[email protected] GRATUIT Anul Nr. MALADII, MOARTE ...accentmontreal.com/wp-content/uploads/2019/04/nr231.pdf · PREZEN E ROMÂNEȘTI LA SALONUL DE CARTE DE LA QUEBEC ... NOU!PRAJITURI

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe&quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Precizări privind ETIAS pentruromânii și moldovenii din Canada

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Răspundem câtorva în-trebări ce ne-au fostadresate în legătură cuautorizația de călătorieETIAS pentru spațiulSchengen în cazul ro-mânilor și moldovenilorcare trăiesc în Canada.

UTILE ► Pag. 8

MMMM AAAA LLLL AAAA DDDD IIII IIII ,,,, MMMM OOOOAAAA RRRR TTTT EEEE ,,,, BBBB AAAA NNNN IIII ȘȘȘȘ IIII PPPP OOOO LLLL IIII TTTT IIII CCCC ĂĂĂĂ

detalii înpagina 7

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 231 ■ 5 aprilie 2019

PREZEN�E ROMÂNEȘTI LA SALONUL DE CARTE DE LA QUEBECCOMUNITATE ► Pag. 3

Radicalii liberi, bolile și antioxidanții

Radicalii liberi contribuiela declanșarea mai mul-tor boli și sunt conside-rați una din cauzeleîmbătrânirii noastre. Cesunt, cum se formează,care este rolul lor și cumîi putem combate?

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ►► PPaagg.. 1144,, 1155

►► PPaagg.. 77

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

[email protected] Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure - 5252 Paré,Marché Epicure - 5555 Westminister N;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Restaurante:Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul, Sf. Ilie (Anjou).VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă; Biserici: Sf. Pantelimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Specialiști: AncaTISMĂNARIU (imigrație), Șerban TISMĂNARIU(juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatulmedicului); Sport: Matei MAXIM; Redactor şef:Dan GEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

LAVALLAVAL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraattee ssii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall Gustosii mici de BalkaniCarnati oltenesti si afumatiCostita si ciolane afumateTelemea de oaie

NNOOUU!! PPRRAAJJIITTUURRII SSII PPRROODDUUSSEE DDEE PPAATTIISSEERRIIEESavarine, Amandine, Dobos, Diplomat, Cornulete, MerdenelePPRREEPPAARRAATTEE TTRRAADDIITTIIOONNAALLEE RROOMMAANNEESSTTII SSaarrmmaallee ██ SSaallaattaa bbooeeuuff ██ FFaassoollee bbaattuuttaa ██ VViinneettee ██ IIccrree

VVaa aasstteeppttaamm ccuu ccoommeennzzii ddee PPaassttii!!CCOOZZOONNAACCII PPRROOAASSPPEETTII,, ffaaccuuttii iinn llaabboorraattoorruull pprroopprriiuu PPAASSCCAA,, DDRROOBB,, OOUUAA VVOOPPSSIITTEE

CONTOARE DE BAIESI BUCATARIE

Granit ● Marmura ● Cuart

Estimare GRATUITAcu rendez-vous

[email protected]


Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

ÎNTÂLNIRE LA CENACLUL EMINESCUCenaclul Eminescu invită publicul amator de lite-ratură să participe la o nouă întâlnire ce va avea locjoi, 18 aprilie, ora 18:00, la Centre Communautairede Loisir de la Côte-Des-Neiges, situat la 5347Côte-des-Neiges, Montreal, H3T 1Y4 (lângă stațiade metrou Côte-des-Neiges). Cenaclul se va des-fășura în sala nr. 1 de la etajul 2. În program:poeme de Melania Rusu Caragioiu şi Irina LuciaMihalca; proză de Silvia Ionescu, Ana Dobre, Cor-neliu Zeana şi Leonard I. Voicu. Info: Leonard I.Voicu, președintele cenaclului, 514-910-6738 |[email protected].

MUZICĂ POPULARĂ: ZINAIDA JULEA LAMONTREALInterpretă de muzică populară Zinaida Julea din Re-publica Moldova va oferi un spectacol în regiuneaMontreal, în luna iunie. Întâlnirea cu folclorulromânesc autentic va avea loc în data de 2 iunie,ora 18:30, în La Prairie. Concertul este organizat depromotoarea Liuba Sârbu. Info suplimentare și de-talii despre bilete în afișul din pagina 12.

ÎNSCRIERI PENTRU CORUL LA MUSECorul La Muse vă invită să cântați în cadrul eveni-mentelor sale. Amatori sau profesioniști, suntețiașteptați în acest grup primitor și dinamic. Cerințe:ureche muzicală bună, o voce justă și o mare do-rință de a cânta. Repetițiile au loc duminica, o datăla doua săptămâni, între orele 15:00-18:00, în salaRivard a bisericii St-Denis din Montreal (454 ave-nue Laurier Est). Coriștii primesc fișiere de studiupentru facilitarea pregătirii. Cei interesați să facăparte din acest cor pot asista la o repetiție, fărăniciun angajament, pentru a vedea cum se des-fășoară. Pentru audiții: 514-746-3960.

CĂR�I ROMÂNEȘTI PENTRU BIBLIOTECA PUBLICĂDIN KITCHNER, ONAsociația ARTA din Kitchner face un apel cătrescriitorii români canadieni pentru a dona unul saudouă exemplare din volumele lor Bibliotecii pu-blice din orașul Kitchner (Ontario). În prezent, bi-blioteca nu mai are o colecție de cărți în limbaromână, acestea fiind scoase din circulație. ARTAstrânge bani pentru achiziționarea unui fond decarte românesc, însă biblioteca acceptă și donații decarte care să nu fie mai vechi de cinci ani. Cei caredoresc să contribuie pot obține mai multe detaliiscriind la: [email protected].

Salonul internațional de carte dinorașul Quebec, ce va avea loc între 10și 14 aprilie, numără anul acesta câtevaprezențe românești notabile. Este vorbade Editura Hashtag, lansată la Montrealîn 2018 de romanciera Felicia Mihalialături de scriitoarele Mirella ȚărmureVădean, Miruna Tarcău și ilustratorulDaniel Ursache, și poeta Eva Halus.

Salonul de carte de la Quebec esteprimul eveniment de gen la care Edi-tura Hashtag participă. Cărțile sale vorfi expuse la standul 270 a distribuitoru-lui Gallimard Ltée. Fidelă hashtagurilorpe care le-a ales pentru a se defini -#literaturămondială #diversitate #in-cluziune - Editura Hashtag va prezentascriitorii Sébastien Emond, Louis-Thomas Leguerrier, Émélie Provost,Mattia Scarpulla și Felicia Mihali, curomanul „Une deuxième chance pour

Adam”. Autoarea va fi prezentă lastand și va oferi autografe sâmbătă, 13aprilie, între orele 14:00 și 15:00.

Poeta și pictorița Eva Halus va fi deasemenea prezentă la acest salon, lastandul #137, în cadrul grupului Dis-tribulivre al Editurii L’Essor du livre,chiar în ziua deschiderii: miercuri, 10aprilie, între orele 13:00 și 16:00. Înafară de cartea de poezii „Mirages etréalité”, publicată împreună cu DavidBrême și prefațată de regretatul profe-sor Anton Soare, autoarea va avea cu eafelicitări imprimate cu ilustrațiile dincarte și un portofoliu cu ilustrațiile ori-ginale realizate de ea pe chiyogami(hârtie japoneză).

Salonul de carte se va desfășura laCentre des Congrès de Québec, 1000boul. René-Léveque Est, Ville deQuébec, G1R 5T8. AM

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • [email protected]

PE SCURT

DDiinn ccoommuunniittaatteePrezențe românești la Salonulde carte de la Quebec

„„OOddaa bbuuccuurriieeii””:: oo eexxppoozziițțiiee aaeelleevviilloorr șșii pprrooffeessoorriilloorr ddee llaa ȘȘccooaallaaJJuunniimmeeaa RRoommâânnăă ddiinn MMoonnttrreeaall

EXPOZI�IE | ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

Expoziția „Oda bucuriei”, centratăpe tematica primăverii, a renașterii na-turii și a sărbătorilor pascale, va fi găz-duită de Consulatul General alRomâniei la Montreal în perioada 5aprilie - 5 mai 2019. Vor fi expuseicoane, desene în creion și tuș, picturiîn diverse tehnici (acuarelă, acrilic, pas-tel, grafit, tehnică mixtă, ulei), realizatede elevii Școlii Junimea Română dinMontreal și profesorii Oprina-FeliciaDolea și Vladimir Midvichi.

Oprina-Felicia Dolea este o artistămultidisciplinară, de factură impre-

sionistă, ce explorează pictura, cera-mica și designul vestimentar. A câștigatmai mulți ani la rând premiul Grandedistinction al concursului Son et Lu-mière din Montreal, atât la categoriaFrontiere figurative, cât și Arte diverse.Din 2011 este directoarea artistică a or-ganizației culturale ROSE-ART Laval,unde printre alte activități organizeazăun simpozion al artiștilor plastici dinregiune.

Vladimir Midvichi este pictor deicoane și specialist în artă murală. Estefondatorul - alături de artista Aura

Chiriac - a atelierului de arte vechi Va-luarda din Montreal. Este, de aseme-nea, profesor de icoane, gravură,vitraliu, mozaic și arte decorative laatelierul său și la Institutul Périchorèse.De mai mulți ani Vladimir Midvichieste și președintele Asociației icono-grafilor și iconofililor din Quebec.

Vernisajul va avea loc vineri, 5aprilie 2019, la ora 17:00, la sediul con-sulatului: 1010 Sherbrooke Ouest, sala610, Montreal, H3A 2R7. Info supli-mentare: www.junimearomana.com |514-884-6530. AM

CARTE | SCRIITORI ROMÂNI MONTREALEZI

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 4PAG. 444 INTERVIU

VERONICA BALAJ: Ionela Manolescu,vă rog să începeţi chiar dumneavoastrădiscuţia noastră de unde doriţi - de lasosirea pe noul continent, de la o amin-tire pe care o puteţi pune drept motto.IONELA MANOLESCU: Oare cum săîncep? Ce să vă spun despre mine? Îmivine greu să o fac! Am crescut la Iaşi, încapitala Moldovei - de unde am plecatacum mai bine de patruzeci de ani - văzândzi de zi câte una sau alta din ctitoriile sem-nate de familia mea de-a lungul anilor. Mise părea o voce auzită doar de mine, carevenea de departe să-mi atragă atenţia că nupot trece oricum prin viaţă, fără o înda-torire, fără o stăruinţă în a realiza şi euceva… Întâlneam la tot pasul o familierenumită, cea a mamei mele, ce mă impre-

siona şi mă obliga să-mi respect strămoşii.Familia Bogdan. Îmi revenea sarcina pecare am urmat-o, aceea de a „ctitori” şi eucu puterile mele, după îngăduinţa vremilormele, ca şi ei. Astfel, mediul românesc m-a marcat încă din prima parte a copilăriei şitinereţilor mele. Mereu au intervenit îneducaţia mea şi au avut greutate încă de lao vârstă fragedă cuvintele tradiţie, neam,onoare.

