cu doui intriri. Prima, situati la mijlocul imobilului,era destinat[ locatarilor, iar t doua, lateral stinga, era opoartil pe unde puteau intra trisurile, maginile sau clru-gele, mai ales ultimele, care aduceau, toamna,lemne pentruiarnl. Cind deschideai u9a de laintrarea principall, aveaiin fagl un coridor lung ce se termina intr-o terasl, care, pewemea Lceea.rmi se pirea foarte mare. De pe terasd., cobo-rai in curte, iar de aici intrai in grldini, un adev[rat parc,dar cu un aer misterios, unde m5. jucam cit era zi:ua delungl, pinl cind cineva,,binevoitor"m-a prevenit ci acolo,prin tufiguri, s-ar ascunde un bandit periculos. Atunci, cu-prins de fric[, o weme nu am mai pus picionrl in grldinl.Dar, aflindu-se la noi un vir al mamei,Ionel Andreiciuc,ofi,ter de cavalerie, acesta m-a luat cu el 9i ajungi la loculcu pricina a scos sabia 9i a inceput si loveasci tufisurile, in&eapta gi in stinga, demonstrindu-mi c[ nu se afla ni-meni acolo. Dupn aceastl interventie am scipat de fricn;imi-am reluat, cu bucurie, jocul in gridinl.

Imediat ce deschideai usa de la intrare gi te aflai pecoridor, in partea dreaptl era uga apartamentului nostru,care didea in camera de zi, o cameri importanti in con-figara,tia locuingei. Aici se primeau musafirii, se intruneafamilia cu felurite ocazii,periodic se incingeau pasionantepartide de taroc sau pocher gi chiarjocuri de copii.

Dalce-arnar

imi amintesc de acele momente unice, de neuitat.Era in luna noiembrie, cind intorcindu-ne de la cimitirde ziua mo4ilor, la care participase intretga, familie alui l'omama, au fost invitali cu tolii la noi. Eu nu amrelinut decdt prezenga copiilor dintre care se remarcaucele doul surori Kaindl: cea mai mare se numea Vera 9iera o domnigoarl de 15 ani, foarte cuminte, pe cea de-adoua, mai micI, o chema Kascha gi era de virsta mea. Nule-am revilzut decit peste mai mul,ti ani, dupl cel de-aldoilea refugiu, la Timigoara. To,ti copiii s-au instalat inprima camerl, unde se desftgura un joc foarte frumos giinteresant, de curse de cai. Cit era masa de mare, pe toatlt[blia, s-a agternut hipodromul, iar fiecare participant aprimit un c[1ug de plumb care copia foarte bine originalul.Blnuiesc ci jocul aparlinea bunicilor 9i, cdnd m[ gindescc[ dupfl evenimentele din anii urmltori s-a pierdut im-preunl cu alte bunuri la care fineam, m[ cuprinde unsentiment ireversibil de tristefe.

Dar ceva mai important pentru mine era ci iarna ap[-rea pomul de CrIciun, aducind cu el 9i acea stare plinlde farmec. Din camera de zi treceai in sufragerie, cu ve-dere la stradd, ca gi prima. Despre aceasti incipere nuam prea multe amintiri, cu exceplia Crlciunului, cinddevenea un fel de anticamer[ spre evenimentul numflrulunu al anului, care incepea cu sirbitoarea ajunului, prilejde bucurie pentru intreaga familie, dar mai ales pentrumine (fratele meu a intrat in scenfl ciliva ani mai tdrzfua,).Urmau apoi celelalte camere, pe care le-am cunoscut maipulin, it afard. de cea a bunicilor, unde pe un perete erauexpuse patru litografii ale pictorului Franz-Xavrer Knapp,rcprezentdnd imagini din Cerniugi gi la care bunicafnea foarte mult. LucrIrile au fost pistrate cu sfingeniegi au supravieguit celor doui refugii, afl0ndu-se astilzila,

t9

SERGIU FLONDOR

Timigoara,la fratele meu Tinu. in sfirgit, din camere tre-ceai, probabil printr-un hol, in bucitlrie 9i la dependin,te.Aici se glsea 9i a doua intrare, care comunica cu terasa.

