KINETOTERAPIA N BOLILE REUMATISMALE

Obiective :

Cunoasterea tipurilor de afectiuni reumatismale;

Clasificarea lor dup practica obisnuit n abordarea tratamentului kinetic.

Posibilitatea de informare si documentare rapid, fie a pacientilor, fie a cadrelor medicale

implicate n tratamentul kinetic.

Posibilitatea cunoasterii gradului si formelor de afectare a aparatului locomotor, a altor aparate si sisteme ale organismului uman.

Continut:

Descrierea bolilor reumatismale dup criteriul regiunilor anatomice afectate, organelor si sistemelor.

1.Afectiuni reumatismale ale membrelor superioare

2.Afectiuni reumatismale ale coloanei vertebrale

3.Afectiuni reumatismale ale membrelor inferioareDescrierea bolilor reumatismale dup criteriul regiunilor anatomice afectate, organelor si sistemelor

1. Afectiuni reumatismale ale membrelor superioare

Este o parte extrem de important a aparatului locomotor care realizeaz integrarea organismului n mediul nconjutror, putnd fi deci considerat o adevrat prelugire a creierului, rezolv prehensiunea precum si apropierea si deprtarea obiectelor de corp, este mijloc de comunicare si expresie, contribuie la locomotie.

Afectarea de orice fel a membrului superior duce la prejudicii majore, de aceea kinetoterapia este extrem de util n profilaxia, tratamentul si recuperarea afectiunilor reumatismale ale membrului superior.

Poliartrita reumatoid (P.R.), reprezint o afectiune inflamatorie a tesutului conjunctiv, cu evolutie cronic, caracterizat clinic prin artrite periferice, adesea simetrice, persistente, nesupurative, cu evolutie spre deformri si anchiloze de etiologie multifactorial.

Criteriile A.R.A. (American Rheumatism Association) de diagnosticare a P.R.: 1. Redoare matinal; 2. Durere n cel putin o articulatie; 3. Tumefierea cel putin a unei articulatii timp de 6 sptmni;

4. Tumefierea unei alte articulatii peste un interval de 3 luni; 5. Tumefierea articular simetric; 6. Noduli subcutanati; 7. Modificri radiologice; 8. Modificri n lichidul sinovial; 8. Reactii de tip Waaler Rose.

Conform acestor criterii diagnosticarea poliartritei reumatoide este posibila n functie de

ndeplinirea acestor criterii. Putem vorbi de poliartrita posibila, probabila, definit si clasic.

Leziuni si deformri determinate de P.R.:La nivelul pumnului: 1.Tumefactia pumnului prin sinovita radiocarpian. 2. Sindrom de cap cubital.

3. Redoarea pumnului mai ales n flexie.

La nivelul minii si degetelor: 1. Deviatia cubital a degetelor. 2. Deviatia n gt de lebd a degetelor. 3. Deformatia n butonier a degetelor (invers dect cea n gt de lebd). 4. Deformarea policelui n Z.Obiectivele kinetoterapiei n P.R. 1. Realiniamentul si corectarea axelor articulare n scopul mentinerii miscrii n axe si planuri anatomice normale; 2. Prentmpinarea deformrii articulatiilor; 3.Mentinerea sau cresterea mobilittii articulare pentru a permite mentinerea amplitudinii de miscare n limite functionale; 4. Mentinerea sau cresterea fortei musculare; 5. Recuperarea prehensiunii.

Alte forme inflamatorii de reumatism la nivelul minii. 1. Reumatismul poliarticular acut. 2. Reumatismul psoriazic (P.R. psoriazic); 3. Guta (P.R. gutoas reomatism metabolic)

Obiectivele kinetice mentionate mai sus se aplic n mod curent si acestor forme de manifestare n mod individualizat si creator din partea kinetoterapeutului

Mna artrozic. Spre deosebire de formele inflamatorii, mna artroizic cu toate formele de manifestare, corespunde formelor de reumatism degenerativ.