VB: Un sentiment, o stare asumată, unprincipiu, un exerciţiu existenţial v-a fostideea de libertate. De aici pot începe toatereuşitele, dacă ne luăm după o logicăsumară, dar să o exerciţi o întreagă viaţă,e altceva. E un bun interior propriu? Nuaţi fost tentată să abdicaţi vreodată de la

aceasta?IM: Niciodată! Era prea adânc sădită înfirea mea, în structura mea această dorinţă.Am înţeles din primii ani - şi mi s-a con-solidat apoi, iremediabil, convingerea - căarta înseamnă libertate. Aşa am înţeles euorice artă, ca libera exprimare a ideilor, acuvintelor. Sigur că ajunsă la vremea cen-zurii, pentru mine a fost un şoc, ceva carenu se potrivea cu gândurile mele, cu felulde a înţelege lumea şi mai ales arta. Nu mi-a plăcut absolut niciodată, nici când eramelevă, să aparţin sau să intru în vreo orga-nizaţie. Fugeam de îngrădiri. Aşa e fireamea. De aceea nu am fost nici membrăUTC şi nici membră de partid. Acţionamaşa cum îmi dicta structura mea. Libertateavine din interior şi, sigur, se extinde şi laalte planuri. Nu am vrut să fiu legată denicio formaţie politică. Politica e schimbă-toare şi nu totdeauna înving cei care sededică dreptăţii şi mai ales libertăţii inte-rioare a omului. Foarte grea potrivire întreacestea şi felul meu de a gândi, aşa că amales libertatea plecând din România.

VB: Fiecare persoană care decide să emi-greze, să trăiască în altă parte decât în ţaranatală, îşi are motivele sale personale.Unii au plecat din motive grave, persecuţiipolitice, alţii din dorinţa de a trăi în altăsocietate, după alte norme, alţii din motivemateriale. Toate sunt plauzibile şi la urmaurmelor, omul trebuie să aibă puterea dealegere. În cazul dumneavoastră săînţelegem c-a fost primordială exprimareaîn libertate?IM: Eu am avut în România tot ce-mi tre-buia. Materialiceşte vorbind, nu de nevoieam plecat. Chiar am avut mai multe decâtmă aşteptam. Chiar dacă vremurile au fostvitrege, chiar dacă multe bunuri ne-au fostconfiscate, ne-am descurcat. Deşi am trecutprin încercări grele, aveam bogăţia spiritua-lă şi culturală răsădite în mine din copilărie.Asta nu mi-o putea lua nimeni. Vă asigur,după cele trăite, că arta e salvatoare. Arta îlpoate salva pe om de la prăbuşirea inte-rioară. Aşadar, nu am hotărât să plec pentrucă nu aveam bunăstare. Cheia, secretul, erachiar firea mea. Voia libertate. Asta ştiamcă vreau, din orice punct de vedere. M-amsimţit întotdeauna un spirit universal vala-bil. Sunt un om al Universului! Sunt şi amrămas mereu un spirit liber. Mi-am urmatpropria-mi voce interioară. Am căutat altedrumuri, geografia mea interioară trebuia săgăsească un loc unde se putea desfăşura.Îmi spunea imperios că trebuia să plec înalte părţi ale lumii.

Ionela Manolescu : „ArtaO adevărată erudită în materie de cultură umanistă, scriind tot atât

de bine în franceză ca şi în română, Ionela Manolescu se distinge nunumai prin bogata sa cultură, ci şi printr-o dublă creativitate, de scri-itoare/traducătoare şi artistă plastică. Ea s-a afirmat în mod specialprin traducerile în franceză sau în română a operelor aşa-zişilor „poeţiblestemaţi”: Villon, Eminescu şi Nelligan, fiind recunoscută de celemai mari universități din lume ca prima scriitoare care a descifrat șiredat literaturii franceze moderne jargonul jobelin al lui FrançoisVillon.Vă invităm să (re)descoperiți această personalitate a comunității noas-tre într-un interviu realizat de scriitoarea Veronica Balaj care a fost in-clus în volumul „Convorbiri cu personalități românești din Montreal I”(2017) și adaptat pentru ziarul Accent Montreal.

►

Ionela Manolescu,repere biograficeÎn România Ionela Manolescu a fostprofesoară, timp de mai mulți ani, deLiteratura şi Limba franceză. A lucrat şica filolog la Institutul de lingvistică alAcademiei Române, colaborând laredactarea primului dicţionar francez-român, precum şi ca bibliograf (secţiaperiodice străine) la Biblioteca Acade-miei Române. În paralel, ea a depus şi omuncă de istoric şi critic de artă, pu-blicând studii şi articole în ziare şi re-viste din România.Stabilită în Canada în 1978, IonelaManolescu și-a încheiat studiile docto-rale la Universitatea McGill în Lite-ratură franceză (Evul Mediu şiRenaşterea) și a lucrat ca cercetătoare şiasistent universitar, participând laredactarea unei istorii a poeziei din Que-bec.Și-a dedicat întreaga viață studiilor despecialitate în literatură, câștigând un locaparte în rândul traducătorilor franco-români. François Villon, Émile Nelligan,Mihail Eminescu, Nostradamus sunt per-sonalitățile asupra cărora IonelaManolescu a întreprins cercetări de ex-cepție.În cei peste 40 de ani de activitate a pu-blicat numeroase lucrări literare la edi-turi prestigioase precum Guerin şiHumanitas, iar mai apoi ca auto-edi-toare, dintre care amintim:: „Villon enfrançais moderne. Les Onze ballades dujargon et jobelin”, Montreal, Guérin,1980, „Nostradamus: les Centuries -spicilège”, Montreal, Guérin, 1991,„Hyperion, Poèmes symboles”, auto-editare, Montreal, 2011 „Poezii deÉmile Nelligan - Traducere în limbaromână”, auto-editare, Montreal, 2012.Ca artistă plastică, Ionela Manolescu apracticat pictura de şevalet, sculptura ce-ramică şi arta grafică, fiind membră aFondului Plastic şi a Uniunii ArtiştilorPlastici din România. A expus în numepersonal şi în expoziţii colective, în ga-lerii şi muzee, ca de pildă la GaleriaGalateea din Bucureşti, Galeria Odeondin Paris sau Salonul de Expoziţii de laCité Internationale des Arts din Paris.Lucrările sale figurează în colecţii pu-blice şi muzee din Franţa, Germania,Japonia, Quebec - mai cu seamă laMuzeul Civilizaţiilor din oraşul Hull.

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor oferta dum-neavoastră. Contactați-ne [email protected]

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

Ionela Manolescu în 2009 la Salonul Internaţional de Carte de la Montreal, când a prezen-tat lucrarea „Villon Trilingve”.

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Vă aşteaptă de Paști cu delicioaselesale produse proaspete!

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 5PAG. 555 INTERVIU

VB: Aţi plecat îndată ce aţi găsit loculpotrivit, Canada?IM: Ei, nu a fost chiar aşa de simplu şi derapidă împlinirea. Din momentul când amluat hotărârea şi până am reuşit să plec, autrecut zece ani de căutări. Aveam douăzecişi şapte de ani şi am reuşit să ajung înCanada după o şedere de un deceniu prinalte ţări occidentale.

VB: O experienţă care v-a îmbogăţit spi-ritualicește, desigur.IM: Da, asta e sigur, dar au fost şi multeriscuri, încercări de acomodare, consum deforţă interioară.

VB: Nu aţi disperat? E greu să nu vă daţibătută? Ce anume v-a susţinut în mod spe-cial ?IM: Cine vrea să plece cu orice preţ, poatesă o facă. Nu-şi pierde speranţa. Pe mine m-a ajutat şi faptul că ştiam ce caut. Am alesarta: adică deopotrivă literatura şi pictura.Le-aş fi urmat oriunde aş fi plecat. Ele con-stituie universul meu. Forţa mea interioară.De acolo pot primi libertatea de care amnevoie ca de aer.

VB: Care a fost prima treaptă de inte-grare? Primul loc de muncă?IM: La Biblioteca Universităţii din Mon-treal. Cartea în sine a fost întotdeauna su-portul meu principal. Am lucrat la undicţionar francez-englez, în cadrul acesteiuniversităţi. M-am integrat excelent. Îmiera uşor, locuiam chiar peste drum de uni-versitate. Într o zi mi s-a spus că sunt mu-tată la Biblioteca Facultăţii de Medicină. Dece, am întrebat eu. Nu prea îmi era uşor săschimb un loc atât de potrivit. Dar m-amdus unde m-au trimis. Scriam în continuarepoeme, pictam şi traduceam poezie, deci oduceam de minune!

VB: Aș vrea să vorbim despre traduceri.Se ştie că traducerea e o artă, o colaborarespecială cu autorul. Fiecare traducător îşiare normele sale, dar oricum ar fi, obliga-toriu trebuie să intre în ritmul textuluitradus. Dumneavoastră cum lucraţi în

acest domeniu?IM: După părerea mea, a traduce înseamnăa rescrie o carte. Pentru asta e nevoie de oacceptare a textului tradus - şi chiar pe autortrebuie să-l accepţi. Apoi trebuie să adaugişi ceva din trăire, nu doar din tehnicatranspunerii dintr-o limbă în alta. Rezultatule o nouă carte. Nu poţi să nu respecţi linia,tonalitatea originală, dar ceea ce rezultăeste, după mine, o creaţie care leagă şitonalitatea vechii cărţi şi ceea ce ai adus tunou ca traducător. O nouă creaţie va fi la fi-nalul muncii asumate.

VB: Chiar şi în cazul marelui FrançoisVillon?IM: Oarecum… Sunt prima şi singura tra-ducătoare, de pe atunci, a jargonului luiFrançois Villon. Au mai fost şi alţii, dar s-au retractat. Am făcut traducerea cu multăpasiune şi acribie. Am primit premii şi astami-a întărit convingerea că nu am lucratoricum, ci cu responsabilitate. Am căutat săintru în spiritul vieţii de atunci - în esenţacărţii e suflul lui Villon.

VB: Unde v-aţi lansat volumele, doar aici

sau şi în ţară?IM: Totdeauna numai la Salonul Inter-naţional de Carte de la Montreal, la standulde carte românească și româno-franceză alAsociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români.

VB: Am vizionat un film realizat de Asoci-aţia Culturală Română şi ComunitateaMoldovenilor din Quebec în cadrul uniproiect intergeneraţional ce s-a bucurat desprijin din partea Service Canada. Titluleste foarte inspirat: La Sagesse Partagée.Filmul vorbeşte de dumnea-voastră, PaulDăncescu (medic, fondatorul AsociațieiCulturale Române din Montreal) și DanGhiţescu (scriitor şi om de teatru). Este oîncununare a activității dvs. și a celorlalțidoi protagoniști. Cum se conturează dru-mul creativ pe mai departe?IM: În film se pune accentul pe parcursurilecarierelor noastre profesionale, văzute prinprisma integrării în societatea canadiană şidin Quebec, dar şi prin prisma comunităţiiromâneşti de aici. Am fost foarte mulțumităşi de rezultatul ultimei mele contribuţii,aceea în care figurează icoane moderne. Voicontinua pe aceeaşi linie - pictură, poezie.

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

înseamnă libertate”

Documentarul Lasagesse partagée,disponibil pe YouTubeFilmul La sagesse partagée menționat înacest interviu, un documentar de 40 deminute realizat în 2015, în franceză, des-pre trei personalități ale comunitățiinoastre - scriitoarea, traducătoarea șiartista plastică Ionela Manolescu, doc-torul Paul Dăncescu, fondatorul Asoci-ației Culturale Române, și DanGhițescu, scriitor, regizor de teatru, filmși televiziune - este disponibil peYouTube.Cei trei protagoniști, aflați la vârstasenectuții, s-au stabilit la Montreal acummai multe decenii. Ei vorbesc despreplecarea lor din România, despre bucuri-ile și realizările lor în Canada, dar șidespre dificultățile și obstacolele în-tâmpinate aici. Filmul reprezintă o filăde memorie a comunității române dinMontreal. Realizarea sa se datorează co-laborării dintre două asociații: Comuni-tatea Moldovenilor din Quebec șiAsociația Culturală Română, cu sprijinulfinanciar al Service Canada.FOTO: VIIA Photography.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

„M-am simţit întotdeauna un spirit universal valabil. Sunt un om al Universului! Sunt şi amrămas mereu un spirit liber. Mi-am urmat propria-mi voce interioară.” - Ionela Manolescu.

