Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe'quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Geneza comunității române dinMontreal sub lupa unui istoric

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Un articol despre celmai recent studiu al is-toricului Daniel FlorinPredoiu privind cadrulinstalării primilor imi-granți români la Mon-treal și cei 12 „Părințifondatori” ai comunității.

FILE DE ISTORIE ►► PPaagg.. 44,, 55

CCCC EEEE EEEE SSSS TTTT EEEE ȘȘȘȘ IIII CCCC EEEE NNNN UUUUEEEE SSSS TTTT EEEE PPPPAAAACCCC TTTT UUUU LLLLMMMM OOOO NNNN DDDD IIII AAAA LLLL AAAA SSSS UUUU PPPP RRRR AAAAMMMM IIII GGGG RRRR AAAAȚȚȚȚ IIII EEEE IIII ????

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 225 ■ 14 decembrie 2018

CORINA DIANA HAIDUC: „MAI MULTĂ TOLERAN�Ă, DESCHIDERE, ÎNTRAJUTORARE, UNITATE” COMUNITATE ► Pag. 2

Cum să „supraviețuim” exceselor de sărbătoriCa în fiecare an, sărbă-torile sunt sinonime cuexcese alimentare și unconsum ridicat de bău-turi alcoolice, și, prin ur-mare, cu kilograme înplus sau mai rău, cu totfelul de probleme diges-tive.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ► Pag. 14, 15

►► PPaagg.. 77

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

■ Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal, curezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă laCurtea Federală şi Curtea Superioară.■ În colaborare cu 12 avocați, vă asigură servicii îndrept matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrațieisau al muncii, precum și reprezentare la litigii în Româniași la CEDO.■ Onorarii rezonabile. Cărți de credit/debit sunt acceptate.

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

Când ați pășit pentru prima oară pepământ canadian și care au fost impresi-ile la început?Aveam 40 de ani iar anul era 2007. Cerulalbastru ca marea, imens ca infinitul, și cu-lorile frunzelor de arțar pe care niciun pic-tor nu poate să le transpună cu adevărat pepânză, au fost printre primele impresii pecare nu le voi uita niciodată. A urmat apoiconstatarea că sunt pe altă planetă pentrucă oamenii au răbdarea să stea la coadăpentru orice, de la trecerea de pietoni pânăla urcatul în autobuzul, unde șoferul nuobosește să salute și să mulțumeascăfiecărui pasager în parte, și multe altele…

Care a fost primul dvs. contact cu comu-nitatea de limbă română și cine v-a acor-dat primul ajutor?

Am venit în Canada fără să avem rudesau prieteni. O familie tânără de români,contactați prin internet, au închiriat pentrunoi un apartament. Ne-au așteptat la aero-port și ne-au inițiat în primele săptămâni.În primul an am primit mobile și alte lu-cruri utile de la alți români.

Care sunt trei lucruri realizate de dvs. înCanada de care sunteți mândră?

În primul rând ar fi adaptarea. Mă simtaici ca acasă - nici nu înțeleg de ce uniifolosesc „acasă” ca sinonim pentru Româ-nia. Nu am simțit niciodată regretul că am

plecat din România, doar dorul față depărinți, de sora mea, de rude. Am mulți pri-eteni aici, îmi îndeplinesc misiunea în viațăprin serviciul pe care-l am, scriu, pictez,sunt împlinită din multe puncte de vedere.

În al doilea rând, sunt mândră că amreușit să-mi echivalez diploma de farmacistla 44 de ani, urmând cursurile unui pro-gram de studii exigent, de numai un an, cu70 de credite. Cred că experiența mea per-sonală poate fi încurajatoare pentru mulținou-veniți - de a nu-și uita visurile cu careau sosit în Canada și de a merge până lacapăt, chiar dacă drumul nu este ușor. Măbucur că mi s-a oferit ocazia să lucrez într-un cartier cu mulți români, mare partevârstnici, pe care pot să-i ajut cu sfaturi înlimba maternă.

Nu în ultimul rând, sunt mândră derealizările mele artistice, de curajul de a-miexprima creativitatea și imaginația prinproză, poezie, pictură, lansări de carte, or-ganizare de evenimente. Am publicat douăcărți de eseuri literare, „Ma vie en rose” și„Copacii plâng uneori” și am participat lavernisaje de pictură. Sunt, de asemenea,implicată în viața comunității românești dinMontreal, ca secretară a Asociației Canadi-ene a Scriitorilor Români (din 2008), casecretar de redacție a revistei Candela deMontreal (din 2016) și ca președintă a Aso-ciației Culturale Române și vicepreședintăa Cenaclului Eminescu (din 2017).

Dacă ar fi să aduceți trei critici comu-nității române din Montreal, care ar fiacestea?

Comunitatea română este formată dinromâni, deci reproșurile ar trebui adresateoamenilor care o compun. Unul ar fi lipsadorinței sau a putinței de a deveni mai buniîntr-o societate mai bună, care nu este per-fectă, dar care permite și deschide porți deafirmare a potențialului din noi.

Apoi ar fi spiritul critic și autocriticfoarte pronunțat, competitiv chiar, care areși avantaje, cum ar fi crearea unei imaginibune a angajatului român loial în societateacanadiană, dar și dezavantajele de a finemulțumit mereu, adică cârcotaș.

Ar urma firesc lipsa de unitate, de soli-daritate și bârfa, neconstructive.

Care ar fi trei sugestii (urări) pe care le-ațiadresa comunității noastre?

Fac parte din comunitatea română, deciaceste sugestii mi le adresez și mie. Trăimîntr-un mediu multicultural, bogat prin cele120 de comunități care conviețuiesc îm-preună. Unde mai există așa ceva pe glob?Îmi doresc să luăm exemplu de la celelaltenații despre mai multă toleranță, des-chidere, întrajutorare, unitate, organizare,voluntariat fără un interes imediat și multealte lucruri bune de care să fim mândri.

Adaptarea într-o țară nouă este esen-țială pentru noi și copiii noștri, dar ar fi mi-nunat să nu ne uităm limba, tradițiile șiobiceiurile și să le transmitem mai departeprin orice mijloc. Urez românilor din Mon-treal curajul de a se implica mai mult înviața comunității române dar și în cea cana-diană, de a-și depăși autolimitările legatede vârstă, de viața socială sau politică.

Corina Diana Haiduc: „Mai multă toleranță,deschidere, întrajutorare, unitate”

În acest an al Centenarului Unirii, maimulte asociații de limba română dinMontreal au decis să sărbătorească îm-preună acest eveniment istoric, orga-nizând o serie de conferințe șievenimente și creând o Medalie a Cente-narului specifică comunității noastre. Iatăasociațiile participante: Asociația Cultu-rală Română, Comunitatea Moldovenilordin Quebec, Asociația Română dinCanada, Comunitatea Română din Mon-térégie, Asociația Scriitorilor de LimbaRomână din Quebec, Cenaclul literarEminescu, Asociația Canadiană a Scriito-rilor Români, Asociația Artizana, Asoci-ația Dor, Academia Educativă dinMontreal, revista Pici Voinici, AsociațiaTricolor, Asociația Românilor din Laval. Medalia Centenarului este menită săomagieze acei români-canadieni careprin activitățile lor contribuie la bunareputație a comunității, se remarcă în so-cietatea canadiană și promovează culturaromână. Medalia a fost creată de artistulgrafician Iulian Gherștoagă. Ea este ro-tundă, de culoare aurie, fiind prevăzutăcu o panglică roșie. Medalia înfățișeazălogo-ul Centenarului specific Montrealu-lui, cu conturul României Mari, frunzade arțar și inscripția „Centenarul Unirii1918-2018, Montréal, Canada”. Medalia va fi decernată până la sfârșitulacestui an, iar ziarul Accent Montreal văprezintă o serie de interviuri cu câtevadin personalitățile recompensate cuaceastă medalie. În prezenta ediție, în-săși autoarea întrebărilor din aceastăserie de interviuri: Corina DianaHaiduc, președinta ACR.

Repere biograficeCorina Diana Haiduc este de profesiefarmacist, lucrând în acest domeniu atâtînainte de venirea în Canada, cât șidupă. Pe lângă meseria sa, pasiunileCorinei Haiduc se îndreaptă către scrisși pictat. A publicat, la Montreal, douăvolume de eseuri, „Ma vie en rose”(bilingv, română și franceză) în 2010 și„Copacii plâng uneori” în 2014. Din2015 este colaboratoarea publicației Ac-cent Montreal la rubrica „Comunitate”. Voluntariatul în folosul comunitățiinoastre este parte integrantă din viața sa,o continuare a preocupărilor sale dinRomânia, unde a fost președinta asoci-ației de prietenie româno-franceze Târ-goviște-Orvault. Este secretară aAsociației Canadiene a ScriitorilorRomâni (2008), secretară de redacție arevistei Candela de Montreal (2016),președintă a Asociației CulturaleRomâne (2017) și vicepreședintă a Ce-naclului Eminescu (2017). S-a remarcatprin organizarea a numeroase eveni-mente destinate comunității române dinMontreal, precum Festivalul Candela,vernisaje de pictură, lansări de carte.

FOTO: Anatol Ciobanu.

Corina Diana Haiduc

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

CORINA DIANA HAIDUCcorina.haiduc@accentmontreal.com

Joi, 20 de-cembrie, ora17.00, trei aso-ciații culturaledin Montreal -Cenaclul Emi-nescu, Asocia-

ția Culturală Română (ACR) șiComunitatea Moldovenilor dinQuebec (CMQ) - invită mem-brii, colaboratorii și prietenii lao întâlnire de suflet în pragulsărbătorilor de iarnă, la Centrulcomunitar 6767 Côte-des-Neiges din Montreal, sala 697.Colinde, vers de iarnă și urări debine alături de covrigi, mere șinuci își vor da mâna pentru o at-mosferă caldă, printre prieteni.

Bilanț de sfârșit de an, pro-puneri de an nou și discuții înjurul unei cești fermecate deceai fierbinte cu scorțișoară, vorîncheia seara.

Invitatul special al acesteiîntâlniri este prof. dr. VladimirPaskievici, „un om, o viață, o is-torie”, așa cum l-am cunoscut șielogiat anul acesta (luna martie- n.r.) la aniversarea sa, care vaface lectura unui text inedit.

ACR, CMQ și CenaclulEminescu urează sărbătorifericite tuturor!

Corina Diana Haiduc este deprofesie farmacist, cu o pasiunepentru scris și pictat. Ea estepreședinta Asociației CulturaleRomâne și secretară de redacțiela revista Candela de Montreal.

EVA HALUSeva.halus@accentmontreal.com

La recentulTârg de Crăciunorganizat de aso-ciația Artizana(25 noiembrie,Centrul comuni-tar 6767 Côte-

des-Neiges), pe lângă numeroșiartizani români și de alte naționa-lități, am remarcat și o mini expo-ziție de costume populareromânești. Exemplare unice, cu olucrătură sofisticată, vechi dedecenii sau făcute recent, acestecostume populare fac parte dintr-unproiect numit Dor de ie al Sve-tlanei Semintina.