Forme de manifestare: Artrozele interfalangiene distale (nodulii Heberden) sunt prezente initial la

index si medius, ulterior si la celelalte degete, adesea simetric la ambele mini. Instalarea acestor nodozitti determin limitarea mobilittiii interfalangiene distale. Artrozele interfalangiene proximale (nodulii Bouchard). Aspectul pe care l dau minii acesti noduli este de ngrosare si tumefactie la nivelul I.F.P., cu limitarea mobilittii. Rizartroza (artroza metacarpofalangian) a policelui reprezint o tumefactie si

deformare a articulatiei trapezometacarpiene cu pozitia policelui n adductie si flexie. Boala Dupuytren(retractia aponevrozei palmare), se mai cunoaste si ca boala Lederhose pentru aponevroza plantara. Se caracterizeaz prin ngrosarea si retractia aponevrozei printr-o reactie fibroblastic a aponevrozei.

Obiectivele de tratament kinetic n formele artrozice degenerative ale minii se regsesc n obiectivele mentionate pentru formele reumatismale inflamatorii.Toate formele reumatismale inflamatorii si degenerative mentionate beneficiaz si de posibilitatea interventiei chirurgicale, rezolvnd o parte din obiectivele de tratament obligatorii. Ceea ce rmine sigur de domeniul kinetoterapiei este pstrarea si recuperarea mobilittii articulare, a fortei si a ndemnrii.

Ergoterapia, alturi de kinetoterapie rezolv analitic (Kinetoterapia) si sintetic (Ergoterapia) problema prehensiunii cu diferitele ei tipuri cunoscute.

Tehnici si metode aplicate n afectiunile reumatismale ale minii:

1. Tehnicile anakinetice, imobilizarea si posturarea se ntrebuinteaz, mai ales, n faza acut pentru mentinerea formei pumnului, minii si degetelor pentru prentmpinarea deformatiilor posibile. Aceste tehnici au dezavantajul pierderii fortei musculare si a instalrii anchilozelor partiale sau totale. De aceea aparatele de mobilizare pot fi amovibile, adic permit partial miscarea sau seriate, adic pozitia de imobilizare se schimb n mai multe serii pe directiile anatomice si fiziologice normale, combinndu-se

flexia cu extensia, abductia si adductia, etc.

2. Tehnicile kinetice, dinamice, permit miscarea ncepnd cu exercitii pasive si terminnd cu exercitii active cu autorezistent si rezistent, cu ngreuieri si obiecte (mai ales pentru reeducarea prehensiunii).

Se vor ntrebuinta mai ales tehnicile de promovare a mobilittii n cazul afectiunilor, care produc anchiloz partial sau total si/sau deformri. Aceste tehnici sunt: miscarea activ de relaxare, opunere, stabilizare ritmic, rotatie ritmic, inversare lent si cu opunere, contractii repetate si secventialitate pentru ntrire. Ele ntrebuinteaz diferite

tipuri de contractie muscular: izotonic, izometric si diferite combinatii ntre aceste tipuri de contractie.

n P.R. este de evitat mobilizarea pasiv, preferndu-se automobilizarea. Sunt total contraindicate tractiunile, iar dintre tipurile de contractie muscular izometria, deoarece exercit presiuni intraarticulare.

Va fi respectat cu mare strictete principiul nondolorittii, iar pacientului i se va cere o participare activ si constient n timpul tratamentului. Acest tip de participare creeaz premizele pentru nvtarea corect a exercitiilor, ceea ce duce la eficientizarea autotratamentului.Afectiunile reumatismale inflamatorii si degenerative ale cotului apar in: Poliatrita reumatoid (P.R.); Poliartrita gutoas; Poliartrita juvenil (o form particular a poliartritei reumatoide care afecteaz si copiii mici); Reumatismul articular acut; Artrozele cotului; Reumatisme abarticulare ale cotului. Patologia cotului, indiferent de etiologie, determin una sau mai multe din urmtoarele situatii:

redoare articular, instabilitate articular disfunctie-neuromuscular. Diferitele forme de afectiuni reumatismale inflamatorii ale cotului, mai ales n cazul poliartritelor, datorit istalrii redorii articulare, a tesutului conjunctiv (a capsulei articulare, n mod deosebit) duc precoce la limitarea extensiei, evolutia putnd fi, de cele mai multe ori, spre anchiloz n semiflexie (mai ales poliartrita juvenil) cu compromiterea grav (instalarea de handicap) a unor miscri din cadrul A.D.L.-urilor si a activittilor profesionale.