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 6PAG. 666 ȘTIRI & ANALIZE

RRaattaa rriissccuulluuii ddee ssăărrăăcciiee,,dduuppăă ggrraadduull ddee uurrbbaanniizzaarree

România înregistrează cele mai maridecalaje din Uniunea Europeană între lo-calitățile urbane și cele rurale, atât în pri-vința proporției persoanelor în risc desărăcie, cât și a ratei NEET (tineri care nusunt nici angajați, nici cuprinși într-o formăde învățământ), potrivit datelor publicate deMonitorul Social (monitorsocial.ro).

Astfel, în 2017, rata riscului de sărăcieîn mediul rural era de 37,3%, de șase orimai mare decât cea dn mediul urban(6,1%). Nicio altă țară europeană nu înre-gistrează asemenea decalaje - la nivelul

UE-28, diferența medie dintre rata risculuide sărăcie în urban și rural este de 3 pp, fațăde 31 pp în România.

Tot în 2017, procentajul tinerilor carenu sunt nici angajați, nici cuprinși într-oformă de învățământ (NEET) în mediulrural era de 23% față de 10,3% în mediulurban. Practic, în România, procentulNEET în rural e dublu față de urban, un de-calaj nemaiîntâlnit în alte state ale UniuniiEuropene. Mai mult, aceste decalaje dintremediul rural și urban nu s-au diminuat înultimii 10 ani.

ROMÂNIA | DECALAJE URBAN-RURAL

PPrriimmiiii llaa ssăărrăăcciiee,, uullttiimmiiiillaa ccee aarr ppuutteeaa pprrootteejjaa ddee ssăărrăăcciiee ppee vviiiittoorr

Investițiile în Cercetare și Dezvoltareconduc la crearea de locuri de muncă maibine plătite și adaptate economiei globale.În acest sens, unul dintre obiectivele Eu-ropa2020 a fost creșterea investițiilor înCercetare și Dezvoltare până la 3% dinPIB. Obiectivul României a fost creștereacumulată a acestor investiții până la 2%din PIB.

Nu numai că România nu-și va în-deplini acest obiectiv, însă cuantumulinvestițiilor în Cercetare și Dezvoltare esteîn continua scădere în ultimii ani, in-formează Monitorul Social (monitorso-cial.ro). Acest lucru plasează România peunul din ultimele locuri în Europa. In-vestițiile din universități și sectorul publicau scăzut continuu, în timp ce investițiiledin mediul privat au crescut ușor, însărămân la unul dintre cele mai scăzuteniveluri din Uniunea Europeană.

Puținele investiții de anvergură ceexistă în România nu fac decât să atragăatenția asupra rupturii imense întrepuținele poluri de creștere ale țării, ceprind din urmă Europa de Vest, și restul so-cietății, blocată în mare parte în secolul 19

din punct de vedere al inovației, calitățiilocurilor de muncă și standardului deviață.

Fără o schimbare a strategiei în privin-ța acestor investiții, economia Românieiva înregistra o și mai mare creștere a ine-galității socio-economice între vârfurilebine adaptate societății globale și zonelecondamnate la venituri mici, agriculturăde subzistență și sentimentul de în-străinare.

ROMÂNIA | INVESTI�II | CERCETARE ȘI DEZVOLTARE

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă'i cu mine,plătesc o vacan'ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă'i cumine plătesc notarul!

ȘTEFAN [email protected]

O scurtă vizită înRomânia, cu treburi carenu-i îngăduie să întâl-nească decât pe foartepuţini dintre cei pe carear fi vrut să-i vadă, îl

plasează pe românul stabilit în străinătateîntr-o lume aparte, funcționând la o vitezădiferită de viaţa lui cotidiană de pe altmeridian. Şi nu doar la o viteză diferită, demulte ori chiar şi într-o logică diferită, pecare n-aş putea-o numi decât cum am numit-o deja de atâtea ori: suprarealistă.

De ce scriu despre aceste labirinturi încare se mai aventurează din când în când su-fletul dar şi corpul nostru, cât se poate dematerial şi de vulnerabil? Căci nu poate fivorba decât de fraze constatative, fără va-loare acţionabilă, oarecum fără trecut şi fărăviitor. Probabil că persistă pe undeva o nos-talgie a acelei „uniri în cuget şi-n simţiri” cene-a fost insuflată în anii copilăriei, undeziderat către care am tânjit şi probabilvom tânji mereu, ca după o dragoste ideală,neîmplinită, ca după o viaţă bună netrăită,cum netrăită este viaţa bunului ciobanmioritic, sau după iubirea trădată aLuceafărului eminescian.

A plonja în România înseamnă a te

arunca într-o lume care trăieşte obsesiv înjurul a patru mari subiecte: maladii, moarte,bani şi politică. 95 de cuvinte din 100schimbate cu interlocutori din cele mai di-verse categorii sociale, cu cele mai diversesituaţii materiale şi preocupări gravitează înjurul acestor subiecte.

O boală cronică îl macină încet şi sigurpe interlocutor sau pe un foarte apropiatmembru al familiei. Cineva i-a murit recentsau îi va muri în viitorul apropiat datorităunei maladii incurabile. Nimeni nu are bani.Toata lumea este pasionată de microbismpolitic.

Sincer, nu-mi dau seama cât din aceastăsenzaţie este pur subiectivism sau coinci-denţă şi cât statistică seacă a unei populaţiideznădăjduite de atâta corupţie şi inegalitateîn faţa şanselor, a unei populaţii îmbătrâniteşi acrite în aşteptarea unui Mesia care numai vine. Cert este că subiectele respectiverevin obsesiv şi nu ca o modă vestimentarăsau vreun şlagăr, ci pur şi simplu pentru căbat la uşile tuturor, la toate ferestrele, tran-spiră prin ecranele tuturor televizoarelor.

Cel care se aventurează în această lumetrebuie să fie pregătit să vorbească limba ei.Să aibă un cuvânt de alinare şi un medica-ment, o vitamină măcar, pentru cei bolnavi.Să fie pregătit pentru a-şi exprima compasi-unea pentru cei dispăruţi recent sau cărora

le vine rândul despărţirii de această lume încurând. Să folosească drept unitate de mă-sură a banilor leii vechi când este de plătitceva („m-a costat trei milioane”) şi leii noicând e vorba de sume primite („mi-a dat treisute de lei”). În fine, în materie de politicătrebuie să urmărească măcar un buletin deştiri televizat pe zi deoarece în fiecare zi selansează câte o „bombă” care acoperă cupraf, fum şi uitare bomba din ziua prece-dentă.

Uluitoare rămâne însă pentru cel stabilitîn străinătate dimensiunea neştiută a carac-terelor care preferă să facă bine pe cont pro-priu în România. O multitudine de oamenireali care nu comunică unul cu altul(neputând, din această cauză, să facă o dife-renţă la nivel de societate) şi pe care i-amîntălnit: o notăriţă care a adoptat zece copiipe lângă propriul ei copil, lăsându-i alăturide familiile lor pentru a se bucura dedragostea părinţilor naturali dar plătindu-lecheltuielile de întreţinere şi de studii. Unscriitor care redă prin memoriile lui zeci depagini pierdute din istoria recentă aRomâniei. Un inginer care realizează, prinactivităţi filatelice de cel mai înalt nivel, maimultă recunoaştere culturală şi antidoturi aleuitării decât un întreg minister al culturii şidepartamente de imagine plătite cu milioanede euro. Un profesor care îşi cheltuie jumă-tate de salariu în fiecare lună pentru a dotalaboratoare pentru studenţii săi. Prieteni,cunoştinţe, oameni care îşi văd de treabăvindecând, reparând, promovând produse,muncind pentru corporaţii din străinătate oripentru firme româneşti.

În fine, ştiu de ce îţi scriu toate astea,călătorule prin România. Tocmai pentru a nute lăsa înşelat de aparenţe. În pofida a ceeace vei trăi şi auzi fiind acolo, România nueste reprezentată doar de maladii, moarte,bani şi politică. Caută atent şi vei vedea căseminţele viitorului acelei ţări există, suntreale, germinează.

Ștefan Maier trăiește și lucrează în StateleUnite ca project manager. A publicat la re-vista online Acum.tv, unde a îndeplinit rolulde redactor-șef.

ROMÂNIA

Maladii, moarte, bani și politicăRAUL DUDNICNoi Românii TV

Cu groază reali-zez că democrațiafuncționează pebază de contre. Șimă refer concret lacea canadiană. In-

diferent cine e la putere, liberali sauconservatori, ceilalți, din opoziție,trebuie neapărat să fie Gică contra.Indiferent de cât de bună e legea, saupropunerea de lege sau măsura, Gicămusai să îi pună piedică. Asta fac li-beralii și noii democrați în provincie,asta fac și conservatorii federali.

Într-un scenariu ştiinţifico-fan-tastic, cum ar fi dacă sus-amintiții arcânta în armonie, chiar pe mai multevoci, nu musai la unison, atunci cândvine vorba de binele omului de rând?De cele mai multe ori însă ies suneatonale, distorsionate care agitămintea, și așa de multe ori confuză, acetățeanului. Multe discursuri pro șicontra încep cu fraza „canadienii vorasta…” sau „canadienii vor să știeasta…”. Nu nene, nu canadienii, cipoliticienii vor una sau alta. Că-ivorba de o conductă de țiței, că evorba de educația sexuală în școlisau de scandalurile politice mai multsau mai puțin reale, politicianul ca-nadian opozant caută, găsește - saudacă nu găsește inventează - argu-mente contra și le trâmbițează îngura mare. Revin, nu mă refer la unpartid sau o culoare anume; e vorbade toți și toate. Într-un fel e odeziluzie că acesta este modul defuncționare al unei democrații sănă-toase, în alt fel este business asusual.

Raul Dudnic este realizatorul emisiuniiTV NOI ROMÂNII, difuzată în toatăCanada pe canalul OMNI 1 (4 Rogersși 206/1206 Bell), duminică la ora11:30 am, luni la 12.00 pm, joi la ora7.00 am și vineri la 4 am.

REFLEC�II CANADEZE

GGiiccăă CCoonnttrraa

MMAAGGAAZZIINN DDEE DDEELLIICCAATTEESSEE EESSTT--EEUURROOPPEENNEE,, CCUUPPRROODDUUSSEE RROOMMÂÂNNEEȘȘTTII ȘȘII MMOOLLDDOOVVEENNEEȘȘTTII

\\ÄÄ xx wwxx áá ZZÉÉââÜÜÅÅttÇÇwwáá

VVOOPPSSEEAA DDEE OOUUĂĂ șșii AABBȚȚIIBBIILLDDUURRII TTEERRMMIICCEE

6976 Sherbrooke Est, Montreal, H1N 1E5 | 514-255-5006

Vă ajută să aveți un Paște frumos și fericit

MMeezzeelluurrii ●● BBrrâânnzzeettuurrii ●● CCâârrnnaaţţii ●● CCaarrnnee ●● CCllăăttiittee ●● PPrrăăjjiittuurriiProduse româneşti proaspete în fiecare săptămână

„România nu este reprezentată doar de maladii, moarte, bani şi politică. Caută atent şi veivedea că seminţele viitorului acelei ţări există, sunt reale, germinează.” - Ștefan Maier

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 8PAG. 8UTILE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | [email protected] | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

Precizări privind ETIAS pentru românii șimoldovenii care trăiesc în Canada

Știrea privind introducerea unei ce-rințe suplimentare pentru călătoriile înspațiul Schengen a generat confuzie,deoarece mai multe publicații, atât que-becheze cât și românești, au anunțatETIAS ca fiind o viză, ceea ce este fals. Înarticolul „Canadienii NU vor avea nevoiede viză pentru a merge în Europa”,disponibil la www.accentmontreal.com,veți găsi explicațiile necesare privindaceastă autorizație de călătorie și cum sedeosebește ea de o viză.