Originară din RepublicaMoldova, Svetlana trăiește de 12ani în orașul Quebec. Acum opt ania început să colecționeze și să con-fecționeze costume populare

românești - o pasiune cu rădăcini încopilărie, în amintirile de la casabunicilor săi îmbrăcată cu broderiialese.

În prezent, colecția Svetlaneicuprinde 25 de costume popularece provin din mai multe zone aleRomâniei: Oltenia, Muntenia,Transilvania, Banat și Moldova.Fiecare costum are povestea sa:motivele și simbolurile brodate ex-primă apartenența la o comunitate,la o regiune, dar și stări sufletești șievenimente importante din viațaomului (nunți, botezuri, sărbătorireligioase). Rodul creativității fe-meii de la țară, portul românesceste un adevărat document istoricși artistic. Arta cusutului și a țesu-tului este o îndeletnicire foarteveche iar obârșia broderiilor de peaceste obiecte vestimentare co-boară adânc în istorie.

Svetlana Semintina expunecostumele din colecția sa în orașul

Quebec ori de câte ori are ocazia șisperă să devină cunoscută și în co-munitatea română din Montreal.Costumele nu sunt doar de admirat,căci așa cum Svetlana ne măr-turisea, dorința ei este ca aceste ii,catrințe sau fote să fie purtate aiciîn Quebec, pe stradă sau la diverseevenimente, spre o cât mai marevizibilitate și promovare a portuluipopular românesc. Ele pot fi achi-ziționate de doritori la prețuri cedepind de complexitatea broderi-ilor și numărul orelor de lucru. Infosuplimentare: dordeie@gmail.comsau Facebook@Svetlana Semintina

Pictoriță și poetă, Eva Halus se de-finește ca o artistă Zen, întot-deauna în ritm cu natura. Înparalel cu o bogată activitateexpozițională, ea a publicat patruvolume de poezii și două de inter-viuri cu personalități românești dinMontreal.

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • calina.bala@balalegal.ca

„Dor de ie”, un proiect cepune în valoare portulpopular românesc

PE SCURT

ÎÎnnttââllnniirree ddee ssuufflleett îînnpprreeaajjmmaa CCrrăăcciiuunnuulluuii

ZZiiuuaa CCuullttuurriiii RRoommâânneellaa ȘȘccooaallaa JJuunniimmeeaaddiinn MMoonnttrreeaall

De la stânga la dreapta: Costum popular din Transilvania, lucrat manual, a cărui realizare a durat doi ani; cos-tum popular cu o ie încrețită la gât (cămașă de tip carpatic) cu altiță; Svetlana Semintina la Târgul Artizana, 25noiembrie 2018. Fotografii realizate de Lilian Săvin.

Sâmbătă, 12 ianuarie 2019,între orele 13:00 și 15:00, ele-vii și profesorii școlii JunimeaRomână din Montreal vă invităla sărbătorirea Zilei CulturiiNaționale (instituită din anul2011 în data de 15 ianuarie,ziua de naștere a poetuluiMihai Eminescu).

În program: Dor de Emi-nescu - ediția a IX-a, melodiipopulare din diverse zone alețării, moment poetic, vernisajulexpoziției La trecutu-ți mare,mare viitor!, târg românesc(dulciuri de casă proaspete, ii,

artizanat, icoane, picturi și alteproduse specific românești).

Activitatea va avea loc laColegiul Brébeuf, acolo undeîn fiecare sâmbătă au loc cursu-rile școlii: 5625 avenue De-celles, Montreal, H3T1W4,Pavillon Lalemant, Secteur D3,Sala Auditorium. Intrarea șiparcarea sunt gratuite. Info su-plimentare despre acest eveni-ment, cursurile oferite, înscrieriși calendarul activităților extra-școlare pe anul 2019 la:www.junimearomana.com sau514-884-6530.

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

VLADIMIR PASKIEVICIinfo@accentmontreal.com

Acum doi ani, am publicatîn ziarul Accent Montreal(numărul 169 din 11 martie2016), un articol intitulat„Daniel Predoiu, un farcare luminează istoria co-munității române din Mon-

treal” în care prezentam studiul acestuia,„Les premières présences roumaines àMontréal”, apărut atunci în RevistaArhivelor de la Bucureşti. În respectivulstudiu, Daniel Florin Predoiu oferea citi-torului interesat numeroase date despre imi-grarea primilor români, la sfârşitul secoluluiXIX și începutul secolului XX, în regiuneaMontrealului. Principalele sale concluziierau acelea cǎ stabilirea românilor în zonăa fost mai curând un proces lent, cǎ în jurul

anului 1914 nu se găseau încă la Montrealmai mult de 1.000 de imigranţi români şi cǎmajoritatea absolută a acestora proveneadin Bucovina, pe atunci provincie a Im-periului Austro-Ungar.

În noul sǎu studiu, intitulat „Un mo-ment-clé dans l’évolution de la commu-nauté roumaine de Montréal: lareconnaissance juridique de son existencepar le Parlement du Québec (février1914)”, şi publicat la Iași în numărul X(2018) al periodicului Archiva Moldaviae(www.archivamoldaviae.ro), domnul Pre-doiu merge mai departe cu analiza sa și nedescrie întâi cadrul instalării primilor imi-granți români pe insula montrealeză, in-cluzând aici cartierele în care au locuit,meseriile pe care le-au practicat în epocă şiamplasarea geografică a primelor lăcașuricomunitare de rugăciune. Într-un cuvânt, neoferă o adevărată geografie spațială a co-

munității la începuturile sale! Apoi aratǎcum 12 dintre aceşti imigranţi români (cifrăal cărui simbolism îl discută în detaliu!) aucerut în 1913 Parlamentului provincieiQuebec sǎ fie constituiți legal într-o corpo-rație (formă juridică de organizare a uneicomunități în dreptul anglo-saxon, per-mițându-i de a obține și a de deține bunurimobile și imobile, printre altele) sub nu-mele de Église Roumaine Orthodoxe deMontréal şi cum aceastǎ recunoaştere decǎtre legislativul Quebecului, în februarie1914, a reprezentat actul oficial de naşterea comunitǎţii române montrealeze.

Urmeazǎ, în detaliu, biografiile recon-stituite a șase dintre acești 12 români: cineerau, ce se ştie despre ei şi ce au fǎcut în șipentru comunitatea română. Acestor șasebiografii li se adaugă biografia amplă acelui mai important lider al comunitățiiromâne din perioada interbelică, aproapenecunoscut astăzi: Vasile Rotari. Dupǎ care,domnul Predoiu trece în revistă una câteuna, etapele legislative - reconstituite pebaza Analelor Parlamentului Quebeculuidin anii 1913-1914 - ce au condus la pro-mulgarea legii din februarie 1914 și publicăpentru prima oară, după 104 ani de laemitere, textul integral al respectivei legi(în ambele sale versiuni oficiale, engleză șifranceză).

Trebuie subliniat aici cǎ autorul, doc-torand în istorie la Universitatea Laval dinQuebec, a fost preocupat, încă de la sosireasa în Canada, de începuturile imigrațieiromâne la Montreal, fiind surprins de lipsaaparentǎ de interes a membrilor comunitǎţiilegată de acest subiect și implicit de greu-tatea de a obţine informaţii despre aceaepocǎ.

Revenind la studiul menționat, acestaare 75 de pagini, două anexe, peste 210 notede pagină şi opt fotografii atașate, dintrecare unele inedite. E scris într-o francezǎimpecabilǎ şi se citeşte ca un basm! Prezen-tul articol este un rezumat personal al res-pectivului studiu.

ÎNCEPUTURILE DIFICILE ALECOMUNITĂ�II

La începuturile fenomenului imi-graționist românesc în Canada, Montrealul

s-a remarcat mai curând ca veritabil lieu depassage pentru imigranții români care se în-dreptau cu precădere către vestul Canadei,decât ca o destinație finală a călătoriei lor,de unde dificultatea celor ce se instalau înmetropolă - nu foarte numeroși - de a seconstitui într-o comunitate stabilǎ, cu oviaţǎ religioasă şi culturală adecvată.

În ceea ce privește primele concentrăride viață românească pe teritoriul Montre-alului, acestea apar în epocă în patru punctegeografice distincte, situate pe teritoriulunor mici comunități rurale, la periferiaorașului și nefăcând parte administrativîncă din municipalitatea montrealeză. Evorba de sătucul Longue-Pointe, amplasatîn estul insulei montrealeze (în zona podu-lui-tunel Hippolyte-Lafontaine de azi), demunicipalitățile Lorimier (azi Le Plateau),Rosemont (în cartierul cu același nume deazi), situate în partea central-estică a in-sulei, şi de municipalitatea Ville Saint-Pierre, în partea de vest, de-a lungulCanalului Lachine.

Alegerea acestor locații a fost determi-nată de considerente socio-economice, per-mițând identificarea rapidă a unui loc demuncă pentru fiecare imigrant instalat laMontreal: e vorba de fermele agricole dinzona Longue-Pointe pentru cei ce doreau săcontinue să muncească în agricultură, așacum o făcuseră în Bucovina, de uzineleAngus (aparținând celebrei companii fero-viare Canadian Pacific Railway), amplasatela joncțiunea municipalităților Lorimier șiRosemont, respectiv de uzinele CanadianCar & Foundry, situate pe teritoriul muni-cipalității Ville Saint-Piere. Studiul remarcăjudicios că memoria comunității n-a reținutdecât două din aceste nuclee de viață inci-pientă românească montrealeză, reprezen-tate geografic de alăturarea muncipalitățilorLorimier și Rosemont și delimitate spațialde axele bulevardului Saint-Laurent (Vest),Avenue Mont-Royal (Nord), stradad’Iberville (Est) și strada Sherbrooke (Sud),excluzându-le pe celelalte două.

CEI 12 PETI�IONARI ROMÂNINumele celor 12 români care au cerut

Parlamentului provinciei Quebec în 1913 săfie constituiți în corporație s-au păstrat din

Geneza comunității române din Montreal

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă'i cu mine,plătesc o vacan'ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă'i cumine plătesc notarul!

FILE DE ISTORIE

În noul sǎu studiu, intitulat „Un moment-clé dans l’évolution de lacommunauté roumaine de Montréal: la reconnaissance juridique deson existence par le Parlement du Québec (février 1914)”, istoriculDaniel Florin Predoiu descrie cadrul instalării primilor imigranțiromâni pe insula montrealeză și cum 12 dintre aceștia au devenit„Părinții fondatori” ai comunității.

►

Ștefan Cabba (stânga) și Vasile Rotari (dreapta) au jucat un rol esențial în structurareacomunității române din Montreal în primele decenii ale secolului XX.