Celelalte forme de suferinte ale cotului (cele artrozice), se instalez mai ales ca urmare a unor luxatii, fracturi sau microtraumatisme repetate.

Formele abarticulare: Epitrohleita este o tendinit de insertie a muschilor epitrohleieni cu manifestri dureroase la nivelui cotului si pumnului n cadrul miscrii de flexie a antebratului pe brat, contra unei rezistente; Epicondilita este o tendinit de insertie a muschilor

extensori, durerea se manifest n partea extern a cotului la miscarea de extensie, asociat cu pronatia;

Olecranalgia este tendinita de insertie a tricepsului, durerea apare la extensia cotului, mai ales n miscarea cu contrarezistent.

Obiective kinetice de tratament si recuperare a cotului: 1.Combaterea durerii prin tehnici anakinetice (pozitionri si posturri n limite functionale); 2. Recstigarea mobilittii functionale si normale prin exercitii dinamice ncepnd cu autopasive (exercitiile pasive sunt total contraindicate din cauza aparitiei bruste a durerii la cea mai mic amplitudine); 3. Tonizarea musculaturii pentru recstigarea fortei musculare si a stabilittii n diferite grade de flexie si extensie.Tehnici utilizate: Pentru refacerea fortei - inversare lent si inversare lent cu opunere, contractii

izometrice n zona scurtat, izometrie alternant. Pentru refacerea mobilittii - initiere ritmic, relaxare-opunere, relaxare-contractie, stabilizare ritmic, rotatie ritmic, exercitii active cu obiecte si cu rezistent a

corpului (flotri). Se preteaz foarte bine metodele Klapp, Kabat si Bad Ragaz (hidrokinetoterapia), precum si notul terapeutic. Ca principii de respectat sunt: principiul nondolorittii, principiul accesibilittii ( de la

usor la greu, de la simoplu la complex, de la apropiat la ndeprtat), principiul participrii constiente si active cu avantajul crerii premizei de autotratament.Afectiunile reumatismale inflamatorii si degenerative ale umarului: - Artritele cronice ale umrului, pe primul loc fiind spondilita anchilozant, cand afectarea este ntotdeauna bilateral, urmata de PR. Semnele clinice n spondilita anchilozant sunt identice cu cele din poliartrita reumatoid, dar particularizate la umr prin redoarea marcata si blocarea coloanei cervicale si articulatiilor SH. n toate situatiile sunt lezati muschii rotatori, ceea ce duce la o artroz acromioclavicular dureroas.

- Artrozele umrului ca localizare sunt rare si de obicei apar ca urmare a unor stri posttraumatice sau microtraumatisme suferite anterior. Ele fac parte din contextul general al poliartrozelor.

- Periartrita scapulo-humeral (P.S.H.) este de fapt o afectiune heterogen din grupul reumatismelor abarticulare.

Localizarea proceselor reumatismale inflamatorii sau degenerative la nivelul structurilor

periarticulare determin suferinte specifice la nivelul tendoanelor, burselor si capsulei articulare. Acestea reprezint aproximativ 80 % dintre afectiunile umrului, n accelerarea leziunilor degenerative si n producerea inflamatiei care contribuie la generarea unui tablou clinic caracterisrtic sunt incriminate:

traumatismele, microtraumatismele, -expunerea prelungit la frig, factorii de stres.

n periartrita scapulo-humeral, leziunile sunt localizate mai ales la nivelul articulatiei scapulohumerale, mai ales leziuni la nivelul tendonului muschiului supraspinos, al bicepsului brahial, caracterizate prin necroze, rupturi partiale si totale precum si calcifieri. Sunt cazuri n care pot fi incriminate leziuni la nivelul capsulei glenohumrale, a crei inflamatie evolueaz ctre fibroz realiznd aspectul de umr blocat.