În acest articol vom încerca să răspun-dem câtorva întrebări ce ne-au fostadresate în legătură cu ETIAS în cazulromânilor și moldovenilor care trăiesc înCanada.

Trebuie reținut faptul că ETIAS va intraîn vigoare la începutul lui 2021. Până atuncinimic nu se schimbă. Menirea sa este de aîntări securitatea călătoriilor cu destinația înspațiul Schengen. Obținerea ETIAS va de-veni obligatorie pentru toți cetățenii țărilorcare în prezent pot intra fără viză în țărilecare fac parte din acest spațiu (cu condițiaca șederea lor să nu depășească 90 de zile).Canadienii, americanii, australienii se în-scriu în această categorie de călători.

ETIAS va fi valabilă pentru o perioadăde trei ani sau până la data expirării pașa-portului și va permite un număr nelimitat deintrări în spațiul Schengen - tranzit, turism,vizită la familie sau business. Șederile nutrebuie însă să depășească 90 de zile într-o

perioadă de 180 de zile.Autorizația de călătorie se va obține on-

line, costul fiind de 7 euro (aproximativ10,50 dolari canadieni) pentru persoanelepeste 18 ani (cei sub 18 ani nu o vor plăti).

Sisteme similare de informații și de au-torizare privind călătoriile există deja înCanada (Electronic Travel Authorization -eTA/ Autorisation de voyage électronique -AVE) și în Statele Unite ( Electronic Sys-tem for Travel Authorization - ESTA).

Românii și moldovenii dinCanada vor avea nevoie deETIAS?

Persoanele care dețin un pașaport validemis de una dintre țările membre ale Uniu-nii Europene nu vor avea nevoie de auto-rizația de călătorie ETIAS, atâta timp câtcălătoresc cu pașaportul respectiv. Prin ur-mare, cetățenii românii care trăiesc înCanada și care vor voiaja în spațiul Schen-gen nu vor fi nevoiți să aplice pentruETIAS, cu condiția să folosească pașapor-tul românesc, nu cel canadian.

Mai mult, deși România nu este încămembră Shengen, este de așteptat ca ea săfie admisă în această zonă de liberă circu-lație înainte de 2021, când sistemul ETIASva fi operațional. Odată ce România va fiparte a spațiului Schengen, turiștii care înmomentul de față nu au nevoie de viză pen-tru a intra în Europa, ca de exemplucetățenii canadieni, vor trebui să aplice pen-tru ETIAS dacă vor să meargă în România.Români care călătoresc cu pașaport cana-dian se vor afla deci în această situație.

În ceea ce îi privește pe cetățenii Re-publicii Moldova care trăiesc în Canada, in-diferent cu ce pașaport călătoresc - celmoldovenesc sau cel canadian - aceștia vortrebui să obțină autorizația de călătorieETIAS dacă vor să intre într-una din țările

zonei Schengen.

Ce este Schengen?Schengen este spațiul de călătorie fără

frontiere al Uniunii Europene. În prezent elacoperă 26 de țări. Libera circulație - drep-tul de a trăi, studia, munci și ieși la pensieoriunde în UE - este, probabil, cea mai tan-gibilă realizare a integrării europene. Odatăcu instituirea spațiului Schengen în 1995,au fost eliminate controalele la frontiereleinterne ale UE.

La ora actuală, spațiul Schengencuprinde majoritatea statelor UE: Austria,Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Fin-landa, Franța, Germania, Grecia, Ungaria,Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slova-cia, Slovenia, Slovenia și Suedia. Patru țăridin afara Uniunii - Islanda, Norvegia,Elveția și Liechtenstein - au aderat, deasemenea, la spațiul Schengen.

Următoarele țări membre ale Uniunii nufac parte din această zonă de liberă circu-lație: Irlanda și Regatul Unit, care menținopțiunea de a rămâne în afara spațiului și îșidesfășoară propria zonă comună de călăto-rie, precum și Bulgaria, Croația, Cipru șiRomânia.

Procesul privind intrarea Croației esteîn desfășurare, în timp ce Ciprul are oderogare temporară de la aderare. În ceeace privește România și Bulgaria, reamintimcă Parlamentul European a dat undă verdepentru aderarea lor în iunie 2011. Cele douățări îndeplinesc toate condițiile necesare,însă decizia finală privind alăturarea uneițări la spațiul de liberă circulație trebuieluată în unanimitate de către guvernele UEîn cadrul Consiliului.

În spațiul Schengen au loc anual 1,25 demiliarde de călătorii. (Sursa: ParlamentulEuropean, www.europarl.europa.eu)

ACCENT MONTREAL

88

AUTORIZA�IE DE CĂLĂTORIE

La începtul lunii martie a fost anunțat că începând cu 2021, pentrua călători în anumite țări din Uniunea Europeană, canadienii, alăturide cetățeni din peste 50 de alte state ale lumii, vor avea nevoie de o au-torizație de călătorie numită ETIAS - European Travel Informationand Authorisation System.

►

Sursa: Twitter.com@ETIAS_Info


551144--774433--88550099551144--774433--88550099 44004400 DE ANI DE EXPERIENTACANADIANA

mobila de baie ■ bucatarie ■ dormitor ■ sufragerierenovari bai & bucatarii ■ amenajari subsoluri

MOBILA FACUTA IN CANADA, LA COMANDAEstimare gratuita la comanda

3833 boul. St-Laurent Montreal, H2W 1X9 514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILE LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!DE ACASA!

Mici si carnati proaspetiMezeluri pregatite in propriullaboratorProduse de cofetarie

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DELA NOI GASITI SAVORILE DEACASA!ACASA!

►►Drob de miel►►Pastrama de oaie

AVEM VOPSEA DEAVEM VOPSEA DEOUAOUA

VA ASTEPTAM CUVA ASTEPTAM CUCOMENZI DE PASTICOMENZI DE PASTI


PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

IPOTECA PERFECTA ESTE

LA INDEMANA DVS.

CRISTINA MANDEACCuurrttiieerr iippootteeccaarr

514.251.2253ccmmaannddeeaa@@mmuullttii--pprreettss..ccaa

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti

• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● Branzeturi

MANCARE GATITA IN FIECARE ZISarmale (fierte in oale de lut de Horezu) ● Ciorbe ● Musaca ●

Fasole batuta

*SUNATI PENTRU COMENZI LA514-733-8462

*PascaCozonaciDrob

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

[email protected]

514-285-0052Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00Marti ●Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

CCOOMMEENNZZII PPEENNTTRRUU PPAASSTTEE•Drob de miel

•Miel intreg (din Quebec), 10-15 kg

•Pulpa de miel•Maruntaie de miel si puiFasole batuta, de casa•Cozonac si Pasca•Oua colorate

•Branza de burduf si cas

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

ZZaaccuussccaaRRaauurreennii

TTrraaddiittiioonnaalliiMMiiccii

EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieell

CCeeaaffaaaaffuummaattaa

DDoommnneessttii

JJaammbboonnffeelliiaatt

ComenziCCoolliivvaa

MMaallaaiiBBoorroommiirr

Gustul Traditiei

HHaallvvaaiinn vvrraacc

CCoollaaccii

VVooppsseeaa ssiiddeeccoorraattiiiippeennttrruu oouuaa

FFaassoolleebbaattuuttaaddee ccaassaa

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase. Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experienta canadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 12PAG. 121212 ARTĂ & CULTURĂ

FILM | CINEMA INTERNA�IONAL

Anul acesta Festivalul cinematografieilatino-americane (Festival du CinémaLatino-Américain de Montréal - FCLA)își sărbătorește cea de-a zecea ediție cuzece filme prezentate pe parcursul a zeceseri. Festivalul se va desfășura între 5 și14 aprilie 2019, la Cinéma du Parc, uncinematograf independent, renumit pentruselecția de filme internaționale, rare, pecare le prezintă publicului.

Festivalul va debuta cu La Quietud/The Quietude (2018), realizat de argen-tinianul Pablo Trapero, considerat unadintre cele mai mari forțe creatoare dincinematografia latino-americană. Opoveste de familie cu multiple straturi desemnificații și una dintre cele mai bunepelicule realizate de Trapero în ultimii ani.

Alte titluri incluse în ediția de anulacesta a festivalului sunt Roma (2018),cea mai recentă realizare a lui AlfonsoCuarón, care semnează scenariul și regiaacestui film considerat de mulți criticidrept o capodoperă. Roma este, probabil,filmul despre care s-a discutat şi s-a scris

cel mai mult în 2018, obținând Leul deAur la Festivalul de la Veneția și Oscarulpentru cel mai bun film străin.

Vor fi prezentate și Museo (2018), unfilm despre furtul mai multor artefactepre-hispanice de la Muzeul Național deAntropologie din Mexico City, Diaman-tino (2018), o comedie dramatică por-tugheză care a câştigat marele premiu alsecţiunii Semaine de la Critique la Cannes2018, El misterio de las lagunas/ Le mys-tère des lagunes (2011), un documentarvenezuelean, o călătorie în timp în locuriunde viața a rămas neschimbată de secole,și Sintiendo a Piazzolla/ Feeling Piazzolla(2017), un alt documentar, de data asta dinArgentina, care explorează viața faimosu-lui compozitor și acordeonist Astor Pia-zzolla (1921-1992). Piazzolla esteconsiderat unul dintre cei mai importanțicompozitori de muzică de tango ai lumii,lăsând în urmă peste 3.000 de piese șipeste 500 de înregistrări.

FCLA include de asemenea trei docu-mentare spaniole despre dictatura lui

Franco, o trilogie alcătuită din filmele Loscolonos del Caudillo/ Les colons duGénéral Franco (2013), La causa contra

Franco: El Nuremberg espanol/ Francoon Trial: The Spanish Nuremberg (2018),El silencio de otros/ The Silence of Others(2019), precum și documentarul biograficChavela (2017), care va închide festivalul.Prin intermediul unor interviuri și măr-turii, filmul spune povestea IsabeleiChavela Vargas (1919, Costa Rica - 2012,Mexic), cântăreață de ranchero mexican,un gen muzical practicat în general de băr-baţi, și veritabilă legendă în cultura sud-americană. Aflăm astfel despre cariera șiviața sa boemă, despre iubirile și fricilesale și vedem cât de mult cultura estepolitică. Deși nu s-a revendicat în moddeschis ca gay, Chavela Vargas a apărat în-totdeauna această cauză prin personali-tatea și interpretarea ei pe scenă.

Toate filmele sunt prezentate în versi-unea lor originală, cu subtitrări în englezăsau franceză. Pentru informații detaliateprivind orarele, descrierile producțiilor ci-nematografice prezentate în cadrul festi-valului și prețurile biletelor, vizitațiwww.cinemaduparc.com.