La 15 decembrie 1936 s-a niscut fratele meu Tinu(care va fi numit pdnil tttziu Luf, cum il voi numi 9i euin prezentele amintiri). Acest eveniment a adus multlbucurie in casa noastri, mai ales cI se apropiau slrblto-rile Criciunului, iar familia era cuprinsl de acea inega-labiH starc, Weinacbtsstimrnung!. Errm in plinl iarn[, cumultl zdpadd" 9i ger, obignuite la Cernluli,rfaril se auzeaclinchetul clopogeilor de la slniile care treceau prin falacasei, iar eu eram foarte ocupat cu conceperea unei scri-sori cltre Christkindcltenrclre pe wemea aceea indeplineasarcinile lui Mog Crlciun. Mai erau citeva z:/Le pdrrd,la,Crlciun 9i Lul a fost adus acasi de la clinica unde ve-nise pe lume. Era aga de impachetat in pflturi, incit nuse vedea aproape nimic din con,tinutul ,,coletului". Abiacind a inceput despachetarea a iegit la iveali si pruncul:o mogildea![ inftgurati in scutece, de nu i se vedea decitfaga rogie ca focul 9i care rlcnea ca din guri de garpe. Eu,foarte surprins 9i, in acelagi timp tulburat de aceastl apa-rigie zgomotoasI, am exclamat: ,,Der kleine Tiger!"2. Maitirnurcind s-a mai potolit rgitagiaram incercat s[-l punla curent cu evenimentele de la noi din casd., dindu-misilinga s[-i explic ci in curind va veni Mog Criciun, cumulte daruri gi cu un brad minunat care se va ridica pdnlin tavan, cu luminite aprinse 9i felurite juclrioare 9i bom-boane. El nu mi-a dat de inleles cI a receplionat cele zisede mine, a intors capul 9i a adormit,llsandu-mil deztmd-git de aceastl primi incercare, nereusit5., de dialog.

lDuhul Gpiritr:l) Crlciunului - in l. germ. in orig.2,,Micul tigru!"- in 1. germ. in orig.

Dulce-dnur

Nu gtiu de la ce virsti am amintiri, dar gtiu cI din fra-gedl copihrie mi-au r[mas intipLrite in memorie intim-phri care m-au impresionat in mod deosebit. A9a, de pild[pd,tarua petrecuti in casa unor prieteni ai pirinflor mei,amintiri rS.mase in minte pentru totdeauna. Mn aflamacolo, probabil inizitd", cind acestor prieteni le-a venit o,,idee" cit se poate de nepotrivitl pentru un copil de virstlpregcolarl (eram la grldinip[). Mi-au povestit cI sus in podbintuie nigte fiinp misterioase care fac riu copiilor neas-cultltori. M-au urcat in podul casei, care era inv5luit in se-miintuneric, cu peretele din fund luminat de ruz.ele soareluice pitrundeau prinff-o ferestruicl laterall, iar ei, ascungi inspatele unor stalpi care sus$neau acoperigul casei, gesticu-lau cu migciri largi, se deplrtau 9i se apropiau, dind impre-sia cd acolo se glseau nigte fiinge fantastice, monstruoase.

Totul se peffecea in acel joc sinistru de umbre gi lumini,incit plrea supranatural. Nu mi-am revenit decit acasi, inmijlocul familiei, gi abia dupd mult timp am inceput s[ uitacele clipe ingrozitoare prin care trecusem. De atunci inslam rlmas cu o team[ de intuneric de care nu am sclpat nicipinl in zilele noasffe; seara nu Pot intra singur in camerain care lumina este stins[ fhr[ se simt o nephcut[ stare depanicl, insogitl de fiori reci pe gira spinlrii.

De mic copil imi pllcea sI fiu imbrlcat frumos, do-rin![ pe care nu mi-am putut-o satisface decit rareori maitdrztu 9i, mai ales, acum la virsta senectut'i. Odat[ pirin-lii mi-au fhcut un dar minunat: un costumag de vinitorbavarez Qtigeranzug), compus din dou[ piese, pantalona,siscurfi cu bretele gi hlinul[ cu nasturi de os, cu imagini inrelie{, de toat[ frumuselea. Costumagul era confeclionatdintr-un material parcl tricotat cu doul fire: unul alb gialtul verde, ceea ce dldea ansamblului o culoare de un ver-zui anume, specifici imbrlcimintei de acest gen Pentru

2t

22 SERGIU FLONDOR

vinltorii adeviragi. Eram incdntat cu acest,,echipament",din care nu lipseau ciorapii lungi 9i bocinceii, gi mi-ag fidorit si-l port in fiecare zi, ceea ce nu era posibil, deoa-rece, cind afafi, era cald 9i soare, trebuia (era gi normal) slimbrac ceva ugor, potrivit wemii. Eu insi stiteam cu ochiia$nti,ti la cer gi, cum se innora puin, d[deam fuga in casd9i reclamam schimbarea toaletei in Jdgeranzug.