Cele mai dificile cazuri sunt datorate rupturii unor tendoane n special a celor patru muschi rotatori, care alctuiesc calota rotatorilor, avnd ca urmare aspectul clinic de umr pseudo-paralitic.P.S.H.-ul evolueaz n pusee dureroase, genernd impotent functional n faza acut si tendint spre anchiloz partial n afara puseului. Din punct de vedere clinic P.S.H-ul include 3 forme: umrul dureros simplu (tendinita supraspinosului si a bicepsului), umrul dureros acut (bursita subacromiodeltoidian), umrul blocat sau umrul pseudo-paralitic.Obiectivele tratamentului kinetic n P.S.H. 1. Combaterea durerii prin tehnici anakinetice (n puseu acut), posturri si imobilizri de scurt durat; 2. Refacerea mobilittii n articulatiile centurii scapulare;

3. Tonizarea musculaturii; 4. Redobndirea stabilittii si a abilittii miscrilor controlate.

Tehnici si metode kinetice: Pentru restabilirea mobilittii n stadiu de puseu acut, imobilizarea si posturarea se vor ntrebuinta schimbnd la intervale scurte de timp unghiul de deschidere (abductie-adductie, flexie-extensie, rotatie intern-rotatie extern). Pot fi ntrebuintate cu succes exercitiile pasive, n mod special cele auto-pasive, dar se va cuta o trecere ct mai rapid la exercitiile active si active cu rezistent. Pentru a obtine o mai eficient tonizare n timp scurt, se vor promova exercitiile izometrice (cu

contraindicatie n cazurile de preinfarct si infarct miocardic). De asemenea exercitiile izotonice, au avantajul c rezolv simultan att redobndirea mobilittii ct si a fortei. Sunt combinatii de exercitii care se compun din alternanta contractie izometric-contractie izotonic n lant cinematic nchis si deschis.

Tehnicile folosite: initiere ritmic, miscare activ de relaxare-opunere, contractii repetate,trelaxare-contractie, stabilizare ritmic, inversare lent, inversare lent cu opunere, izometrie alternant (cu respectarea contra-indicatiilor), rotatie ritmic.

Metodele folosite: Klapp, Kabat si Bad Ragaz, metoda Coodman, notul terapeutic, jocul cu mingea n ap etc.

Principiile n abordarea tratamentului kinetic: cel al nondolorittii, al accesibilittii n cadrul cruia, ca o particularitate, se va trece treptat de la exercitii kinetice n lant cinematic nchis, apoi semideschis si la sfrsit lantul cinematic deschis. Tonifierea muscular se va rezolva simultan cu recstigarea mobilittii si stabilittii. Pentru atingerea unui nivel functional este suficient a se ajunge la forta 4 (pe scara 0-5).

Nu sunt contraindicate exercitiile pasive, dar este bine a se ajunge cat mai repede la cele active. n timpul sedintelor de kinetoterapie este indicat ca ritmul de executie a miscrilor s se fac n ritmul respiratiei deoarece este un ritm biologic, usor suportabil, iar exercitiile s nu depseasc patru timpi, de preferint doi timpi. n formele de reumatism inflamator (spondilita anchilozant, poliartrita reumatoid) umerii sunt afectati de durere n mod deosebit n pusee si de redoare, mai ales n stadiile avansate de evolutie. Tratamentul kinetic se nuanteaz n functie de starea de puseu sau faza cronic si se aplic simltan cu rezolvarea obiectivelor specifice ale acestor boli.Afeciunile reumatismale ale coloanei vertebrale

Coloana vertebral pe bun dreptate este considerat a fi organul axial al aparatului locomotor.

Orice afectarea a sa precum si alte forme patologice duce, indirect, la afectarea aparatului, a locomoiei, cu

pericolul de instalare a handicapului. Din punct de vedere clinic articulaiile care pot fi afectate n

afeciunile reumatismale sunt: atriculaiile disco-somatice, articulaiile, interepifizale, articulaiile

aparatului ligamentar.