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 5PAG. 555 COMUNITATE

fericire în legea emisă de legislativul que-bechez și ne sunt astfel cunoscute, cumențiunea că ortografia patronimelor câ-torva dintre ei apare ușor transliterată. În or-dine alfabetică, numele celor 12 „Părințifondatori” ai comunității sunt următoarele:Constantin Babi, Ion Boghean, DumitruBratcu, Ştefan Cabba, Ilie Chibac,Gheorghe Cuciurean, Petru Furnicǎ, Pe-trea Lobodici, Ioan Mǎlin, Ilarie Moloci,Costantin Poede şi Dumitru Sfeclǎ.

Despre o parte dintre acești ziditori decomunitate nu se mai știe astăzi nimic. Pen-tru jumătate dintre ei însă (Constantin Babi,Dumitru Bratcu, Ștefan Cabba, Ilie Chibac,Gheorghe Cuciurean și Petrea Lobodici,cărora li se adaugă Vasile Rotari), autorul areușit performanța unei reconstituiri bio-grafice, în cazul unora dintre ei destul deminuțioasă, bazându-se pe documente și fo-tografii identificate fie în arhivele canadi-ene (disponibile pe site-ul oficial alBibliothèque et Archives Canada), fie în di-verse periodice din epocă, fie furnizatedirect de descendenți ai acestor înaintași airomânilor montrealezi care trăiesc astăzi înregiunea metropolitană a Montrealului sauîn Statele Unite. Respectivii descendenți aufost identificați chiar de autor, via Internet.

Principalele caracteristici comune re-marcate de autor în cazul tuturor acestorfondatori ai comunității românești mon-trealeze ar fi urmǎtoarele: toţi sunt nǎscuţiîn Bucovina, o parte fiind originari chiar dinaceleași sate, toţi aparțin aceleiași generații(născuți în penultimul deceniu al secoluluiXIX), toți sunt de origine țărănească,provenind din mediul rural bucovinean,aproape toți au ajuns la Montreal (cu o ex-cepție) în primul deceniu al secolului XX(având deci cu toții circa 20-25 de ani înmomentul sosirii în Canada), ajungând sălucreze în industria feroviară canadiană, înplină expansiune pe atunci, și aproape toțiau locuit în aceleași cartiere (unii chiar peaceleași străzi), fiindu-și vecini și apropiațiunii altora.

PRICIPALII DOI LIDERI AI COMUNITĂ�II ȘILUPTA PENTRU LEADERSHIP

Un larg spațiu din studiul recenzat aicieste consacrat reconstituirii biografiilor adoi dintre liderii din epocă ai comunității

române de la Montreal, Ștefan Cabba șiVasile Rotari. Amândoi au jucat un rolesențial în structurarea comunității, fiecareîntr-o perioadă distinctă din evoluția aces-teia: Cabba în epoca de dinainte de 1914,Rotari în cea de după 1918. Epoca PrimuluiRăzboi Mondial (1914-1918) coincide într-o bună măsură cu perioada când cei doi și-au disputat leadershipul comunității, celcare a ieșit „învingător” fiind în final VasileRotari.

Amândoi erau bucovineni: Cabba eraoriginar din Boian, Rotari din Udești, delângă Suceava. Sosiseră amândoi cam înaceeași perioadă la Montreal - Rotari în1907, Cabba în 1908. Amândoi vor ajungesă lucreze pentru cel mai important angaja-tor canadian din metropolă, celebrul Cana-dian Pacific Railway (cunoscut de româniidin epocă drept CPR), și amândoi vor fi na-turalizați canadieni în 1913.

Cabba se dovedește într-o primă fază unspirit mai întreprinzător decât Rotari. Lascurt timp după ce ajunge în Canada selansează în organizarea comunitǎţii românedin Montreal, fiind inițiatorul construiriiprimei biserici româneşti din comunitate,„Sfânta Treime”, pe o structură de lemn,edificată în 1912, în Longue Pointe. Estenumit primul preşedinte al Consiliului paro-hial al acestei biserici și se impune ca lideral comunității. El va fi și veritabilul lider algrupului semnatar al petiției trimise Parla-mentului Quebecului în 1913, în aceastăcalitate reușind să-i constituie pe româniimontrealezi într-o corporație recunoscutălegal de autoritățile provinciale.

Ulterior, în contextul discuțiilor privindamplasarea noilor instituții ale comunității,în special a bisericii (biserica ridicată dininițiativa lui, în 1912, nefiind consideratăde membrii comunității adecvată vieții co-munitare din cauza amplasării geograficeperiferice), propune și reușește inițial să im-pună, în 1917, închirierea unei biserici orto-doxe („Sfântul Nicolae”) situată pe stradaRachel, mai aproape de zonele locuite deimigranții români, dar autoritatea lui estecontestată rapid de o parte importantă a co-munității, care-și dorește propria biserică șinu una închiriată. Se ajunge astfel la primaruptură din cadrul comunității românești dela Montreal.

Aici intervine Rotari. Sub conducerealui, restul comunității își construiește în1918 propria biserică („Buna Vestire”, oadevărată bijuterie arhitectonică care varezista 50 de ani pe aceeași stradă Rachel,recunoscută de toată lumea drept biserică acomunității românești), inaugurată cu fastîn 1919, Cabba fiind nevoit să închidă în1920 biserica închiriată anterior și să devinăsimplu membru al noii parohii condusă deRotari.

În trecere, Cabba şi cu mine avem cevaîn comun: autoritățile de imigraţie ne-audublat o consoană: lui Cabba, un „b” lanume, mie, un „v” la prenume...

LEGEA DIN 19 FEBRUARIE 1914În anexele studiului din Archiva Mol-

daviae sunt publicate pentru prima dată din1914, în integralitatea lor, cele două versi-uni ale legii Parlamentului Quebeculuiprivind recunoașterea comunității românedin Montreal. Pentru fiecare versiune esteindicat volumul-sursă original și paginile lacare cele două versiuni se regăsesc înrespectivele volume. Reproducem și noila pagina 6 versiunea franceză a acesteilegi.

Vladimir Paskievici, în Canada din 1958,este profesor emerit al Şcolii Politehnicedin Montreal. A fondat Institutul de in-ginerie nucleară din Montreal (1970) și afost Director la Direcțiunea Cercetări șiStudii avansate (1982-1990) din cadrulȘcolii Politehnice. În 2010 i-a fost decernatPremiul Președintelui Societății NucleareCanadiene pentru contribuțiile sale deo-sebite din acest domeniu.

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

FILE DE ISTORIE

sub lupa unui istoric

Biserica Buna Vestire de pe rue Rachel, fo-tografie apărută la Cernăuți, în „CalendarulGlasul Bucovinei pe anul 1927” .

Daniel Florin Predoiu,repere biograficeNăscut la Făgăraş în anul 1979, DanielFlorin Predoiu s-a stabilit la Montreal lavârsta de 20 de ani, împreună cu familia.Pasionat de istorie, s-a înscris la Univer-sitatea din Montreal unde a obţinut o li-cenţă în istorie în anul 2004. Și-acontinuat studiile la Universitatea Lavalobținând un masterat în 2007 cu unmemoriu privind viaţa exilaților românidupă 1945. A publicat volumul „S’initierà l’errance en la racontant. L’exil, l’i-dentité et la mémoire dans les journauxintimes de trois intellectuels roumains”în 2011, precum și câteva studii despreistoria comunității române din Montreal:Les premières présences roumaines àMontréal, „Revista Arhivelor”, Bu-cureşti, 2012, sau Un moment-clé dansl’évolution de la communauté roumainede Montréal: la reconnaissance juridiquede son existence par le Parlement duQuébec (février 1914), „Archiva Mol-daviae”, Iași, 2018.În prezent este doctorand la UniversitateaLaval, având ca subiect al tezei istoriacomunităţii româneşti din Montreal.

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 6PAG. 666 COMUNITATE

Loi constituant en corporationl’Église roumaine orthodoxe de

Montréal

(Sanctionnée le 19 février 1914)

Préambule.ATTENDU que Constantin Poede,

contremaître, Stefan Cabba, contremaître,Ion Boghean, ouvrier, Ilarie Moloci, ou-vrier, Ilie Chibac, ouvrier, Gheorghe Cuciu-rean, contremaître, Dumitru Sfecla,commerçant, Dumitru Bratcu, contremaître,Ioan Malin, ouvrier, Petru Furnica, marc-hand, Constantin Babi, contremaître et Pe-trea Lobodici, ouvrier, tous de la cité et dudistrict de Montréal, ont, par leur pétition,représenté qu’ils appartiennent à la religionroumaine orthodoxe et la professent, et que,pour les fins de culte religieux, conformé-ment aux croyances de la religion roumaineorthodoxe, il est à propos et dans l’intérêtdes pétitionnaires qu’ils soient constitués encorporation, de manière que la corporationà constituer puisse en son propre nom,

acquérir et posséder des biens meubles etimmeubles et faire tous actes qui peuventêtre requis pour les fins de sa formation; et,attendu qu’il est à propos de faire droit àleur demande;

À ces causes, Sa Majesté, de l’aviset du consentement du Conseil législatif etde l’Assemblée législative de Québec,décrète ce qui suit:

Corporation constituée / Nom.1. Constantin Poede, Stefan Cabba, IonBoghean, Ilarie Moloci, Ilie Chibac, Gheor-ghe Cuciurean, Dumitru Sfecla, DumitruBratcu, Ioan Malin, Petru Furnica, Con-stantin Babi et Petrea Lobodici et toutesautres personnes qui pourront en devenirmembres, sont, par la présente loi, consti-tués en corporation sous le nom de «l’Église roumaine orthodoxe de Montréal ».Pouvoir de créer une école.2. Ladite corporation aura le pouvoir decréer, ériger et maintenir une école destinéeaux enfants roumains orthodoxes de Mon-tréal, dans le but de leur donner une in-struction élémentaire, y compris une

connaissance du roumain, du français et del’anglais, la dite école devant être connuesous le nom de « l’École roumaine ortho-doxe de Montréal ».Biens dévolus à la corporation.3. Tous les biens meubles et immeublesqui peuvent être possédés en fidéicommispour ladite corporation, seront et sont, parla présente loi, transportés et dévolus à la-dite corporation.Pouvoirs corporatifs.4. Ladite corporation aura et exercera tousles droits appartenant aux corporationsecclésiastiques.Acquisition de biens, etc.5. Ladite corporation peut, pour les fins deson entreprise, acquérir des biens meubleset immeubles, pourvu que les biens immo-biliers possédés par elle n’excèdent, enaucun temps, la somme de vingt-cinq millepiastres, et elle peut, en tout temps, vendre,louer, échanger, hypothéquer ou aliéner sesbiens ou partie d’iceux, et acquérir d’autrespropriétés immobilières en leurs lieu etplace, et ladite corporation aura le pouvoirde tirer, faire, accepter et endosser deslettres de change, des billets et autres effetsnégociables, sous la signature de sesofficiers ou autre, tel que le déterminerason bureau des syndics.Pouvoir de nommer des officiers et defaire des règlements.6. Le bureau des syndics est autorisé ànommer un président, un secrétaire etautres officiers pour la dite corporation et àfaire des règlements pour la régie et la gou-verne de ladite corporation, pour des finsde charité; et il aura au besoin le pouvoird’amender et d’abroger lesdits règlements,en tout ou en partie, pourvu, toutefois,qu’aucun de ces règlements ne soit incom-patible avec la présente loi ou avec les loisde cette province, et pourvu, de plus, quelesdits règlements, à moins qu’ils ne soientratifiés à la prochaine assemblée annuellede la corporation ou à une assemblée spé-ciale tenue à cette fin, cessent d’avoir effetà compter de et après la date de laditeassemblée annuelle.Première assemblée.7. Dans les trois mois qui suivront l’entrée