ACCENT MONTREAL

Festivalul montrealez al cinematogra�ei latino-americane, la a zecea ediție

PRODUSE ARTIZANALE PENTRU ÎNGRIJIREA PIELIICARMEN CIMPIAN | GEO HARMONIE

CCOOMMEENNZZII:: ccaarrmmeenn@@ggeeoohhaarrmmoonniiee..ccoomm || 551144--224455--77558844 || mmeessaaggeerriiaa FFBB DDEETTAALLIIII:: wwwwww..ggeeoohhaarrmmoonniiee..ccoomm//ccrreeaattiioonnss

* Sapunuri prin procedeul la rece* Sampon solid* Sapun lichid pentru uz casnic sau barbierit * Deodorant eficient* Masti pentru fata * Exfoliant pentru corp cu efect detoxifiant* Creme hidratante * Macerate de plante medicinale in

ulei de masline si unturi vegetale * Pasta de dinti* Toate produsele contin uleiuri

esentiale

CADOURI IDEALEPENTRU:*Dvs.

*Persoane dragi*Clienti

În perioada 5-14 aprilie, Cinéma du Parc (3575 avenue du Parc,Montreal) va găzdui o selecție a celor mai bune filme iberice și dinAmerica Latină.

►

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

CĂTĂLINA [email protected]

Marte este asemănă-toare Terrei, însă maimică și cu o atmosferăextrem de rarefiată.Planeta Roșie pare lip-sită de viață - cel puținpână în prezent, nu aufost găsite urme de

viață care să fie confirmate și recunoscutede întreaga comunitate științifică. A exis-tat însă vreodată viață pe această planetăsoră cu a noastră? Greu de spus. Un pasimportant ar fi prezența apei, care pePământ stă la baza vieții. Un studiu efec-tuat anul trecut de către un grup decercetători italieni, folosind date obținutecu radarul Marsis, arată că sub calota degheață de la Polul Sud marțian ar exista unlac cu apă lichidă.

Marsis (Mars Advanced Radar forSubsurface and Ionosphere Sounding) esteun radar inovativ, amplasat la bordulsondei Mars Express care orbitează înjurul lui Marte. Radarul trimite o serie deimpulsuri de frecvență medie (1,5-5,5MHz) pe planetă și este construit asftelîncât să funcționeze până la o altitudine de1.200 km. O parte din impulsuri este re-flectată de suprafață, iar o altă partepătrunde în subsol și este reflectată de

elementele care se găsesc acolo. Sonda re-cepționează aceste impulsuri și, în urmaunei analize, determină compoziția sub-solului. Antena lui Marsis este liniară, culungimea de 40 de metri, iar impulsurilegenerate pătrund în sol la o adâncime decâțiva kilometri.

Informațiile culese cu ajutorul lui Mar-sis au fost recent analizate de geologii dela Universty of Southern California, careau ajuns la concluzia că în subsolul pla-netei ar fi existat straturi de apă mai pestetot, nu doar la Polul Sud. Apa conținută înaceste straturi pătrundea spre suprafațăprin fracturile din roci, de la adâncimi decirca 750 metri, și izbucnea sub formă derâuri pe suprafața planetei. Pentru a con-firma acest rezultat, grupul de cercetătoria efectuat studii în Sahara și în ArabiaSaudită, unde au căutat și cartografiatsursele de apă subterane. Rezultatul aces-tui studiu a fost publicat într-un articol dinrevista Nature Geology.

Un al doilea studiu al datelor obținutecu Marsis arată că apa ar fi existat peMarte în cantități foarte mari. Acest rezul-tat, obținut de către o echipă de cercetă-tori de la Chicago University și NASA, afost publicat în Science Advances.

Pe Marte au existat deci fluvii cu ocantitate dublă de apă (pe unitate desuprafață) față de cele de pe Pământ. Celede pe Marte erau însă turbulente și tem-

porare. Astăzi au rămas doar urmele lor,precum cele explorate de roverul NASACuriosity în craterul Gaia în 2011 și 2012.Oamenii de știință susțin că în trecutMarte ar fi avut un regim de ploi intense,cu multă zăpadă, care se topea rapid ge-nerând fluvii ce la rândul lor se scurgeaurapid spre văile planetei. Când s-au în-tâmplat toate acestea? Se pare că fluviileerau extrem de răspândite într-o perioadăcare se extinde de acum circa 3.6 miliardede ani până acum un miliard de ani.

Dar unde a dispărut apa de pe Marte?La ora actuală nu se cunoaște răspunsul laaceastă întrebare. Se crede încă că dispa-riția ei ar fi fost generată de fenomene as-tronomice și/sau geologice, în care ar fijucat un rol și lipsa atmosferei și a câm-pului magnetic.

Marte, odinioară o planetă albastră,este astăzi un deșert roșu, pe care apa numai curge de un miliard de ani. Singuraplanetă albastră din sistemul solar rămâneTerra. Va trebui să avem mare grijă deaceastă bogăție, să nu ajungem și noi pre-cum Marte - un deșert fără viață.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare la Laboratori Nazionalidi Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu-cleare (Italia) şi colaborator al Scientia.ro.

ASTRONOMIE

Pe când Marte era o planetă albastrăSistemul solarSistemul nostru solar este format dinSoare (ce conţine 99,9% din masa sis-temului solar), opt planete, peste o sutăde sateliţi, peste 1800 asteroizi cu or-bite cunoscute, mai mult de 600 decomete, o mulţime de meteoriţi, precumşi gaz şi praf cosmicCele opt planete sunt: Mercur, Venus,Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus șiNeptun. Până nu de mult erau însănouă, căci Pluto era socotit o planetă.În 2005, astronomul american MikeBrown a descoperit Eris, un obiectînghețat care se credea a fi de mărimealui Pluto, în afara orbitei acestuia. CuEris, numărul planetelor ar fi devenitzece.Descoperirea a generat o aprigă dez-batere și, pentru a rezolva disputa, Uni-unea Astronomică Internațională s-aîntrunit în 2006. S-a pledat atât înfavoarea, cât și împotriva calității deplanetă a lui Pluto. Unii astronomi aucerut creșterea numărului de planete ladouăsprezece, incluzând Pluto, luna saCharon, asteroidul Ceres și nou-des-coperita Eris. În cele din urmă, a fostschimbată definiția a ceea ce înseamnăo planetă iar Pluto nu s-a mai încadratîn aceasta. Iată care sunt actualele ce-rințe pentru statutul de planetă:1. O planetă trebuie să orbiteze în jurulSoarelui. Pluto face acest lucru.2. O planetă trebuie să aibă o atracțiegravitațională suficient de puternicăpentru a se modela sub formă de sferă.Pluto îndeplinește și această cerință.3. O planetă trebuie să își fi curățat or-bita de alte obiecte. Pluto nu a reușit săfacă acest lucru.Spre exemplu, planeta Pământ conținede un milion de ori mai multă materiedecât restul obiectelor aflate pe orbitasa, pe când Pluto este doar o fracțiunedin masa obiectelor înghețate dinvecinătatea sa.Pluto a fost astfel retrogradată de laplanetă la planetă pitică. În această ca-tegorie se află și Ceres, primul asteroiddescoperit vreodată și cea mai micădintre planetele pitice. Cea mai masivăeste Eris, cea care a contribuit la schim-barea definiției unei planete. Ea este cu27% mai masivă decât Pluto și este alnouălea cel mai masiv obiect care or-bitează Soarele. Eris are și o lună: Dys-nomia.Alături de Ceres, Eris și desigur Pluto,în rândul planetelor pitice se află șiHaumea, numită după zeița havaiană afertilității, ce are aproximativ o treimedin masa lui Pluto, și Makemake, cu undiametru de aproximativ două treimidin cel plutonian.Sursa: Scientia.ro

Acum circa un miliard de ani, Marte nu era nicidecum roșie ci... albastră. Informațiile obținute prinintermediul Marsis, radarul de la bordul sondei spațiale Mars Express, arată că în trecut planeta era acope-rită cu apă. Rămâne însă un mister unde a dispărut aceasta și de ce acum planeta este uscată.

►


Potrivit NASA, 87% din apa ce se afla odinioară în oceanele de pe Marte s-a pierdut în spațiu. Cantitatea rămasă, 13%, s-ar afla în calotelede gheată de la polii planetei. Ilustrație: NASA.

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

CE SUNT RADICALII LIBERI?Tot ce ne înconjoară este

format din atomi. Noi înșinesuntem alcătuiți dintr-unnumăr imens de atomi.Atomii se grupează în mole-cule - o moleculă de apă, deexemplu, element funda-mental pentru apariţia şievoluţia vieţii, care compune70% din organismul nostru,este formată din doi atomi dehidrogen și unul de oxigen.

Atomii conțin un nucleu,compus din protoni și neu-troni, în jurul căruia or-bitează electroni, care înmod normal se cuplează câtedoi, alcătuind o combinațierelativ stabilă. Când un atompierde un electron, procesulse cheamă ionizare. Radi-calii liberi sunt atomi ceconțin în structura lor unelectron neîmperecheat.Acești electroni necuplațipot avea ca rezultat moleculeinstabile și foarte reactive.

CUM APAR?În fiecare zi, în fiecare

celulă a corpului nostru, seformează mii și mii de radi-cali liberi. Ei sunt generațiîn mod natural de organismca produse secundare a pro-ceselor chimice, ca deexemplu metabolismul. Înacelași timp, radicalii liberipot fi generați și de factoricare țin de stilul de viață,cum ar fi stresul, dietaproastă, poluarea, fumatul șialcoolul.

Există două feluri de ra-dicali liberi: speciile reac-tive de oxigen (ROS) șispeciile active de nitrogen(RNS), care sunt adeseaconsiderate drept o subclasăa ROS. Mai multe detaliidespre clasificarea radi-calilor liberi pe Romedic.ro,articolul „Radicalii liberi”,și în lucrarea „Radicaliliberi in sisteme biologice;efectele lor citogenetice”.

LA CE FOLOSESC?Deși îi recunoaștem ca

dușmani de temut aisănătății și tinereții, radicaliiliberi nu sunt întotdeaunadăunători. Din contră, eisunt esențiali vieții. Capaci-tatea organismului nostru dea transforma aerul și ali-mentele în energie chimicădepinde de o reacție în lanț aradicalilor liberi. Aceștiasunt, de asemenea, o parteesențială a sistemului imu-nitar, cutreierând organis-mul și atacând invadatoriistrăini. Radicalii liberi ajutăla păstrarea homeostazieiorganismului acționând catransductori de semnal -homeostazia este un procesesențial supraviețuirii indi-vidului și se referă lacapacitatea organismului dea rămâne la fel. Radicaliiliberi sunt implicați și înproducerea unui hormonnumit tiroxină, hormon

Radicalii liberi,SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE


PPllaannttee mmeeddiicciinnaallee șșii aarroommaattiiccee ppeennttrruu iinnffuuzziiiiELENA NIGAINaturazone.me

Plantele aromatice oferăun veritabil gust pre-paratelor din bucătărie,aducând o notă deprospețime și o aromă de-osebită. Ele aparțin în

general de trei familii botanice șianume:■ Alliacee: usturoiul, prazul, arpagicul,ceapa■ Apiacee: fenicul, pătrunjel, chimen,asmățui, angelică■ Lamiaceae: busuiocul, cimbrul, roz-marinul, măghiranul (oregano), menta,isopul, salvia

Unele plante care aparțin acestorfamilii au fost folosite în medicină încădin Antichitate. De-a lungul timpului,cercetătorii din farmacologie au studiatproprietățile terapeutice a mai multorplante folosite doar în scop alimentarsau condimentar și astfel s-au descoperitși proprietățile lor medicinale.