A. Forme inflamatorii de reumatism la nivelul colonei vertebrale

Spondilita anchilozant. Cea mai cunoscut form de reumatism inflamator la nivelul coloanei

vertebrale este aceast boal, creia i se mai spune si Boala Bechterew, boala Strumpell-Pierre Marie etc.

Etiologie ei este nc insuficient cunoascurt. Predominana ei la brbai este recunoscut de statisticile

medicale. Sunt suspectai mai muli factori neinfeciosi, dar mai ales cei infeciosi si factorii genetici. n

cadrul teoriei interpretrii moleculare i se rezerv antigelului HLA-B27 un rol patogenetic de mare

certitudine. Leziunile ce le provoac sunt la nivelul articulaiilor periferice (inflamaia) la nivelul coloanei

(osificarea capsular), la nivelul articulaiilor sacro-iliace (inflamaie si sinostoz) la nivelul discurilor

intervertebrale (inflamaie si osificare) la nivelul aortei (inflamaie). Deci, din cele prezentate, rezult patru

tipuri de leziuni (inflamaie, osificare, fibrozare, depuneri de amiloid).

Aceast boal cunoaste o evoluie de cele mai multe ori ndelungat si specialistii au czut de acord

asupra a patru stadii de evoluie, apreciindu-se funcionalitatea coloanei din punct de vedere articular si

muscular. Stadiul iniial este cel de sacro-ileit, fiind afectate doar articulaiile sacro-iliace (dureri locale

nocturne, usoar subfebrilitate, stri de inconfort. Stadiul doi afecteaz mobilitatea regiunii lombare dinspre

sacru spre lombar nalt. Stadiul trei se manifest prin anchiloz aproape total la nivelul coloanei

lombare, afectnd totodat coloana toracal, inclusiv articulaiile costo-vertebrale.Este limitat respiraia de

tip toracal. Stadiul patru fixeaz ca un b de bambus coloana lombar, toracal si cea cervical (parial)

pn la diminuarea drastic n articulaia atlanto-axoidian si atlanato-occipital. Este ultimul stadiu de

evoluie si handicapul este major. De fapt, handicapul se instaleaz nc din stadiul trei.

Kinetoterapia, n cadrul tratamentului complex al spondilitei anchilozante este foarte important.

n spondilita anchilozant obiectivele se subordoneaz stadiilor de evoluie.

n stadiul unu de evoluie activitatea coloanei este cvasifuncional. Practic, dac boala este

depistat din acest stadiu, celelalte stadii se vor instala foarte trziu, pacientul avnd o via absolut

normal. Din punct de veedere kinetic ne vom propune n perioadele de puseu o poziionare a corpului

corect (pat tare cu o pern mic sub ceaf) si apoi de ndat ce se trece la faza subacut si cronic exerciii

de for si mobilitate n toate axele si planurile anatomo-fiziologice. Respiraia va fi intens ntrebuinat, o

dat pentru o bun oxigenare n cadrul efortului apoi pentru obinerea unui ritm de lucru optim. Foarte

important este ca s prentmpinm pierderea mobilitii n articulaiile costo-vertebrale. Pacientul trebuie

constientizat de efectele bolii n stadiile avansate, de nsusirea igienei zilnice si a necesitii efecturii unui

program zilnic cu exerciii simple si eficiente.

Stadiile doi si trei de evoluie au ca obiective pstrarea si recstigarea mobilitii coloanei, dac este

posibil revenirea la starea de mobilitate avut nainte de ultimul puseu. Este important pstrarea mobilitii

la articulaiile sus menionate, mai ales a celor costo-vertebrale. O anchiloz parial n aceste articulaii

duce la diminuarea expansiunii toracice n inspiraie si expiraie, ceea ce este grav pentru ventilaia

pulmonar cu toate consecinele.

n aceste stadii kinetoterapia mai are si rolul de a menine coloana n forma ei fiziologic, dac se

poate pstrnd intacte curburile sale normale, chiar dac mobilitatea s-a diminuat parial.