en vigueur de la présente loi, il devra êtretenu une assemblée des membres de laditecorporation, dans la cité de Montréal, dansle but d’élire un bureau de syndics, dedouze au plus et de cinq au moins.Convocation d’icelle.8. Ladite assemblée pourra être convo-quée par trois membres au moyen d’un avispréalable d’au moins dix jours, indiquantl’endroit, le jour et l’heure auxquels ellesera tenue, envoyé par lettre recommandéeà l’adresse des membres.Date des assemblées, etc., déterminéepar règlement.9. La date de l’assemblée annuelle de lacorporation et le terme d’office des syn-dics, ainsi que la manière de les nommerde nouveau, peuvent être déterminés parrèglement, à la première assembléegénérale ou à toute assemblée généralesubséquente convoquée en la manière ci-dessus prescrite, ou d’une autre manièrequi peut être prescrite par les règlements deladite corporation.Registres des actes de l’état civil.10. Ladite corporation tiendra des registrespour les actes de l’état civil en anglais ouen français, et elle pourra, de temps à autre,nommer un ministre et le révoquer et ennommer un autre ou d’autres à sa place; etla présente loi confère au ministre officiantde ladite congrégation l’autorisation et lepouvoir de tenir des registres pour les actesde l’état civil, et d’exercer tous autres pou-voirs relevant des ministres des congréga-tions religieuses; le tout conformément auxdispositions du Code civil et aux loisgénérales de cette province.Siège social.11. Le siège social de ladite corporationsera dans la cité de Montréal.Rapport au lt.-gouv. en conseil.12. La corporation devra transmettre aulieutenant-gouverneur en conseil, chaquefois qu’elle en sera requise par le secrétairede la province, un état détaillé de sesimmeubles, les noms de ses officiers et unecopie de ses règles et règlements.Entrée en vigueur.13. La présente loi entrera en vigueur lejour de sa sanction.

Legea Parlamentului Quebecului privindrecunoașterea comunității române dinMontreal, text original

FILE DE ISTORIE

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor oferta dum-neavoastră. Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

Coperta volumului original în care apare legea și prima pagină a acesteia, din același volum,găsit de istoricul Daniel Florin Predoiu în Biblioteca Universității Laval.

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 7PAG. 777 ȘTIRI & ANALIZE

SIMONA POGONATsimona.pogonat@accenmontreal.com

Pactul mondial pentru o mi-grație sigură, ordonată şi re-glementată, numit și Pactulmondial asupra migrației sauCompactului Global pentruMigrație (CGM), reprezintă

primul document de acest gen negociat subegida ONU. Obiectul său, migrația, este ochestiune pe cât de complexă pe atât de cru-cială la ora actuală, căci potrivit Organiza-ției Internaționale pentru Migrație (OIM),în 2017 numărul persoanelor „în mobili-tate” şi al migranților s-a ridicat la 258 demilioane de persoane, echivalentul a 3,4%din populația mondială, dintre care 25,4milioane au fost refugiați.

Acest pact, ce va fi supus unui ultim votde ratificare în Adunarea Generală a ONUîn data de 19 decembrie, a raliat marea ma-joritate a țărilor reprezentate la ONU, dar șientități precum Crucea Roșie Internațio-nală, Forumul economic mondial, Forumulprimarilor privind mobilitatea, migrația șidezvoltarea. În același timp, el are și nu-meroși detractori.

SCURT ISTORICÎn 2015, peste un milion de refugiați și

migranți au ajuns în Europa pe mare, dupăcum indică cifrele de la Înaltul ComisariatONU pentru Refugiați (UNHCR). Vastamajoritate a acestor persoane au fugit dincalea războiului, violenței și persecuției din

țara de origine: circa 70% dintre cei care auîntreprins periculoasa traversare a Medite-ranei proveneau din Siria (49%) și Afga-nistan (21%), potrivit UNHCR. Sosirea lorla porțile Europei a devenit rapid cea maiimportantă criză a migranților cu carebătrânul continent s-a confruntat de la celde-al Doilea Război Mondial încoace.

Dificultatea țărilor europene de a con-cepe și pune în practică un răspuns comunla această criză a scos în evidență necesi-tatea unei mai bune colaborări între state. Avenit mai întâi Declarația de la New Yorkasupra migranților și refugiaților, adoptatăîn septembrie 2016, moment în careAdunarea Generală a ONU a convenitasupra elaborării unui pact mondial, axat peo mai bună cooperare la nivel internațional.După aproape doi ani de dezbateri, în iuliea.c., cele mai multe dintre țările membreONU s-au pus de acord asupra varianteisale finale.

OBIECTIVELE PACTULUI, ÎN LINII MARIObiectivul său principal este ordonarea

şi reglementarea migraţiei haotice. El sebazează pe principii precum apărarea drep-turilor omului, cooperarea internațională,suveranitatea statelor și supremația legii. Întotal, documentul enumeră 23 de astfel deprincipii, precum și o listă întreagă de pro-puneri (circa 200) pentru implementarea lorși susținerea țărilor care se confruntă cufluxuri de migranți - schimb de informațiiși expertize, combaterea traficului uman,limitarea la maxim a detenției administra-

tive, facilitarea recunoașterii calificărilormigranților pentru o mai bună integrare aacestora, eliminarea oricărei forme de dis-criminare etc. Totodată, acest pact mondialprevede și combaterea problemelor struc-turale care provoacă fluxurile de migranţi,lupta împotriva imigrației ilegale concomi-tent cu facilitarea căilor legale, gestionareacoordonată a frontierelor sau încurajarearepatrierilor voluntare atunci când motivelerefugiului/exilului încetează să mai existe.

Sunt toate acestea suficiente? Existăvoci care spun că nu, în special în ceea ceprivește accesul migranților la serviciile debază (un serviciu de bază fiind o noțiune cumultiple interpretări, nu doar la nivel destate, ci chiar în interiorul acestora) sauprivind drepturilor muncitorilor migranți.Alții spun că pactul nu va duce la altcevadecât la încurajarea unui flux necontrolat demigranți.

De unde provine această din urmă idee?Din faptul că pactul susține migrația regle-mentată, considerată indispensabilă în anu-mite regiuni ale lumii datorită evoluțiilordemografice și nevoilor de pe piața muncii.De asemenea, documentul pleacă de lapremisa că migrația este o realitate, o con-stantă de-a lungul istoriei umane, care nudoar că nu va dispărea, ba chiar s-ar puteaamplifica considerând schimbările clima-tice și creșterea populației lumii.

UN DOCUMENT NECONSTRÂNGĂTORPactul mondial asupra migrației nu are

un caracter obligatoriu. Este important desubliniat acest lucru, căci cele mai vehe-mente critici - și cele mai multe minciuni -vin din direcția celor care consideră căacesta știrbește dreptul suveran al statelorde a-şi gestiona propriile sisteme de imi-graţie.

El nu este un tratat și nu reprezintă osursă de obligații internaționale; nu impunenimic statelor ce îl ratifică, nu stabileștevreun prag în ceea ce privește imigrația șinu dictează statelor pe cine să primească.

Pactul mondial asupra migrației esteceea ce se cheamă soft law, un cadru de co-operare fără constrângeri juridice, creatținând cont de faptul că nicio țară nu poateface față de una singură problemelor de mi-grație. În mod foarte clar, el reafirmă drep-tul suveran al statelor de a-și defini propriilepolitici privind migrația/ imigrația, respec-tând normele dreptului internațional.

Pactul mondial asupra migrației estecomparabil Declarației Universale a Drep-turilor Omului, tot un document necon-strângător, în sensul că este, ca și aceasta,un angajament moral, expresia unei dorințede a face mai bine în numele umanității.

�ĂRILE CARE NU PARTICIPĂÎn ciuda caracterului său care nu este

obligatoriu, în ciuda stipulării clare a drep-

tului suveran al statelor de a-și decidepoliticile în materie de imigrație, mulți setem că acest pact reprezintă un atentat la su-veranitatea națională. SUA, care s-a retrasde la elaborarea textului în decembrie 2017,se află în fruntea mișcării contestatare.Administrația Trump vede acest pact ca peceva contrar politicii sale de imigrație,asimilându-l unei forme de „guvernanțămondială”.

Statelor Unite li s-au alăturat Australia,Israel, Chile, Republica Dominicană și maimulte țări europene care nu vor semnapactul - Ungaria, Letonia, Polonia, Slova-cia, Cehia - sau care au decis să amâneaceastă decizie - Belgia, Bulgaria, Estonia,Israel, Italia, Slovenia și Elveția.

În general, guvernele conservatoare saunaționaliste sunt cele care și-au exprimatopoziția vizavi de acest pact și de o com-ponentă internațională mai pronunțată îngestionarea fenomenului migraționist.

ROMÂNIA ȘI CANADAÎn România aderarea la acest pact nu a

creat tensiuni între președinte și Guvern. Pe28 noiembrie, Klaus Iohannis a aprobat, lapropunerea Guvernului, Memorandumulcu tema ,,Participarea delegației Românieila Conferința interguvernamentală la nivelînalt pentru adoptarea Compactului ONUpentru o Migrație sigură, ordonată și regle-mentată”. Prin acest Memorandum, Guver-nul a propus adoptarea unei poziții desusținere din partea României a Pactuluiglobal pentru migrație.

Ca și România, și Canada participă laacest pact. Nu fără critici însă, venite dinpartea liderului Partidului conservator(PCC), Andrew Scheer, care este de părerecă acesta „conferă unor entități străine o in-fluență asupra granițelor și sistemului deimigrație canadian”.

Poziția sa a stârnit un val de reacții, de-terminând mai mulți profesori de drept in-ternațional și afaceri internaționale de laUniversitatea McGill și Universitatea dinToronto să țină o conferință de presă co-mună (7 decembrie 2018) pentru a combatedezinformările răspândite de Scheer și arespinge afirmațiile sale considerate „lipsitede logică” privind amenințarea pe careacest pact ar constitui-o la adresa suvera-nității Canadei.

Chiar în rândurile conservatorilor existăvoci care deplâng poziția adoptată de PCC,ca de exemplu Chris Alexander, fost mi-nistru al Imigrației în guvernul Harper.„Canada nu ar trebui să se asocieze politi-cilor lui Trump privind migrația, nici celoraustraliene sau ale Ungariei, unde un partidde extremă dreapta este la putere, și nicicelor din Austria, unde actualul partid deguvernământ a fost fondat de foști membriai partidului nazist”, este de părere ChrisAlexander, citat de Radio-Canada.