Foarte apreciate în acest sens suntextractele de angelică (Angelicaarchangelica), de la care rădăcina esteutilizată pentru aromatizarea unor bău-turi alcoolice sau în scop medicinal, subformă de tinctură, pentru proprietățile eitonice, stimulante, carminative (carecalmează durerile abdominale și fa-vorizează evacuarea gazelor intestinale)și stomahice (care favorizează digestiagastrică).USTUROI (Alium sativa). Adorat deunele persoane și respins de altele, us-turoiul nu ne lasă indiferenți. Usturoiulare o istorie lungă și mai presus de toateeste bogat în substanțe nutritive, oferindmulte proprietăți medicinale. El esteantibacterian, antioxidant, antiparazitar,antiseptic, antiviral, hipotensor, hi-poglicemiant, un bun stimulant în ge-neral.FENICUL (Foeniculum vulgare mill). Cuun gust foarte aromatizat și o savoarespecială, feniculul este foarte prezent ca

legumă de iarnă în zonele meditera-neene. În fitoterapie se folosesc pentruinfuzie semințele, care au în compozițialor vitamine, minerale, uleiuri esențialeși flavonoide. Feniculul are proprietățiantiinflamatorii, antispasmodice, carmi-native, digestive, diuretice, antipara-zitare și galactogene (care favorizeazăsecreția de lapte). Infuzia diluată sepoate folosi si la copiii nou-născuți îm-potriva colicilor.BUSUIOC (Ocimum basilicum). Cu unparfum inconfundabil, busuiocul are oistorie lungă care a început în India,răspândindu-se apoi în toată lumea. In-dienii îl considerau sacru, italienii l-auadoptat și peste tot el este foarte apre-ciat. Această plantă culinară are proprie-tăți medicinale care acționează discretdar eficace asupra sistemului nervos șial digestiei.ROZMARIN (Rosmarinus officinalis L).O plantă foarte apreciată proaspătă da-torita aromelor sale. Odată cu venireafrigului îl putem aduce în casă, astfelputându-ne bucura de el pe parcursul acâțiva ani. Rozmarinul are în compo-ziție: camfor, flavonoide, cineol, acizifenolici (acid cafeic și rozmarinic) șicantități mici de vitamine și minerale.Preparatele medicinale din rozmarin auproprietăți analgezice, antiinflamatoare,antioxidante, antiseptice, antispas-modice, carminative, digestive, și esteun bun tonic și stimulant general.

Atenție însă, deoarece plantele me-dicinale pot interacționa cu diversemedicamente, vă sfătuim să cereți avizulmedicului de familie, farmacistului sauterapeutului înainte de a începe oricecură naturistă, pentru a evita potențialeefecte adverse.

Pasionată de natură și plante medici-nale, Elena Nigai este naturopat șifitoterapeut fabricant de produse tera-peutice naturale, membră a AsociațieiTerapeuților Naturopați din Quebec. In-formații suplimentare: 514-240-4940 |[email protected].

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

ELENA NIGAI NDNaturopat - Fitoterapeut

Membra a Asociatiei Terapeutilor Nauturopati din Quebec

514.240.4940

Fabricant de produse naturaleTincturi * Unguente * Siropuri * Capsule

Nutritie terapeuticaBilant de sanatate

Adulti si copiiwww.naturazone.me

[email protected]

Radicalii liberi contribuie la declanșarea mai multor boli și suntconsiderați una din cauzele îmbătrânirii noastre. Printre bolile asociateradicalilor liberi se află cancerul, Alzheimerul, Parkinsonul, artrita, bo-lile cardiovasculare și multe altele. Ce sunt radicalii liberi, care estemecanismul ce îi generează, care este rolul lor și cum îi putem combate?

►

Radicalii liberi sunt atomi sau molecule ce conțin în structura lor un electron neîmperecheat.Acești electroni au o energie ridicată ceea ce determină instabilitatea atomului/moleculei careîi conțin.

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 15PAG. 151515 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

bolile și antioxidanții

tiroidian ce are ca acțiune creșterea me-tabolismului bazal.

În concluzie, în cantități mici sau mo-derate, ROS și RNS sunt necesare buneinoastre funcționări. Problema apare în mo-mentul generării unui exces de radicaliliberi, desemnată ca stres oxidativ, careeste foarte dăunător.

STRESUL OXIDATIV ȘI PERICOLULRADICALILOR LIBERI

Odată ce se formează radicali liberi,poate apărea o reacție în lanț. Electroniipreferă să fie în perechi, astfel că cei necu-plați devin nerăbdători să-și găseascăperechea și să devină stabili. Pentru astaradicalii liberi trebuie să ia un electrondintr-o altă moleculă (sau să renunțe launul). Așadar un radical liber trage unelectron dintr-o moleculă, lucru ce desta-bilizează molecula și o transformă într-unradical liber. La rândul ei, această mole-culă ia un electron dintr-o altă moleculă,destabilizând-o și transformând-o într-unradical liber. Efectul de domino astfel creat

poate fi perturbator și distrugător pentru ocelulă. De ce? Deoarece această reacție înlanț poate duce la ruperea membranelorcelulare, ceea ce poate modifica ce intră șiiese din celulă. Reacția în lanț poateschimba structura unei lipide, făcând-omai susceptibilă de a se depune într-oarteră. De asemenea, moleculele deterio-rate pot suferi mutații și dezvolta tumori.

Atunci când există prea mulți radi-cali liberi și prea multe leziuni celularevorbim de stres oxidativ. Acesta estepractic un dezechilibru între ROS și acelemolecule numite antioxidanți. El este aso-ciat cu deteriorarea proteinelor, a lipidelorși a acizilor nucleici. Mai multe studiiefectuate în ultimele decenii sugerează căstresul oxidativ joacă un rol în dez-voltarea multor boli ca degenerareamaculară, bolile cardiovasculare (ate-roscleroză, ischemie, hipertensiune, car-diomiopatia și insuficiența cardiacăcongestivă), anumite tipuri de cancer, em-fizemul și astmul, alcoolismul, boalaAlzheimer, boala Parkinson și alte boli

neurologice precum scleroza multiplă,scleroza laterală amiotrofică, pierderile dememorie, artrita reumatoidă etc.Pentru a combate stresul oxidativ:■ Evitați fumul de țigară.■ Reduceți la maxim consumul băuturiloralcoolice.■ Faceți mișcare (cât mai mult în aerliber).■ Protejați-vă de razele ultraviolete -folosiți creme cu cel puțin un SPF 30 (sunprotection factor), limitați-vă expunerea lasoare între orele 10:00 și 16:00 și nufrecventați saloanele de bronzaj.■ Evitați expunerea îndelungată poluanți- gaze de eșapament, detergenți etc.■ Mențineți un regim alimentar echilibrat,cu cât mai multe legume și fructe orga-nice.■ Evitați suprasolicitarea intelectuală șifizică. Introduceți în programul dvs. zilnicpauze destinate odihnei și relaxării.

CE SUNT ANTIOXIDAN�II?Antioxidanții sunt molecule ce neu-

tralizează radicalii liberi, punându-le ladispoziție un electron, fără ca prin aceastasă se transforme ei înșiși în radicali liberi.Antioxidanții sunt extrem de utili în pre-venirea efectelor patologice cauzate deacțiunea stresului oxidativ și de aceeaprezența lor este vitală atunci când nedorim un corp sănătos.

Antioxidanții provin din mai multesurse, unii fiind produși în mod natural înorganism, alții fiind introduși prin inter-mediul alimentației. Ei pot exista în modnatural în alimente sau pot fi sintetici șiadăugați pentru beneficiile pe care le auasupra sănătății sau pentru conservare (eiîmpiedică oxidarea în alimente).

Antioxidanții cei mai importanți pen-tru organism sunt vitaminele A, C și E,beta-carotenul, bioflavonoidele, ubichi-nona (Coenzima Q10), seleniul, zincul, li-copenul, luteina. Acidul alfa-linoleic(ALA), un acid gras esențial din categoriaacizilor omega-3, și polifenolii au deasemenea o acțiune antioxidantă.

Toate aceste substanțe trebuie intro-duse în corp prin alimentație. Studii în-treprinse în ultima vreme au dovedit căaportul de vitamine sintetice (pilule) nuare același efect ca legumele și fructeleproaspete, în pofida numeroaselor pre-tenții și asigurări date de companiileproducătoare. O posibilă explicație ar fifaptul că în legume și fructe, vitaminelesunt înglobate în substanțe pe care orga-nismul le asimilează cu mult mai binedecât pe cele obținute prin sinteză.

Următoarele alimente sunt foarte bo-gate în antioxidanți: fructele goji, afinelesălbatice, nucile pecan, anghinarea (fiartă),boabe de soc (elderberries), fasolea boabe,merișoarele (cranberries), murele și co-riandrul. Dintre ierburi și mirodenii,rețineți cuișoarele (clove), scorțișoara,măghiranul (oregano), turmericul, cacao,chimen (cumin), ghimbirul și busuiocul.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Antioxidanții sunt molecule care inhibă oxidarea altor molecule și apără organismul de efectele radicalilor liberi. Cel mai indicat este săne luăm porția de antioxidanți din alimentație.

service la domiciliul dvs. sau la atelier

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 16PAG. 161616 MEDIU ÎNCONJURĂTOR

Ora Pământului, care se ține în ultimasâmbătă a lunii martie a fiecărui an, și ZiuaPământului, care are loc pe 22 aprilie înfiecare an, sunt evenimente internaționale,organizate cu scopul de a atrage atențiaasupra problemelor de mediu cu care neconfruntăm. Ora Pământului, ce anul acestaa avut loc în data de 30 martie, își propunesă sensibilizeze populația lumii față deproblema dioxidului de carbon emis în at-mosferă la producerea energiei electrice;Ziua Pământului vizează sensibilizarea cla-sei politice vizavi de protejarea mediului,de necesitatea măsurilor pentru a combatefenomenul schimbărilor climatice, pentruun viitor sustenabil și verde.

Astfel de evenimente globale suntfoarte necesare căci din păcate atitudineagenerală vizavi de schimbările climatice,cea mai amplă și presantă problemă demediu la ora actuală, este una mixtă.

În rândul organizațiilor și comunitățilorștiințifice există un consens privind faptulcă Terra își schimbă climatul (Sursa:climate.nasa.gov/scientific-consensus). Lanivel planetar, temperaturile cresc, feno -menele meteorologice devin din ce în cemai severe și haotice, iar în spatele acestorschimbări se află activitatea umană.

În rândul opiniei publice dezbaterea esteînsă foarte puternică, scepticismul și con-fuzia fiind întreținute voit, cu foarte mulțibani. Așa se face că există încă multe per-soane sub impresia că schimbările clima-tice, dacă există, nu se datoreazăactivităților umane, că acest lucru nu a fostîncă pe deplin dovedit științific.

Într-un studiu efectuat la Drexel Uni-versity (California) și publicat la sfârșitullui 2013 („Dark Money Funds Climate

Change Denial Effort”, Scientific Ameri-can) se arată că marea majoritate a banilorcare finanțează confuzia și dezinformareaîn rândul populației, care subminează spri-jinul publicului pentru politici verzi și efor-turile guvernelor în a adopta măsuriconcrete pentru reducerea gazelor cu efectde seră, sunt „dark money”, adică baniproveniți din surse ce nu pot fi identificate.Cele care pot fi identificate duc spre diversefundații conservatoare - Searle FreedomTrust, John Williams Pope Foundation,Howard Charitable Foundation, SarahScaife Foundation, pentru a numi câtevadintre ele - care promovează un capitalismextrem, de tipul laissez-faire.

De aceea este necesar să reamintimcauzele și efectele schimbărilor climaticebazându-ne pe știință nu pe propagandă. In-formațiile utilizate provin dintr-un dosar în-tocmit de National Geografic pe aceastătemă.

Activitatea umană determinăschimbările climatice, inclusivcreșterea temperaturii globale

Temperatura medie pe planeta noastrăcrește la o rată de aproape două ori maimare ca acum 50 de ani. Această încălzirerapidă nu poate fi explicată doar prin ciclurinaturale. Singura modalitate de a o explicaeste de a include efectul gazelor cu efect deseră (GES) emise de activitățile umane.