Stadiul patru pretinde conservarea ct mai bun a mobilitii restante n segmentele afectate si o

preocupare major pentru mobilitatea coloanei n segmentul cervical. Umerii si soldurile, fiind afectate si

ele, kinetoterapia va pune un accent deosebit si pe pstrarea mobilitii articulare si a forei musculare la

nivelul acestor zone anatomice. Practic, stadiul patru de evoluie clinic poate fi bine tolarat de pacient dacdin punct de vedere funcional pacientul rmne n stadiul trei.Tehnici si metode: Accentul se va pune pe pstrarea mobilitii articulare, lucrndu-se special

pentru fiecare segment al coloanei n parte si pentru coloan n ansamblul ei. Fora se subordoneazmobilitii si se va pune accent pe muschii paravertebrali ai coloanei, pe muschii intercostali si pe diafragm.

Exerciiile izometrice vor fi folosite puin deoarece s-ar putea s fie afectat aorta, de aceea vor fi mult

ntrebuinate exerciiile izotonice. Anakinezia va fi promovat doar pe parcursul perioadelor de puseu si se

vor subordona prentmpinrii instalrii unor curburi deformante. Ca tehnici amintim: inversarea lent si cu

opunere, miscarea de relaxare-opunere, progresia cu rezisten. Ca metode sunt indicate: hidrokinetoterapia

si notul terapeutic, metoda Kabat (ritmat de respiraie), metoda Klapp (adaptat pentru spondilita

anchilozant).

De remarcat c pe msur ce boala evolueaz spre stadiile terminale intervenia kinetic nu scade ca

importan, dar se mpuineaz mijloacele de intervenie. Practic, de ndat ce s-a pus diagnosticul acestei

boli interveia kinetic este o parte a profilaxiei secundare si teriare.

Trecerea dintr-un stadiu n cellalt se face prin evaluare si apreciere clinico-funcional. Aceste

evaluri se fac obligatoriu de cteva ori pe an si mai ales dup fiecare puseu. Din punct de vedere kinetic

este ideal dac se ajunge la recstigarea funciilor coloanei de mobilitate si for avute nainte de ultimul

puseu.

Principiile care trebuie respectate n spondilita anchilozant sunt: Principiul nondoloritii,

principiul accesibilitii, participarea constant si activ a pacientului.

B. Afeciunile reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale

Aceste boli sunt echivalentul la nivel axial al bolilor degenerative articulare periferice. Dac la

nivelul acestor articulaii este afectat cartilajul hialin, la nivelul coloanei, aceste boli sunt rezultatul strii

de uzur ce apare n urma suprasolicitrilor prin ncrcare mecanic.

Cervicartroza. Este boala reumatismal degenerativ a coloanei cervicale determinat de uzura

discurilor intervertebrale care include mai multe suferine:

- discartroza cervical, cu sau fr hernie discal,

- uncartroza

- degenerescena ligamentelor intervertebrale.

Toate aceste suferine afecteaz aproape exclusiv partea inferioar a coloanei cervicale (n special

C5 C7).

ntre factorii favorizani specifici acestei afeciuni se numr anomaliile congenitale de tipul gt

scurt. n contextul cervicartrozei au fost descrise urmtoarele sindroame:

- Cervicalgia cronic non-radicular. Substratul morfologic este determinat de o discartrozincipient plus artroza interapofizar posterioar, ce determin traciuni minore pe ligamente.

- Cervicalgia acut rigidizant (torticolisul acut vertebrogen). Substratul morfologic este

determinat de o protruzie discal plus artroza interapofizar posterioar.

- Nevralgia cervico-brahial. Substartul morfologic este o hernie discal cervical.

- Insuficiena vertebro-bazilar.Substratul morfologic este dat de uncartroz.

Dorsartroza. Este mai frecvent la aduli si la vrstnici.

- Dorsalgia cronic, datorat unei discartroze mai frecvent n zona mijlocie a coloanei vertebrale

dorsale mai ales n cadrul unei spondiloze deformante, n zona inferioar, sau printr-o artroz a

articulaiilor costotransversale si costovertebrale (mai ales n partea inferioar a coloanei dorsale).

- Dorsalgo sau dorsalgia acut rigidizant. Prezint o oarecare similitudine cu lumbago. Se

datoreste unei protuzii si hernii discale toracale.