Ce este și ce nu este Pactul mondial asupramigrației?

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

MIGRA IE | POLITICĂ

Pe 10 decembrie, la Marrakech (Maroc), 164 de țări - printre careCanada și România - au aprobat formal Pactul mondial al NațiunilorUnite asupra migrației, elaborat ca urmare a crizei migrației din Eu-ropa din 2015 și 2016. Un document care a raliat numeroase state șientități internaționale pentru o mai bună cooperare în materie demigrație, dar care a stârnit critici din mai multe direcții și a generatnumeroase știri false.

►

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

ȘTEFAN MAIERinfo@accentmontreal.com

Primul impuls care i-ar putea ghida atenţiaunui autor care îşipropune să scrie câtevarânduri sub un titlu cacel de mai sus (şi im-

plicit cititorului care se oboseşte să par-curgă rândurile) ar fi să caute într-undicţionar datele cele mai recente desprerezultatele cercetărilor genetice. Nu mi-ampropus să scriu despre asta. Doar ca ideeînsă, potrivit acestor date, oricare două per-soane sunt asemănătoare genetic în pro-porţie de circa 96% (până prin 2006 secredea că acest procent de asemănare s-arfi ridicat semnificativ peste 99%).

Mi-am propus să propun spre discuţieun fel de „teorie personală” - neştiinţifică -despre nevoia umană de diferenţiere. Iatăce cred.

Cred că marea, copleşitoarea majoritate(nu am să dau procente, că n-am de unde,

de aceea am folosit „copleşitoarea”) a oa-menilor sunt bine intenţionaţi şi se nasc cuo înclinaţie naturală de a fi buni, cinstiţi,paşnici. Din păcate însă, societatea umană,în a cărei preistorie neterminată mi se parecă trăim încă, nu a găsit mijloacele de a neajuta să accesăm cu suficientă uşurinţăfericirea în exact ceea ce suntem şi să de-rivăm din aceasta siguranţa de sine carene-ar permite să fim buni, cinstiţi şi paşniciaşa cum ne naştem.

Ba chiar dimpotrivă, societatea pare săfacă tot posibilul pentru a crea fiecărei fi-inţe umane sentimentul că are o valoarenumai în raport cu ea.

În acest scop societatea limitează inde-pendenţa şi impune reguli chiar şi acolounde acestea ar fi respectate natural,creând un sistem deopotrivă asiguratorprin serviciile pe care le pune la dispoziţiedar şi subminând încrederea în sine, înprincipal prin sisteme educative defec-tuoase, bazate mai mult pe reproducere şimemorizare (calităţi esenţiale epocii tre-

cute ale industrializării) şi mai puţin pecreativitate (mult mai necesară în ziua deazi). Ca urmare, indivizii ajung la vârstatinereţii, atunci când diferite grupuri dincare ar putea face parte nu au reuşit să leacapareze atenţia şi mintea - de exemplubiserica, sinagoga, moscheea etc. - lipsiţide mijloacele specifice afirmării individua-lităţii şi, de cele mai multe ori, dedeprinderile care i-ar putea face să fiecompetitivi pe o piaţă a valorilor.

Aşadar, fără creativitate, cum să îţimanifeşti individualitatea? Instinctiv, nuprin adăugare de valoare la ceva, ci prindecretarea sau cultivarea diferenţelor faţăde ceilalţi! Cum este mult mai uşor să tedelimitezi de cineva dacă este rău, necinstitşi ameninţător decât dacă este bun, cinstitşi pașnic (adică aşa cum ne naştem cutoţii), oamenii caută în exteriorul lor justi-ficările ce le vor permite să vadă în ceilalţimai degrabă defecte decât calităţi. Religiaeste o „marfă” excelentă în îndeplinireaacestui scop dar nu este singura. Ba chiarreligia începe să piardă teren substanţial în

faţa soluţiilor de comportamente extremede alte naturi, oferite de mijloacele atot-penetrante de comunicare în masă. Pe oplajă imensă care se întinde de la perfor-manțe absurde, comice, intelectuale, artis-tice sau de multiple alte naturi cu careoricine îşi poate câştiga notorietate via In-ternet (vezi YouTube, Pinterest, Facebooketc.) şi până la abominabile acte criminal-sinucigaşe, oamenii caută să spargă rân-durile unei civilizaţii pe care tot ei aucreat-o. În această civilizaţie prea multorali se pare că în timpurile moderne conteazămult mai puţin diferenţele de substanţă, cenu pot rezulta decât din creativitate şi va-loare adăugată, şi mult mai mult însăşimanifestarea cu orice preţ a diferenţelor,chiar dacă pentru asta trebuie negaţi, chiarelimitaţi fizic, oameni care, ca şi cei careîi neagă, sunt născuţi aproximativ egal debuni, cinstiţi şi paşnici şi trataţi drept răi,necinstiţi şi ameninţători.

Poate se vor găsi dintre dumneavoas-tră câțiva interesaţi să participe la o dis-cuţie pe această temă, în care am puteaîncerca inclusiv să decelăm ce ne aparţineca membri ai sferei umane şi ce pro-movăm din ideile care s-au ataşat în timpacestei sfere. Oare ele ne aparţin sau suntconstrucţii ale unor exemplare slabe alespeţei umane care, prea adesea, pentru a-şicâştiga siguranţa de sine n-au făcut decâtsă adune piramide de proști în jurul lor şisub ei? Suntem diferiţi nu pentru că sun-tem chiar atât de diferiţi în realitate sauprin vreo manifestare de excelenţă - crea-tivitate, forţă, capacităţi speciale. Suntematât de diferiţi pentru că ne complicămviaţa inventând în mod special diferenţe,alimentându-ne ego-ul cu o „unicitate” decele mai multe ori complet falsă.

Doresc cititorilor acestor rânduri săgăsească în anul care vine acele reperecare îi fac unici în valoare absolută şi nudoar prin comparaţie cu ceilalţi.

Ștefan Maier trăiește și lucrează în StateleUnite ca project manager și a publicat larevista online Acum.tv, unde a îndeplinitrolul de redactor-șef.

Cât de diferiţi suntem?

6976 Sherbrooke Est, Montreal, H1N 1E5 | 514-255-5006MMeezzeelluurrii ●● BBrrâânnzzeettuurrii ●● CCâârrnnaaţţii ●● CCaarrnnee ●● CCllăăttiittee ●● PPrrăăjjiittuurrii

\\ÄÄ xx ww xx áá ZZÉÉââÜÜÅÅttÇÇww áá

MMAAGGAAZZIINN DDEE DDEELLIICCAATTEESSEE EESSTT--EEUURROOPPEENNEE,, CCUUPPRROODDUUSSEE RROOMMÂÂNNEEȘȘTTII ȘȘII MMOOLLDDOOVVEENNEEȘȘTTII

Vă ajută să celebraţi sărbătorile de iarnă cu produse delicioase şi proaspete, cu specific din ROMÂNIA și MOLDOVA

GÂNDURI DE SFÂRȘIT DE AN

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE DDEE AACCAASSAA!!

3833 boul. St-Laurent Montreal, H2W 1X9 514.288.8046

LLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE LLAA NNOOII GGAASSIITTII SSAAVVOORRIILLEE DDEE AACCAASSAA!!DDEE AACCAASSAA!!

LUAM COMENZILUAM COMENZIPENTRU PENTRU

CRĂCIUN!CRĂCIUN!

Specialitati romanestipregatite in propriullaborator, proaspatrenovat

BALKANIBROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

Smantana

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544L-M-M-S-D 9.00 - 18.00J-V 9.00 - 20.00

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon551144..880077..11662266

L-M-M-S-D 9.00 - 18.00 J-V 9.00 - 20.00

Orar complet de Sarbatori:balkanibrossard.com

25 - 26 decembrie 2018 | 1 - 2 ianuarie 2019 IINNCCHHIISS

Nou!Kurtos Kalacs

Calzi joia si vinerea sau la comanda

CaltabosiSalamPick

Semintenegrein vrac

BiscuitiEugenia6 feluri

Cozonaci

Parizer

Branza de vaci

Halvain vrac

Slanina

Branzade burdufToba

presata

Varzamurata

Ciolanafumat

SpecialSt-Hubert

BorsecApa minerala

114499

sticla

TraditionalKefir

559999

2 L

Zacusca RaureniTaraneasca / Ciuperci

334499

720 ml

117799 11999999pudraAriel

BunicaMustar

3 kg

ComenziPrimim comenzi pentru

Craciun si Anul Nou pana pe 16 DECEMBRIE

ora 18:00Plus multe alte produse, disponibile in magazin

Chiftele si snitele

K-Life

Carnatiproaspeti

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 12PAG. 121212 www.accentmontreal.com

AADDUUCCEETTII BBAAUUTTUURRAA DDVVSS.. PPRREEFFEERRAATTAAAADDUUCCEETTII BBAAUUTTUURRAA DDVVSS.. PPRREEFFEERRAATTAA

Craciun & Revelion RREESSTTAAUURRAANNTT BBRRAAVVOO

145$ 3311DDeecceemmbbrriieeRReevveelliioonn2222::0000

60$ 2244--2255DDeecceemmbbrriieePPaarrttyy ddeeCCrraacciiuunn2200::0000

MMEENNIIUU MMEENNIIUU BUFET SPECIAL DE SARBATORI

CU MENIU PRINCIPAL (MANCARE CALDA) SI DESERT O STICLA DE SAMPANIE LA 5 PERSOANE DIN PARTEA CASEI

MMuuzziiccaa lliivvee

SSppeeccttaaccoolleeMMooss

CCrraacciiuunn

6925 av du Parc, Montreal, H3N 1X7 | 514-277-4787 | 514-679-4583www.bravoresto.ca | bravoresto@gmail.com | PARCARE GRATUITA

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

A fost publicat primul catalog al undelorgravitaționale

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

Undele gravitaționale,prezise acum mai binede o sută de ani de teo-ria relativității generalea lui Einstein, repre-zintă deformări alespațiului și timpuluicare se generează

atunci când corpuri cu masa foarte mare semișcă accelerat. Aceste unde se propagă înUnivers, generând la rândul lor deformăriale spațiului și timpului.

Anul 2015 a marcat prima reușităprivind măsurarea acestor unde gravi-taționale generate în coliziunea dintre douăgăuri negre îndepărtate; ea a fost realizatăde către două antene gravitaționale LIGO(Laser Interferometer Gravitational-WaveObservatory) din SUA. Aceste antene sebazează pe fenomenul de interferență aunor fascicule de laser, care este sensibil ladeformări infime ale spațiului (mai micidecât raza unui proton). Între timp a intratîn funcțiune și antena Virgo din Italia, care,la rândul ei, cu ajutorul interferenței, mă-soară vibrații spațio-temporale generate detrecerea unei unde gravitaționale.

La începutul lui decembrie 2018, încadrul Gravitational Physics and Astro-nomy Workshop de la College Park, Mary-land, unde s-au reunit grupurile decercetători care lucrează la LIGO și Virgo,a fost făcut public primul catalog al undelorgravitaționale descoperite până acum.