Pentru a ajunge la o concluzie științificăprivind schimbările climatice, ONU a creatîn 1988 grupul numit IntergovernmentalPanel on Climate Change (IPCC). IPCC seîntrunește o dată la câțiva ani pentru a anali-za cele mai recente date științifice disponi-bile și a le rezuma într-un raport. Raportul

este rezultatul unui consens între sute decercetători de vârf.

Una dintre primele concluzii ale IPCC afost că încălzirea globală este cauzată demai multe gaze cu efect de seră pe care oa-menii le emit. Cele mai multe provin dinarderea combustibililor fosili de cătremașini, clădiri, fabrici și centrale electrice.Gazul responsabil pentru cea mai mareparte a încălzirii este dioxidul de carbon(CO2). Alte GES care contribuie sunt:metanul, eliberat de depozitele de deșeuri,industria gaziferă și petrolieră și de agri-cultură (în special din sistemele digestiveale animalelor de pășunat); oxidul de azot,provenit din îngrășăminte; gazele utilizatepentru refrigerare și procese industriale;pierderea pădurilor care altfel ar stoca CO2.

Nivelurile actuale ale dioxidului de car-bon, metanului și oxidului de azot din at-mosferă sunt cele mai mari din ultimii800.000 de ani, iar capacitatea lor de a captacăldura schimbă climatul în multiple feluri.

Când aceste gaze pe care activitățileumane le eliberează în atmosferă capteazăcăldură, se crează acel „efect de seră”. Elelasă lumina să treacă, însă „prind” căldurace radiază de pe suprafața pământuluiîmpiedicând-o să se disipeze în spațiu, în-tocmai precum pereții de sticlă ai unei sere.Cu cât cantitatea de GES este mai mare înatmosferă, cu atât efectul de seră este maidramatic iar încălzirea mai mare.

În ciuda avertismentelor oamenilor deștiință, eforturile globale de combatere aschimbărilor climatice se dovedesc a fi in-suficiente, căci emisiile de dioxid de carbonprovenite de la combustibili fosili continuăsă crească, atingând niveluri record în 2018.

Semnele încălzirii globale suntpeste tot și sunt mai complexedecât o creștere a temperaturii

Din 1906, temperatura medie globală acrescut cu 0,9 grade Celsius. În Canadasituația e mult mai gravă, căci potrivit unuiraport întocmit de Environment and Cli-mate Change Department, Canada seîncălzește de două ori mai rapid ca restulplanetei: din 1948, temperatura anualămedie a crescut cu 1,7 grade Celsius. ÎnNord, încălzirea este și mai dramatică, deaproape trei ori cea globală: 2,3 grade Cel-sius, în medie, pe an.

Raportul, intitulat Canada's ChangingClimate, semnalează și faptul că pe lângăaceste creșteri de temperatură, Canada areparte de mai multe precipitații iarna și devreme mai secetoasă vara, propice incendi-ilor de pădure și penuriei de apă, precum șide un risc sporit de inundații în zonele decoastă.

Documentul indică în mod clar faptul cădeși încălzirea din Canada este datoratăunei combinații între variațiile naturale aleclimatului și activitatea umană, factoruluman este dominant, în special datorităemisiilor de GES.

Mulți cred că încălzire globală și schim-bări climatice sunt sinonime, însă oameniide știință folosesc sintagma „schimbări cli-matice” pentru a se referi la schimbărilecomplexe care afectează condițiile meteo-rologice și climatice ale planetei noastre.Schimbările climatice includ nu doar ocreștere a temperaturii medii anuale, ci șiintensificarea fenomenelor meteo extreme,creșterea nivelului mărilor, migrarea unorspecii de animale datorită modificărilor dehabitat și multe altele.

Impactul schimbărilor climatice estedeci multiplu:■ Gheața se topește peste tot pe planetă, înspecial la poli, de la ghețari montani lacalote glaciare din Antarctica de Vest șiGroenlanda și banchize de gheață arctice.■ Topirea gheții are ca efect creștereanivelului mărilor și oceanelor. Anual acestacrește cu 3,2 milimetri, rata accelerându-se în ultimii ani.■ Multe specii sunt forțate să migreze nordși la altitudini mai înalte - de la plante, launele specii de fluturi sau vulpi. Altele, pre-cum pinguinul Adélie din Antarctica, aucunoscut o împuținare dramatică. În schimbțânțarii, căpușele, meduzele și insecteledăunătoare culturilor agricole se înmulțescși se răspândesc.■ Precipitațiile (ploile și ninsorile) au de-venit mai abundente, în medie, la nivelglobal, însă și secetele mai severe, cu totcortegiul de probleme pe care le antrenează:focuri de pădure, penurie de apă, culturicompromise, foamete.

ACCENT MONTREAL

Cauzele și consecințele schimbărilor climaticeasupra mediului și vieților omenești

SCHIMBĂRI CLIMATICE | ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ


Potrivit oamenilor de știință, mai mult de jumătate din ghețarii montani din Glacier National Park (British Columbia) s-au topit. FOTO:www.canadiangeographic.com.

1717

Căutam șofer clasa 1 ( FM) incorporatpentru curse locale pe cisternă (vrac,solide), produse alimentare. Un an expe-riență, salariu negociabil. Tel: 514-206-5982, Adrian.

Caut ajutor pentru instalare de geamuriși uși. Persoană serioasă, minim un an deexperiență. Salariu bun, de lucru tot anul.Eugen, 514-591-3339.

Nevoie urgentă de o persoană de încrederecare să acompanieze o doamnă bolnavă, 3zile pe săptămână, de la 9:00 la 17:00, laBeaconsfield. Tel: 514-630- 7341 sau 438-522-7341.

Familie care locuiește în New York(Queens), SUA, caută doamnă de ori-gine română cu rezidență canadiană, se-rioasă, nefumătoare, îndemânatică șiiubitoare de copii pentru îngrijirea uneifetițe de 3 ani, 4 zile pe săptămână (3 zilemerge la grădiniță) și ajutor la treburilecasnice (curățenie, spălat, gătit etc). Pe-rioada este de aproximativ 6 luni, cu posi-bilitate de prelungire. Oferim un salariu de1,700$ CAD pe lună, mâncare, cazare șitransport dus-întors Montreal-New York.Ne puteți contacta la: 514-605-9420.Rugăm seriozitate.

Firmă cu experiența de peste 10 ani, cautăpersonal în domeniul contrucțiilor și re-novărilor. Pentru mai multe detalii, nuezitați să ne contactați la 514-979-5726 saula [email protected].

Caut ajutor de constructor și construc-tori pentru costrucție de casă și amenajăriexterioare. Tel: 514-231-2090 sau 514-649-6920.

Companie de transport caută șofer incor-porat clasa 1. Candidatul trebuie să aibăpermisul de conducere valabil, 3 ani de ex-periență, pașaport valabil, cazier judiciaralb, minim 3 puncte de inaptitudine pier-dute, engleză nivel funcțional. Oferimcamion Volvo 2018 nou, cu transmisie au-tomată, trailer nou 2019 dry box, plata de0,54$ milă pentru tot milajul, plata săp-tămânală, pickup/delivery 30$ fiecare,timp de asteptare 20$/oră după 2 ore, lay-over 100$, bonus milaj 200$ după 10.000mile. Contact: 438-491-9630.

Companie de TRANSPORT de VRACangajează la timp plin (zi/noapte, cu saufără experiență): Mecanic de camion,plata în funcție de experiență, de la 20$/orăpână la 30$/oră. Garaj în Mirabel, Laval șiMontreal; Șofer local clasa 1 și 3, în trans-port vrac, camioane recente cu transmisieautomată și manuală, salariu de 22$/orăangajat și 24$/oră incorporat. Contact:Liviu | [email protected] | 514-816-1576.

Căutăm șoferi clasa 1 incorporați,Canada și SUA, cu sau fără experiență.Oferim 0,48$/milă. Tel: 438-403-6081.

Companie situată în Saint-Laurent, spe-cializată în cablaj electronic, caută munci-tori (asamblori) în electronică. Exigențe:franceză sau engleză, cunoștinte obligatoriiîn electronică, capacitate de a citi șiînțelege planuri technice, minuțiozitate,experiență minimă de 1-2 ani. Program latimp plin, 40 ore pe săptămână, salariu dediscutat. CV-ul poate fi trimis la:[email protected] (resurse umane).

Se caută persoane talentate la recitat poeziepentru un spectacol de muzică folk. Deasemenea, se caută sponsori pentru spec-tacole. Info: [email protected].

Închiriez dormitor într-un 4½ în Laval,2255 rue Vallières, H7M 3B7. Acces laelectromenajere (mașină de spălat/uscat,microunde, frigider, aragaz), BBQ pentruvară, internet, 10 minute de metrou Cartiersau Montmorency. Stație de autobuz înfață, autostrada 440 la 2 minute. Tel: 514-550-2774.

Superb apartament 5½ de închiriat, etaj 2într-un duplex din Laval, zona Des Lau-rentides/St. Martin. Aproape de școală, au-tobuz, metrou. Căutăm persoane liniștite,ideal cuplu, nefumători. 890$/lună. Sunațila 514-465-4877.

Superb 2½ de închiriat, la demisol într-un

duplex în Laval, zona Des Laurentides/ St-Martin, atmosferă calmă, familială, idealpentru o persoană singură, liniștită și ne-fumătoare. 495$/lună. Mobilă, electrici-tate, căldură, apă caldă incluse. Sunați la514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil. Conciergeromân. Chirii de la 650$/lună, bail de 12luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare, bucătărie spațioasă, aragaz,frigider, mașină de spălat și uscat incluse.Încălzire electrică, termostat electronicîn fiecare încăpere. Stație de autobuz înfața blocului, situat la 5 minute pe jos decomplexul Forest. Tel: 514-683-3003.

Româncă, cetățenie canadiană, blondă,ochi albaștri, secretară, caut domn ne-fumător, până în 48 de ani, pentru o relațieserioasă. Tel: 514-256-4624, după orele20.00.


OFERTE DE MUNCĂ


ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecareduminică şi de sărbători mari la orele10:30 a.m. Adresa bisericii este: 1690 Ave-nue De l'Église, Montreal, H4E 1G5.www.sfnicolaemtl.com.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe:duminica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730.

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org.

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eu-stache, J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097. www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: IoanFelicean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile la [email protected] se primesc anunțuri prin telefon.

50.00

DIVERSE

ÎNCHIRIERI

MATRIMONIALE

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT


După partidele amicale dinLiga Națiunilor, deși terminasempe locul 2, purtătorii de cuvânt aiFRF s-au întrecut cu laudelela adresa Naționalei, deoareceaceasta reușise performanța să nupiardă niciun meci, iar jocul slabpracticat pe vremea lui Daumparcă se făcuse uitat.

Cu toate acestea, pe 23 mar-tie, la Stockholm, naționalaRomâniei a debutat cu stângul înpreliminariile turneului Euro2020, deși „Ăl Bătrân” răcnise latelevizor cu vreo două zileînainte punând presiune peantrenor, ca să se asigure căodrasla lui nu plimbă valizele înurma convocării demult aștep-tate.

După o primă repriză în caresuedezii ne-au țintuit în propriajumătate, am reușit să intrăm înjoc în a doua repriză, după intro-

ducerea celui de-al doilea vârf.Dar cum la noi bucuriile nudurează prea mult, Guriță (careși-a adus aminte că este bine sănu te pui rău cu „Ăl Bătrân”, maiales că marea majoritate a jucă-torilor tineri au fost crescuți laViitorul) l-a scos pe Puscaș nein-spirat și l-a pus pe linie moartăpe singurul inspirat din primarepriză, Stanciu.