- Cifoza senil Schmorl, are ca substrat morfopatologic degenerarea fibrelor inelului fibros n

regiunea dorsal mijlocie ceea ce va determina rupturi translamelare anterioare si laterale cu pensarea

anterioar si apoi o scleroz anterioar a spaiului discal, osteofitoz anterioar si apoi o sclerozanterioar a discurilor. Afeciunea apare la indivizii de peste 70 de ani.Artroza articulaiilor interapofizare posterioare. Afeciunea se comport patologic ca si

afeciunile periferice, cu deosebirea c, aceast artroz este rareori mecanic. Localizrile sunt la nivelul

D10-L2 si lombar inferior L3-S1.

Caracteristic pentru aceast afeciune este manifestarea simptomatic la distan, distal fa de

sediul leziunii. Cnd apar fenomenele de compresiune se produce o simptomatologie caracteristicfiecrei zone.

Sindroame clinice lombare

La nivelul coloanei lombare, att datorit structurii sale ct si a participrii ei funcionale la

ansamblul funcional si biomecanic al organismului, pot aprea o serie de afeciuni, manifestndu-se n

contextul unor sindroame. n alte tipuri de suferine nemecanice ca de exmplu: inflamatorii sau tumorale,

istoricul si anamneza sunt cu totul altele.

Dintre cele opt sindroame clinice lombare cinci prezint o simptomatologie oarecum comun sub

aspectul durerii, un asa-zis complex dureros simptomatic comun: dureri lombare si care iradiaz n fes;

dureri parasacrate; dureri peritrohanteriene; dureri scleromiotomiale (referite) care se extind pn la

genunchi; semne neurologice obiective absente.

A.Sindromul rahidian care se prezint cu trei tipuri de manifestri:

a. Manifestri statice: atitudini vicioase (scolioz, hiperlordoz, aplatizarea lordozei);

b. Manifestri dinamice: limitarea funcional a miscrilor n cursul unor activiti cotidiene;

limitarea flexiei, a miscrilor de lateralitate, dificulti de mers; existena unei neconcordane ntre

miscrile pasive si active; fenomenul de arc dureros; miscri dezaxate.

c. Manifestri locale.

B. Sindromul dural datorit unui conflict disco-radiculo-dural, care poate prezenta dou forme

sub aspectul durerii:

a. cu durere spontan dural- determinat de presiunea unei hernii discale asupra durei mater.

b. cu durere dural provocat- prin anumite manevre.

C. Sindromul neurologic, se realizeaz prin compresiunea pe elementele neurale n canalul

rahidian sau n gaura de conjugare (tulburri de sensibilitate).

D. Sindromul ligamentar:

a. algii ligamentare acute;

b. algii ligamentare cronice.

E. Sindromul psihic nsoeste orice durere si mai ales cronic, putnd determina psihizarea

afeciunii.

F. Lumbago acut capsulo-ligamentar. Se caracterizeaz prin dureri de tip mecanic care se

amelioreaz n repaus si se accentueaz la mobilizare. Celelalte caracteristici ale durerii corespund

complexului dureros simptomatic comun.

G. Sindromul sacroiliac si/sau piramidal.

H. Prolapsul disacal postero-central acut / subacut (lumbago acut sau subacut discogen); discopatia

lombar stadiu II.

I.Sindroame de origine fascial (sindroamele miofasciale). Sunt legate de o patologie degenerativsi se manifest prin miogeloze, zone dureroase cu sediul n straturi diferite: tegument, fascii, aponevroze,

ligamente, capsule, periost, muschi. Aceste zone pot fi asimptomatice sau simptomatice, latente, sau

active, ca induraii circumscrise din musculatura dorsal inferioar lombar, ptratul lombar, fesierii,

tensorul fasciei lata, tricepsul.

a. Stenoza de canal vertebral. Se poate manifesta sub forme latente, fruste sau severe, acestea fiind

de domeniul chirurgical.

b. Sindromul de tunel neural. Sindrom nrudit cu sindromul de tunel carpian. Este datorat unei

osteofitoze posterioare sau postero-laterale n gaura intervertebral.