În acest catalog sunt prezente 11 undegravitaționale: 10 sunt generate de coliziunide găuri negre iar una de coliziunea a douăstele de neutroni. Aceste unde au fost mă-surate de către LIGO și Virgo în primeledouă campanii de măsurători, desfășurateîntre 12 septembrie 2015 - 19 ianuarie 2016și respectiv 30 noiembrie 2016 - 25 august2017.

Cum se generează aceste unde? Atuncicând, de exemplu, două găuri negre serotesc una în jurul celeilalte, ele pierdenergie emițând unde gravitaționale. Acestlucru are ca rezultat apropierea găurilornegre, care se rotesc cu viteze din ce în cemai mari, până când, inevitabil, se ciocnescgenerând o unică gaură neagră. În urmaacestui proces, parte din masa inițială acelor două găuri negre se transformă înenergia undelor gravitaționale: masa găuriinegre finale este deci mai mică decât sumamaselor celor două găuri negre inițiale. Un-dele gravitaționale sunt unicul instrumentcu ajutorul căruia pot fi studiate aceste sis-teme binare de găuri negre, despre care,până la descoperirea efectuată de LIGO, nuse știa nimic - erau invizibile oricărui alt in-strument.

Dintre cele patru noi unde gravitaționaleraportate la conferința din Maryland faceparte și cea denumită GW170729, înregis-trată pe 29 iulie 2017. Ea corespunde unuisistem de găuri negre situat la incredibiladistanță de 5 miliarde de ani lumină față denoi - cel mai îndepărtat sistem binar degăuri negre măsurat vreodată. Altfel spus,această undă gravitațională a pornit spre noi

înainte de nașterea Pământului. SistemulSolar nu exista atunci când cele două găurinegre s-au unit într-una singură, cu masa decirca 80 de ori mai mare ca a Soarelui. Înacest proces, o masă de circa cinci ori cea astelei noastre s-a transformat în energiaundelor gravitaționale.

La ora actuală nu se știe cât de multegăuri negre există în Univers. Din acestmotiv, și procesul care a dus la nașterea loreste încă învăluit în mister. Printre diverseleipoteze enunțate se numără și cea care pro-pune că aceste găuri negre cu mase de zecide ori cea a Soarelui s-ar fi născut imediatdupă Big Bang, în urma fluctuațiilor dedensitate. În acest caz, în Univers ar puteaexista foarte multe găuri negre de acest gen.Cu ajutorul antenelor gravitaționale pot fidetectate însă doar cele care formează sis-teme binare ce se unesc într-o unică gaurăneagră, generând astfel unde gravitaționale.Găurile negre izolate nu pot fi măsurateprin această metodă.

LIGO și Virgo vor începe o nouă cam-panie de măsurători în primăvara anului vi-itor, cu aparate îmbunătățite. Cu siguranțăcatalogul undelor gravitaționale se va îm-bogăți grație acestei noi forme de as-tronomie, care ne ajută să vedem aspecteinvizibile telescoapelor de unde electro-magnetice.

Cătălina Curceanu este prim-cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Roma, Italia) şi colaborator Scientia.ro.

ASTRONOMIE

La începutul lunii decembrie a fost făcut public primul catalog al undelor gravitaționale descoperitepână acum. În acest catalog au intrat patru noi unde gravitaționale, generate de sisteme binare de găurinegre care colapsează într-o unică gaură neagră. Dintre aceste patru noi unde gravitaționale face parte șicea care corespunde celor mai îndepărtate găuri negre descoperite până în prezent.

►

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Două găuri negre în coliziune provoacă unde în spațiu-timp ce pot fi detectate pe Pământ. Advanced LIGO (Advanced Laser Interfero-meter Gravitational-Wave Observatory), cu cele două antene ale sale situate în Louisiana și Washington, a observat în mod direct acesteunde gravitaționale. Ilustrație: www.sciencenews.org.

Spațiu-timpulLa scurt timp după terminarea teorieisale speciale a relativităţii, Einstein aavut „cel mai fericit gând al vieții sale”(1907), când s-a întrebat ce s-ar întâmpladacă ar lăsa să cadă o bilă în timp ce elînsuşi era în cădere liberă spre sol.Einstein a realizat că o persoană care ac-celerează către sol în același timp cubila, nu va fi capabilă să detectezeefectele gravitației asupra ei. Un obser-vator poate discerne gravitația (cel puținîn aproprierea sa) pur și simplu prin miș-carea spre acest cadru de referință, ac-celerat, indiferent ce tip de obiect estearuncat. Gravitația este, local, echiva-lentă cu accelerația. Acesta este princi-piul echivalenței.Gravitația afectează toate obiectele înaceeași manieră. Ca urmare a acestuifenomen, Einstein a dedus concluzia căgravitația nu depinde de proprietățilemateriei (de exemplu, cum electricitateadepinde de sarcina electrică). Mai de-grabă, fenomenul gravitațional se naştedintr-o proprietate a spațiu-timpului.În cele din urmă, Einstein a identificatcă, în fapt, curbura continuumuluispaţiu-timp este acea proprietate aspațiu-timpului care este responsabilăpentru gravitație. În universul lui Ein-stein, spațiul și timpul nu mai sunt plane(cum a presupus Newton), ci pot fiîmpinse și trase, alungite și deformate decătre materie.Gravitația se simte mai puternic undespațiu-timpul este mai curbat, însă eadispare unde spațiu-timpul este uniform.Această afirmație este nucleul teorieirelativității generale a lui Einstein, careeste, de obicei, sumarizată în urmă-toarele cuvinte: „materia dicteazăspațiu-timpului cum să se curbeze, iarspațiul-timpul curbat dictează ma-teriei cum să se miște”.O modalitate standard de a ilustraaceastă idee este de a plasa o bilă debowling (reprezentând un obiect masiv,precum Soarele) pe o foaie de cauciucalungită (reprezentând spațiu-timpul).Dacă o bilă mai mică este așezată pefoaia de cauciuc, aceasta se va rostogolicătre bila de bowling. Acest fenomenapare nu datorită faptului că masa maimică este „atrasă” de o forță emanată demasa mai mare, ci pentru că bila maimică traversează o suprafață care estedeformată de prezența masei mai mari.În același mod, gravitația în teoriile luiEinstein nu apare ca o forță care sepropagă prin spațiu-timp, ci ca o carac-teristică a însuși spațiu-timpului.Sursa: Scientia.ro, „Einstein şi spaţiu-timpul”

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

CUM SCĂPĂM DE BALONARE?În general, balonarea nu e o afecțiune

gravă, însă este extrem de inconfortabilă.Cauzele sale cele mai comune sunt exce-sele culinare, alimentele grase, intoleranțala lactoză, băuturile carbogazoase, îndul-citorii artificiali care irită mucoasa sto-macului, legumele crucifere (broccoli,varză, conopidă, gulii, kale), legumelecare conțin amidon (fasole de toatefelurile, linte, cartofi etc.) sau combinareaincorectă a alimentelor (legume careconțin amidon sau cereale cu alimente bo-gate în proteine). Fumatul sau mestecatulde gumă pot, de asemenea, provocabalonare.

Vă puteți procura, fără rețetă, diverse

suplimente alimentare precum Beano,care conține o enzimă, alfa galactozidaze,ce ajută la digestia oligozaharidelor dinlegumele crucifere, din fasole, alune etc.De asemenea, pentru persoanele cu into-leranță la lactoză, sunt disponibile, tot fărărețetă suplimente care conțin lactază, en-zima ce digeră zaharurile din lapte - leputeți găsi sub numele de Lactaid, deexemplu.

Dacă din varii motive neplăcuta sen-zație de balonare se instalează totuși, laorice farmacie puteți cumpăra, tot fărărețetă, pastile pe bază de simeticonă, vân-dute sub nume precum Gas-X, MylantaGas etc. Simeticona este un bun remediupentru flatulență și balonare, ea acționând

la dezintegrarea bulelor de gaz acumulateîn stomac şi intestine. Efectele secundareale simeticonei sunt rare, căci ea nu esteabsorbită în sânge. Totuși, pastilele bazatepe această substanță activă nu sunt reco-mandate în timpul sarcinii.

Dacă preferați o abordare naturistă,beți ceai de ghimbir (ginger). Ghimbirulajută la digestie prin faptul că stimuleazăproducția de salivă, bilă și sucuri gastrice.El are și un efect relaxant asupra sistemu-lui digestiv (mușchilor), combătând astfelbalonarea instalată datorită tensiuniiși spasmelor tractului gastrointestinal.Încercați-l fără zahăr sau alți îndulcitor,doar cu puțină lămâie, după masă și/sauîn timpul mesei. Atenție însă, dacă vreți să

consumați în mod regulat acest ceai, dis-cutați mai întâi cu medicul de familie, maiales dacă suferiți de afecțiuni cardiace,diabet, ulcere sau probleme de coagulare asângelui.

Un alt ceai bun este și cel de mușețel.Mușețelul poate contribui, în unele cazuri,la reducerea balonării și a simptomelor deindigestie, dacă îl beți înainte de masă șiînainte de culcare.

Puteți de asemenea încerca ceaiul sausuplimentele de mentă care, potrivit câ-torva studii, ar putea reduce simptomelesindromului colonului iritabil, printre careși balonarea. Nu luați însă aceste supli-mente fără avizul medicului - ele pot in-terfera cu absorbția fierului și cu anumitemedicamente și pot cauza arsuri. În ceeace privește ceaiul, cele mai bune rezultatele obțineți dacă beți o cană înainte demasă.

Cel mai banal dar eficient remediu îm-potriva balonării este apa. Beți o cană deapă călduță, cu lămâie, după masă. Con-trar a ceea ce poate ați auzit, apa băutădupă masă sau în timpul mesei nu dilueazăsucurile digestive. Acesta este un mit. Dincontră, apa este excelentă pentru digestiedeoarece pune în mișcare bolul alimentardin stomac. Beți apă pe tot parcursul zileiși vă veți simți mult mai bine (cantitateanecesară fiecărui om depinde de cât deactiv este).

Ținem totuși să precizăm că balonareainexplicabilă, senzația de plin însoțită deumflarea în abdomen, care se extinde peo perioadă lungă de timp, poate fi un semnal unei probleme mai grave. Nu neglijațideci așa ceva și consultați un medic.

CUM EVITĂM ȘI CUM SCĂPĂM DEMAHMUREALĂ?

Nu luați aspirină înainte de a bea alcool;combinată cu alcoolul, ea poate accentuabeţia. Beți încet, pentru a da timp organis-mului să scape de alcool înainte ca acesta

Cum să „supraviețuim” exceselorSIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Ca în fiecare an, sărbătorile sunt sinonime cu excese alimentare și un consum ridicat de băuturi alcoo-lice, și, prin urmare, cu kilograme în plus sau mai rău, cu tot felul de probleme digestive. Iată câtevasugestii pentru a reduce aceste inconveniente și a ne bucura și mai mult de bunătățile sezonului.