In aceastl perioadfl tata lucra la Societatea de Telefoane,pe gantierele in continufl migcare de construcgii de linii detelefonie din Basarabia, pe care a strlb[tut-o de la Hotinpinl la Ismail. Mama i7 vrzita deseori gi citeodati m[lua gi pe mine, cind eram in vacanti. imi amintesc deacele momente frumoase pe care le-am petrecut cu acestprilej, cind tata se muta dintr-un loc in altul gi de multeori dormeam in corturi, ceea ce pentru mine reprezentlsuprema aventurl. Oamenii din preajma lui tata se arltauinc0.ntali de prezenta mea gi m[ alintau in cele maidiverse moduri. $tiu ci doi colegi al-tatei,cu care el legaseprietenie, mi-au d[ruit odati (cred ci era chiar de zlruamea) o aritoasi minge de fotbal, dar pe care o blteauchiar ei, iar eu stiteam la marginea terenului, ca spectator.imi aduc aminte c[ aproape de terminarea lrr.ri.ilor, eraanul 1938, poposisem la Ismail, unde m-am bucurat de oclhtorie cu vaporul pe Dunlre, p6,nd,IaBr[i1a gi inapoi. Afost minunat, ca in povegti.Intr-o zi insoritl (18 iulie), eraslrbltoare, pirinlii mei m-au dus la o plimbare cu barcape Dunflre 9i, cind ne aflam in largul fluviului, au inceputsi sune clopotele bisericilor din port 9i sirenele vapoarelor,iar orice migcare a incetat. A fost momentul impresio-nant, dar trist cind s-a anunlat ffecerea din aceasti lume,la Sinaia, a reginei Maria, mama regelui Carol aI II{ea.

Ismail a fost locul unde m-am imbolnlvit de mala-rie, o boah picltoasl produs[ de Edngarii care migunau

Dulce-amar

gi te atacau in valuri ofensive, fia-rd, mild,, cu invergunare.Am petrecut mult timp rlpus de frigurile malariei 9i numi-am revenit decdt dupi intoarcerea actsd.-

Deoarece in prima pafie a, copihriei am invllat si vor-besc limba germanfl, p[rinfii mei m-au abonat la trei revistegerrnane pentru copli Der Schmetterling,Der Papagei gi DerKiebia.Aceasti inif,ativi a pirinflor a avut consecin,te ne-binuite lsupra preocup[rilor mele imediate gi, mai ales,viitoare.In primul rind, m[ pasiona colecfonarea acestorreviste, pe care le plstram, numir de numflr; pierderea unuiexemplar provoca o &ami de propo4ii, care nu putea ficalmatl decit prin procurarea numirului lipsn (e drept c[asemenea accidente se intdmplau destul de rar, dar era su-

ficient un singur caz cL s[ bulverseze linigtea intregii fami-lii). Preocuplrrea mea. de coleqionLr a. av:ut efecte beneficepentru viitorul meu, deoarece PresuPunea o disciplin[ 9i oordine riguroas[, care m-au ajutat mult in viagl, mai ales clm-arn orientat spre o profesie in care aceste caliteg erau ocondigie sine qua non. Este ins[ foarte adevdrat c[ in anu-mite imprejurlri ele constituiau un handicap serios atuncicind pentru a duce la. capdto lucrare era nevoie de o rezol-vare rapidl rfapt car:e m-a enervat intotdeauna.

Am ajuns la incheierea acestui episod gi nu am scrisnimic despre cine au fost piringii nogtri 9i despre buniciinogtri, de care ne leag[ atdteaarnintiri frumoase, ce ne-auinsolit copilIria de-a lungul timpului, in ciuda unor vici-situdini ale vremurilor.

PLnrNpI !I BUNIcII

TatIl nostru, Dumitru Flondor, descendent al unorfamilii de mogieri bucovineni, a;a cum am consemnatla inceputul acestui capitol, era fiullui Gheorghe (Egor,

23