►

10 - 17 10 - 1710 - 17 10 - 17 10 - 179 - 16

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 15PAG. 151515 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

să intre în sânge. Beți numai pe stomaculplin pentru a încetini viteza de absorbție aacestuia. Evitați băuturile bogate în con-generi (substanțe ce se găsesc în băuturilealcoolice închise la culoare, precumwhisky sau bourbon) şi amestecul al-coolului cu băuturile carbonatate: bulelede gaz accentuează intrarea alcoolului însânge. Ţineţi minte că organismul umanpoate metaboliza (sau elimina), aproxi-mativ 14,5 mililitri de alcool pur pe oră.Aşadar, nu consumaţi mai mult de 350 demililitri de bere, 150 de mililitri de vin sau30 de mililitri de băuturi distilate în acestinterval de timp.

Dacă nu ați respectat cele de mai sus,este foarte probabil să vă confruntați cusimptomele mahmurelii. Cele mai frecventesunt: durere de cap, greaţă, vărsături,ameţeală, iritabilitate, sete şi oboseală. Ceamai intensă mahmureală apare la circa 14-15 ore după consumul de alcool și se da-torează nivelului ridicat de etanol în sângeşi deshidratării, aceste efecte toxicerezultând în urma descompunerii de cătrecorp a alcoolului în acetaldehidă.

Timpul este singura modalitate de vin-decare pentru mahmureala ocazională.Există însă câteva mijloace pentru a-i ame-liora simptomele: aspirină sau ibuprofenpentru durerea de cap, ingestia multorlichide pentru a rehidrata corpul, alimente

uşoare cu multe glucide, inclusiv fructoză(un zahăr natural în fructe şi miere) pen-tru a calma greaţa, ouă care conţin cis-teină, substanţă ce ajută la eliminareaacetaldehidei din corp, supă de carne,deoarece conţine săruri care ajută la în-locuirea sodiului, potasiului şi al altorsăruri pierdute prin urină în urma efectu-lui diuretic al alcoolului (şi băuturilepentru sportivi ajută în acest sens).

Nu beţi cafea, deoarece ea este diu-retică și poate agrava deshidratarea provo-cată de alcool.

SFATURI PENTRU CA MESELE COPIOASESĂ NU DEVINĂ O PROBLEMĂ■ Începeți masa cu o salată de crudități. Bo-gate în fibre, acestea stimulează secreţiilegastrice şi mişcările peristaltice de lanivelul tubului digestiv, prevenind senzaţiade greutate care apare după mese.■ Nu abuzați de carne și nu o acompaniațide cereale (orez sau mămăligă, de exem-plu), legume cu amidon (cartofi) sau pâine.■ Beți apă în timpul mesei. În acest fel văveți sătura mai repede și veți evita să mân-cați în exces.

■ Mâncați dulciuri la cel puțin o oră dupămasă.■ Rețineți că în combinaţie cu carnea grasăşi cu tutunul, alcoolul poate să declanşezeun episod de pancreatită acută. Aceastareprezintă inflamarea bruscă a pancreasu-lui. Ea poate fi ușoară sau poate amenințaviața, însă, din fericire, de cele mai multeori se vindecă complet.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

de sărbătoriSIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 16PAG. 161616 GRANIELE GÂNDIRII

Unul dintre „avantajele” vieţii de astro-fizician îl reprezintă posibilitatea de a primisăptămânal câte un e-mail de la cineva carepretinde că a „dovedit că Einstein a greşit”.Uneori aceste e-mailuri nu conţin ecuaţiimatematice, ci doar expresii precum „esteevident că...”, iar alteori conţin pagini în-tregi de ecuaţii complexe cu zeci de termeniştiinţifici care sunt însă folosiţi altfel decâtsunt ei consacrați.

Toate aceste e-mailuri sunt şterse destulde repede - nu pentru că astrofizicienii suntprea îndoctrinaţi în teoriile consacrate, cipentru că niciunul dintre cei care susţin căEinstein a greşit nu cunoaşte modul princare o teorie poate fi înlocuită.

De exemplu, la sfârşitul anilor 1700 aexistat o teorie a căldurii cunoscută sub nu-mele de teoria calorică. Ideea de bază aacestei teorii a fost aceea că ar exista unfluid, denumit caloric, în interiorul tuturormaterialelor. Acest fluid ar avea proprie-tatea de a se răspândi cât mai uniform posi-bil. Nu putem observa acest fluid în moddirect, dar cu cât un material conţine maimult caloric, cu atât el are o temperaturămai mare.

Utilizând această teorie se pot obţinemai multe predicţii care se dovedesc a ficorecte. Deoarece cantitatea de caloric esteconstantă (nu se poate crea sau distrugeacest caloric), căldura (energia) se con-servă. Atunci când punem un obiect mairece alături de unul mai cald, caloricul dinobiectul cald se va răspândi către cel mairece, până când cele două ajung la aceeaşitemperatură. Atunci când aerul se dilată

caloricul se împrăştie şi devine mai puţindens astfel încât temperatura scade. Cândaerul este comprimat există o cantitate maimare de caloric într-un volum dat, astfelîncât temperatura creşte.

În prezent ştim că nu există niciun„fluid al căldurii” numit caloric. Călduraeste o consecinţă a mişcării (energie cine-tică) atomilor sau moleculelor dintr-un ma-terial. Modelul caloric a fost deci abandonatla nivel de teorie cinetică. Am putea spunecă în ziua de azi știm că modelul caloriceste complet greşit. Numai că nu este - celpuțin nu mai greșit decât a fost vreodată.

Presupunerea privind existenţa unuifluid al căldurii nu se potriveşte cu reali-tatea, dar acest model teoretic face predicţiicare sunt corecte. De fapt, acest modelcaloric funcţionează şi azi la fel ca în anii1700. Nu-l mai folosim deoarece avemmodele teoretice mai noi care funcţioneazămai bine. Teoria cinetică acoperă toatepredicţiile teoriei calorice şi chiar mai multdecât atât, ea explicând modul prin careenergia termică a unui material poate fiaproximată cu un fluid.

Acesta este un aspect cheie al teoriilorştiinţifice. Dacă doriţi să înlocuiţi o teorieştiinţifică solidă cu una nouă, atunci nouateorie trebuie să fie mai cuprinzătoare decâtcea veche. O teorie veche se înlocuieşteatunci când i se constată limitele şi cândacestea sunt depășite cu ajutorul unei noiteorii.

În unele cazuri, chiar şi atunci când oteorie veche este înlocuită, ea continuă să

fie utilizată. Un astfel de exemplu îl repre-zintă legea gravitaţiei a lui Newton. CândNewton a propus teoria gravitaţiei univer-sale, în anii 1600, el a descris gravitaţia cafiind o forţă de atracţie între toate corpurilecare au masă. Acest lucru a permis dedu-cerea corectă a mişcării planetelor, des-coperirea planetei Neptun, relaţia dintremasa unei stele şi temperatura acesteia şiaşa mai departe. Gravitaţia newtoniană afost şi este în continuare o teorie ştiinţificăsolidă.

La începutul anilor 1900, Einstein apropus un alt model, cunoscut sub numelede teoria relativităţii generale. Conceptulde bază al acestei teorii este că gravitaţia sedatorează deformării spaţiului şi timpuluide către corpurile ce au masă. Chiar dacămodelul de gravitaţie al lui Einstein esteradical diferit faţă de cel al lui Newton,matematica noii teorii ne arată că ecuaţiilelui Newton sunt soluţii aproximative aleecuaţiilor lui Einstein. Tot ceea ce a prezisteoria gravitaţiei a lui Newton a fost prezis,de asemenea, și de teoria lui Einstein.Aceasta din urmă ne permite însă să putemdeduce teoretic găurile negre, Big Bangul,precesia planetei Mercur pe orbita sa, di-latarea temporală şi multe altele, toate fiindconfirmate şi experimental.

În acest fel teoria lui Einstein s-adovedit superioară celei lui Newton. Darteoria lui Einstein este mult mai dificil deaplicat în comparaţie cu cea a lui Newton,astfel încât de multe ori vom folosi doarecuaţiile lui Newton pentru a calcula o

anumite lucruri cum ar fi mişcareasateliţilor sau a exoplanetelor. Dacă nuavem nevoie de precizia teoriei lui Einstein,putem folosi, pur şi simplu, teoria luiNewton pentru a obţine un răspuns consi-derat „suficient de bun”. Chiar dacă s-adovedit că teoria lui Newton este „greşită”aceasta rămâne în continuare la fel de utilăşi de exactă cum a fost dintotdeauna. Dinpăcate, mulţi dintre cei care îl contestă peEinstein nu înţeleg acest lucru.

Teoria gravitaţiei a lui Einstein nu va finiciodată dovedită ca fiind greşită de cătreo altă teorie. Ea se va putea dovedi greşităîn urma unor dovezi experimentale care ararăta că predicţiile relativităţii generale nufuncţionează. Teoria lui Einstein nu a în-locuit teoria lui Newton până când nu auexistat dovezile experimentale care au con-firmat teoria lui Einstein şi infirmat-o pecea a lui Newton. Prin urmare, pretenţiilecelor care îl neagă pe Einstein nu vor fi ac-ceptate de comunitatea ştiinţifică atâta timpcât nu există dovezi experimentale carecontrazic în mod evident teoria relativităţiigenerale.

Un alt mod prin care se poate combateteoria lui Einstein constă în conceperea uneiteorii care să arate în mod clar că teoria luiEinstein reprezintă o aproximare a acesteinoi teorii sau că dovezile experimentale alerelativităţii generale sunt, de asemenea,susţinute de noua teorie. Noua teorie va tre-bui să facă noi predicţii care să poată fi tes-tate într-un mod rezonabil. Dacă cinevapoate face acest lucru şi-și prezintă cu cla-ritate ideile, atunci acea persoană va fi as-cultată. Teoria corzilor şi gravitaţiaentropică sunt doar două exemple de mo-dele teoretice care încearcă să înlocuiascăteoriile lui Einstein.

Dar chiar dacă cineva va reuşi să creezeo teorie mai bună decât cea a lui Einstein(şi aproape sigur cineva va reuşi asta în vi-itor), teoria lui Einstein va fi în continuarevalidă, aşa cum a fost întotdeauna. Teorialui Einstein nu se va dovedi greşită ci pur şisimplu vom înţelege care sunt limitele salede aplicare.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol intitu-lată „Why Einstein will never be wrong” deBrian Koberleing a fost publicată pephys.org. Scientia.ro este un site de popula-rizare a științei și de demontare a miturilorpseudoștiințifice. Cei care doresc să spri-jine acest demers de transmitere a infor-mației științifice pe înțelesul tuturor potdona la: www.scientia.ro.

De ce teoria gravitaţiei a lui Einstein nu se vadovedi niciodată greşită

SCEPTICUS

Albert Einstein și calorimetrul cu gheaţă din lucrarea „Elemente de chimie” a lui Antoine Lavoisier din anul 1789.

1717

Familie care locuiește în New York(Queens), SUA, caută doamnă de ori-gine română cu rezidență canadiană,serioasă, nefumătoare, îndemânatică și iu-bitoare de copii pentru îngrijirea uneifetițe de 3 ani, 4 zile pe săptămână (3 zilemerge la grădiniță) și ajutor la treburilecasnice (curățenie, spălat, gătit etc). Pe-rioada este de aproximativ 6 luni, cu posi-bilitate de prelungire. Oferim un salariude 1,700$ CAD pe lună, mâncare, cazareși transport dus-întors Montreal-NewYork. Ne puteți contacta la: 514-605-9420. Rugăm seriozitate.

Firmă cu experiența de peste 10 ani, cautăpersonal în domeniul contrucțiilor și re-novărilor. Pentru mai multe detalii, nuezitați să ne contactați la 514-979-5726sau la cdb@live.ca.

Caut ajutor de constructor și construc-tori pentru costrucție de casă și amenajăriexterioare. Tel: 514-231-2090 sau 514-649-6920.

Companie de transport caută șofer incor-porat clasa 1. Candidatul trebuie să aibăpermisul de conducere valabil, 3 ani deexperiență, pașaport valabil, cazier judi-ciar alb, minim 3 puncte de inaptitudinepierdute, engleză nivel funcțional. Oferimcamion Volvo 2018 nou, cu transmisie au-tomată, trailer nou 2019 dry box, plata de0,54$ milă pentru tot milajul, plata săp-tămânală, pickup/delivery 30$ fiecare,timp de asteptare 20$/oră după 2 ore, lay-over 100$, bonus milaj 200$ după 10.000mile. Contact: 438-491-9630.

Compania de mutări DOMUS angajeazășoferi clasa a V-a. Salariu foarte bun.Contact: Robert, 514-915-4588.

Companie de TRANSPORT de VRACangajează la timp plin (zi/noapte, cu saufără experiență): Mecanic de camion,plata în funcție de experiență, de la20$/oră până la 30$/oră. Garaj în Mirabel,Laval și Montreal; Șofer local clasa 1 și3, în transport vrac, camioane recente cutransmisie automată și manuală, salariu de22$/oră angajat și 24$/oră incorporat.Contact: Liviu | liviu@klmainville.com |514-816-1576.

Căutăm șoferi clasa 1 incorporați,Canada și SUA, cu sau fără experiență.Oferim 0,48$/milă. Tel: 438-403-6081.

Companie de transport angajează șoferide camion cu experiență de minim 2 anisau cu CFTR pentru USA și Canada.Salariu între 55 și 60 cenți pe milă înfuncție de experiență. Tel: 438-391-5810.

Companie situată în Saint-Laurent, spe-

cializată în cablaj electronic, caută munci-tori (asamblori) în electronică. Exigențe:franceză sau engleză, cunoștinte obligatoriiîn electronică, capacitate de a citi șiînțelege planuri technice, minuțiozitate,experiență minimă de 1-2 ani. Program latimp plin, 40 ore pe săptămână, salariu dediscutat. CV-ul poate fi trimis la:tania@rfmtl.com (biroul de resurseumane).

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,timp plin, minim 50 ore/săpt. Sunați la:514-821-8595.

Post de portar la un bloc de condominiu-muri în cartierul Côte-St-Luc. Cerințe:Experiență și bilingvism. Trimiteți CV-ulla: sdcvicompte@gmail.com.

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un bloc de 64 apartamente(condo). Persoanele interesate pot trimiteCV-ul la: condoelysee@gmail com.

Vând diverse obiecte de birou: masă pen-tru ordinator cu sertare - 80$, masă cu sti-clă - 40$, două birouri cu sertare - 60$fiecare, scaun de birou - 40$, cuptor cumicrounde Denby - 40$ și mic frigiderDenby - 80$, toate în condiție foarte bună.Tel:: 514-627-6193, Waliti (eng/fr).

Superb apartament 5 ½ de închiriat, etaj

2 într-un duplex din Laval, zona Des Lau-rentides/St. Martin. Aproape de școală,autobuz, metrou. Căutăm persoane li-niștite, ideal cuplu, nefumători.890$/lună. Sunați la 514-465-4877.

Superb 2½ de închiriat, la demisol într-un duplex în Laval, zona Des Laurentides/St-Martin, atmosferă calmă, familială,ideal pentru o persoană singură, liniștităși nefumătoare. 495$/lună. Mobilă, elec-tricitate, căldură, apă caldă incluse. Sunațila 514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge român. Chirii de la 650$/lună,bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Stație de auto-buz în fața blocului, situat la 5 minute pejos de complexul Forest. 514-683-3003.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecareduminică şi de sărbători mari la orele10:30 a.m. Adresa bisericii este: 1690 Ave-nue De l'Église, Montreal, H4E 1G5.www.sfnicolaemtl.com.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe:duminica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730.

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org.

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eu-stache, J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097. www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: IoanFelicean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile la info@accentmontreal.com.Nu se primesc anunțuri prin telefon.

ÎNCHIRIERI

50.00

VÂNZĂRI

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

Finala Campionatul mondial de șahce s-a derulat anul acesta la Londraîntre 9 și 28 noiembrie, s-a jucat întrenorvegianul Magnus Carlsen (numărul1 mondial în clasamentul Elo, cu 2.835de puncte) și americanul de origine ita-liană Fabiano Caruana (numărul 2mondial, cu 2832 de puncte).

Pentru împătimiții jocului de șah (șimai nou și pentru cei de fotbal), clasa-mentul Elo reprezintă nivelul de joc alfiecărui jucător în parte. Cu cât jucă-torul de șah este mai puternic, cu atâtnumărul de puncte Elo este mai mareiar probabilitatea ca el să fie învins deun jucător slab cotat este mai mică.

În finala de anul acesta, organizatăsub egida Federației Internaționale deșah (FIDE), s-au disputat 15 meciuriîntre cei doi aspiranți la titlu. Ținândcont că după primele 12 partide scorulgeneral era egal, toate partidele ter-minându-se cu remiză, s-a trecut, con-form regulamentului, în Tie-Break, lacele cinci partide de șah rapid (25 deminute pentru fiecare jucător, cu unplus de 10 secunde pentru fiecare mu-tare).

Deși criticat fiindcă a ales să eviteconfruntările din primele 12 partideatunci când, în câteva situații pertinentede joc, a avut ocazia să tranșeze titlulde partea lui, norvegianul MagnusCarlsen s-a impus, așa cum și-a plănuit,

în aceste partide de Tie-Break (3 din 5),cu scorul de 3-0.

Iată o scurtă prezentare a celor doijucători:

Magnus Carlsen, 27 ani, consideratunul dintre cele mai mari talente, a de-venit mare maestru (GrandMaster sauGM) la vârsta de 13 ani și 4 luni și estecampion mondial din 2011. Și-a apărattitlul de Campion Mondial FIDE pentrua treia oară consecutiv, încasând 600.000de mii de euro.

Fabiano Caruana, 26 de ani, născutîn SUA, a reprezentat Italia între 2005 și

2015. A devenit mare maestru la șah(GM) la vârsta de 14 ani și 11 luni șiși-a câștigat dreptul de înfrunta campi-onul în urma câștigării turneului FIDETurneul Candidaților, ținut anul acesta înGermania. În urma participării la acestturneu, Fabio Caruana a încasat 400.000de euro.

Rubrică realizată de MateiMaxim, un pasionat alsportului, în special fotbal,tenis, handbal, rugby șișah.

Magnus Carlsen își păstreazătitlul de Campion Mondial la șah

Pe 8 decembrie 2018, s-au tras la sorți gru-pele Cupei Mondiale la fotbal feminin, com-petiție ce se va desfășura în Franța între 7 iunieși 7 iulie 2019, și la care va participa și Canada.

Amatorii fotbalului feminin vor avea ocaziasă vadă jucând tripla campioană mondială,echipa Statelor Unite (1991, 1999, 2015) saudubla campioană mondială Germania (2003,2007), precum și echipe ca Japonia (campioanăîn 2011 și finalistă în 2015), Norvegia (cam-pioana din 1995), Brazilia, Suedia, China sauCanada, care au un cuvânt greu de spus.

FFIIFFAA CCuuppaa MMoonn--ddiiaallăă FFeemmiinniinnăă --FFrraannțțaa 22001199

FOTBAL

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure - 5252 Paré,Marché Epicure - 5555 Westminister N;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Restaurante:Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă; Biserici: Sf. Pantelimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Specialiști: AncaTISMĂNARIU (imigrație), Șerban TISMĂNARIU(juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatulmedicului); Sport: Matei MAXIM; Redactor şef:Dan GEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne la info@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?Voyages Tam

DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

ȘAH

Manus Carlsen. FOTO: World Chess.

Vineri 14 decembrie 2018Vineri 14 decembrie 2018 ■ PAG. 19PAG. 191919

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

www.accentmontreal.com

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● BranzeturiColiva

Produse de patiserie

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00 Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

ColaciCozonaciSarmale

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLLVVaa aasstteeppttaamm ccuu ccoommeennzzii ddee SSaarrbbaattoorrii!!

LAVALLAVAL

CCOOZZOONNAACCII PPRROOAASSPPEETTII,, ffaaccuuttii iinn llaabboorraattoorruull pprroopprriiuu SSAARRMMAALLEE,, TTOOBBAA,, CCAALLTTAABBOOSSII,, LLEEBBAARR,, PPIIFFTTIIEE TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraattee ssii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall -- RReetteettee aarrddeelleenneessttii!!GGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCostita si ciolane afumateSalata de vineteSalata beufIcreTelemea de oaie si numeroase alte produse traditionaleromanesti

Ciupercimarinate

880 ml

Ciupercimarinate

580 ml888899999999499$$$$$ buc

2222//// 444499999999289$

$$$$ buc

2222////

Miciproaspeti

$$$$

888811116666 lb

Ceafade porc

3333$$$$

11117777lb

8888$$$$

11118888lb

Cabanosi proaspeti

Icre de crapKrinos

333 gr3333 44449999$$$$

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++ttttxxxx1.5 L

$$$$

Bomboanecu lichior

$$$$333377779999++++ ttttxxxx

Pui de fermaVoltigeurs

bio grane

5555 3333$$$$lb

$$$$

99990000 66663333lb

KetchupHeinz

$$$$

222299992222

Varza murata

$$$$lb2222 00004444

99999999$$$$

170 gr

Nescafe

5555Gogonele

44449999$$$$2222 lb

Bomboaneasortate

5555$$$$

99990000++++ttttxxxxlb

de la

Torturi lacomanda

Sarmalein foi de varza

$$$$

999999997777 lb

1111Bomboane

Lindt

36gr$$$$

de la

Placinta cubranza, cartofi sau varza

44449999$$$$5555

Caviar rosuSockeye

100 gr2222 00000000

$$$$111199999999++++ttttxxxx

Suc de rosiiHeinz

$$$$

9999999944441L

1.36L