Cu acestea fiind zise, amreușit în cele din urmă să ne im-punem vitejește - și chiar cupuțin noroc aș zice eu - în fațaferoezilor și să terminăm grupape locul 3 după etapa a 2-a.

Dacă în etapa a 3-a de pe 7iunie de la Oslo nu reușim săfacem un rezultat bun, nu vădcum am putea să terminăm înprimele două poziții din grupa F,mai ales că la toamnă primimvizita Spaniei, Suediei și a

Norvegiei.Deși îmi doresc să ne cali-

ficăm, am putea totuși să ne con-solăm cu faptul că la București osă se organizeze meciurile dingrupa C, iar cei împătimiți își vorputea cumpăra biletele din timp,între 12 iunie și 12 iulie 2019, la:uefa.com/uefaeuro-2020/ticketing.

FOTBAL | EURO 2020

Evoluția naționaleiRomâniei în preliminariileEuro 2020

LLiiggaa NNaațțiiuunniilloorr -- CCOONNCCAACCAAFF:: GGrruuppee șșii ccaalleennddaarr

Pe 27 martie 2019, s-au trasla sorți grupele și calendarulcompetiției inaugurale de fotbalamical Liga Națiunilor, ce se vadesfășura între septembrie 2019și martie 2020, în regiuneaCaraibelor, precum și-n AmericaCentrală și de Nord, sub egidaAsociației de fotbal CONCA-CAF.

Formatul și ideea organizăriiacestei noi competiții nu diferăde cea organizată de UEFA înEuropa. Asociația de fotbalCONCACAF, care guverneazăcompetițiile de fotbal inter-național în zonele menționatemai sus, își dorește ca toate cele41 de federații ce o alcătuiesc săjoace un număr semnificativ de

meciuri, cu scopul de a creștecompetitivitatea și de a amelioracalitatea fotbalului.

La fel ca și în Liga Națiu-nilor din Europa, acest turneuamical va decide echipelenaționale ce se vor califica directla turneul final CONCACAF -Gold Cup 2023, cea mai impor-tantă competiție de fotbal dinCaraibe, America Centrală și deNord.

Grupaj de știrirealizat de MateiMaxim, un pa-sionat al sportu-lui, în special

fotbal, tenis, handbal, rugby șișah.

FOTBAL | CONCACAF

BASCHET FEMININ | CM 2020 UNDER 17

Campionatul Mondial Under 17 din 2020, organizat în premieră în România , Pentru prima dată în istorie, FederațiaRomână de Baschet a primit organizareaunei competiții mondiale, municipiulCluj-Napoca urmând să găzduiască între-cerile din cadrul Campionatului Mondialde baschet feminin Under 17 din 2020.Meciurile se vor desfășura la Sala Poliva-lentă „BT Arena” și la Sala Sporturilor„Horia Demian”, se arată pe site-ul Fede-rației, citat de Hotnews.ro.

Decizia a fost luată în cadrul FIBA

Central Board, în 30 martie, la Abidjan,fiind confirmată printr-o adresă oficialăsemnată de preşedintele FIBA, HoracioMuratore, şi de secretarul general FIBA,Andreas Zagklis.

Competiţia se va desfăşura cu 16echipe, în perioada 15-23 august 2020.Numele echipelor calificate la cea de-aVI-a ediție a FIBA U17 Women Basket-ball World Cup 2020 vor fi aflate înaceastă vară, după derularea competițiilor

continentale de cadete din Europa, Africa,Asia/Oceania, America de Nord și Ame-rica de Sud.

Primele cinci ediţii ale CM under 17au avut loc în Franţa (2010), Olanda(2012), Cehia (2014), Spania (2016) şiBelarus (2018), iar medaliile de aur aufost cucerite de patru ori de naţionala SUAşi o singură dată de naţionala Australiei.

Calificată direct pe tabloul FIBA U17Women Basketball World Cup 2020, în

calitate de gazdă, naţionala României vaparticipa cu generaţia 2003 în această varăla CE under 16 (Divizia B), între 15-24august, la Sofia.

România a organizat în ultimii 13 animai multe competiţii europene de ju-niori/junioare, precum şi grupele Eu-robasket Women 2015 şi Eurobasket2017, dar acum primeşte pentru primadată dreptul de organizare al unei com-petiţii la nivel mondial.

Sursa imagine: Twitter.com/CNationsLeague

Vineri 5 aprilie 2019Vineri 5 aprilie 2019 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺Un bătrânel la dentist.Doctorul: Trebuie să vă pun oplacă.Moșulică: Da’ să fie cu Dolă-nescu, taică!

☺-Spune-mi, care este meseriavisurilor tale?- Eu în visurile mele nu lucrez...

☺Examen la fizică, subiectul:fenomenul ionizării. La sfârşitulexamenului, o blondă o întreabăpe colega ei de bancă din timpulexamenului:- Tu ai ştiut?- Perfect! răspunde aceasta.- Să-ţi dea Dumnezeu sănătate,zice blonda, înseamnă că am ştiutşi eu, pentru că am copiat cuvântcu cuvânt de la tine.Enervată şi îngrijorată, tipa careştiuse îi spune blondei:- Cum ai putut face una ca asta?O să ne prindă şi o să ne pice peamândouă!- Fii serioasă, îi răspunde blondacare copiase, n-o să se prindănimeni! Am mai schimbat şi eu peici, pe colo, ce crezi? De exemplu,unde tu ai pus ion, eu am pusGheorghe!

☺O fetiţă vine acasă şi îi spunemamei:- Mami, un băiat de la mine dinclasă mi-a zis azi să ne jucăm de-a doctorul!- Vai de mine! Şi ce-aţi făcut?- M-a lăsat să aştept o jumătate deoră pe culoar şi apoi m-a trimisacasă când n-am avut să-i dauşpagă.

☺ Eşti frumoasă, dar nu eşti ceeace caut eu în momentul de faţă.- Dar ce cauţi?- Un tirbuşon.

☺ - Acuzat, recunoaşteţi că sun-teţi vinovat?- Încă nu, onorată instanţă, săvedem mai întâi ce ştiu martorii.

☺- Spune-mi un animal care în-cepe cu litera F, te rog.- Fostul?

☺Lupta cu kilogramele e injustă:ele sunt multe, iar tu ești singur.

☺Dacă Facebook era conceput deromâni, cererea de prietenie tre-buia depusă la ghișeu, cu timbrufical, într-un dosar cu șină.

7 9 15 6 8

3 8 5 27 6 9

1 34 2 65 1 3 42 6 98 9 6

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Munca în exces saustresul de la serviciu pot lăsa urme

asupra sănătății tale. Dragoste: Dacă vrei maimult de la partener, trebuie să-ţi exprimi dorințelecu mai mult curaj, timiditatea sau nepăsarea nu-şiau locul între voi. Financiar: A sosit momentulunei decizii importante cu privire la banii pe carei-ai acumulat.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Sănătatea nu este mo-tivul îngrijorărilor tale, ci dim-

potrivă, te simți bine în pielea ta şi ești în formămaximă. Dragoste: Dragostea îți dă mari bătăi decap pentru că ţi se pregătește o surpriză greu deinterpretat. Financiar: De unde nu te aștepți, sepoate ivi o perspectivă financiară nouă.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Scapi de o problemăcare te-a preocupat o perioadăceva mai lungă. Dragoste: Senti-

mentele sunt puse în balanță cu un spirit criticsporit, deci ai grijă ce spui sau ce faci în cuplu. Fi-nanciar: Nici nu primești bine banii că trebuie să-i și dai.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Ești în formă excelentă,se vede că ești sănătos şi că

aparițiile tot mai dese ale soarelui îți priesc de mi-nune. Dragoste: Dragostea nu e întotdeauna uncovor cu petale de trandafiri, câteodată te maipune şi în faţa unor evenimente neplăcute. Finan-ciar: Ar fi bine să încerci să îţi drămuieşti banii şisă achiziţionezi numai lucruri absolut necesare.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Ești o ființă solară,meteo-dependentă, ca atare venirea

(în sfârșit!) a primăverii se oglindește perfect şiasupra stării tale fizice sau psihice. Dragoste: Eștimulțumit de gesturile concrete de afecțiune carevin de la partenerul tău: îți inspiră fidelitate, în-credere şi stabilitate. Dar atenţie, se poate şi con-trariul! Financiar: Banii sunt pe un teren liniștitor.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Problemele de sănătatesunt legate de actul deplasării, deciai grijă pe unde mergi şi în ce

medii te miști. Dragoste: Ești încă foarte legat detrecut, de vremurile frumoase de început aleiubirii tale actuale. Financiar: Te poți trezi în faţaunor cheltuieli neprevăzute care pică în cel mainepotrivit moment pentru bugetul tău.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Încearcă să te calmezi lamicile motive de stres care maiapar, certurile, conflictele sau tonul

ridicat lasă urme asupra sănătății tale. Dragoste:Dacă e sa fie cineva favoritul astrelor, tu ești acela,în tot ce este legat de viața sentimentală. Finan-ciar: Situaţia financiara rămâne stabilă.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Fă mai mult sport, fugide pasivitate şi lene. Dragoste:Faci ce vrei, când vrei, dar nu

depăși totuși limita toleranţei celuilalt. Financiar:Primești mai mult ca de obicei sau reușești săacumulezi o sumă ceva mai mare pentru un planpe care îl ai în perspectivă.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Ţine cont de sfaturile pecare le primești de la lume, auscopul de a restabili starea normală

a sănătății tale. Dragoste: Ești printre cei aleșipentru evenimente de top în amor. Financiar:Banii sunt făcuți pentru plăcerile vieții, așa gân-dești în această perioadă în care nu te prea uiți pece se duc.

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Riscuri de îmbolnăvire:viruși sau boli transmisibile care sepot instala confortabil şi în corpul

tău. Dragoste: Ești cam bosumflat, nimic nu temulțumește, iar dragostea pare să fie principalasursă a supărărilor tale. Financiar: Nu faceplanuri prea mari, pentru că nu ai acum banii caresă pună în aplicare aceste proiecte.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Deciziile de schimbarepe care le iei acum vor avea urmări

şi asupra sănătății. Dragoste: Ridici tonul lapartener fără să fie nevoie şi tensionezi inutilatmosfera din cuplu. Financiar: Stabileşti con-tacte utile, afli informaţii interesante şi atragi bani.Visele nu costă, e adevărat, dar nu cumva te lașiamăgit de ele?

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Nu apare nimic nou înprivința sănătății, te menții pe ace-lași nivel ca mai înainte. Dragoste:

Nu mai ești atât de orbit de amor, pui în prim planrațiunea şi încerci să-ţi păstrezi mintea limpedepentru a nu repeta greșelile trecutului. Financiar:Banii sunt în strânsă legătură cu serviciul, pentrucă un eșec profesional atrage şi unul financiar.

AARRTTAA CCUULLIINNAARRAA Năut la cuptor - Roasted chickpeasNăutul (sau fasolea garbanzo) este unadintre cele mai vechi leguminoase, fiindcultivat de mii de ani. India este cel maimare producător de năut, urmată dePakistan și Turcia. Este folosit înpreparate consacrate cum ar fi humus,falafel sau curry.Năutul face parte din familia legumi-noaselor, alături de soia, linte, mazăre șifasole. Este o sursă importantă de proteine,fiind, din acest motiv, un aliment reco-mandat în cazul unui regim vegetarianși atunci când ținem post. Conține, deasemenea, cantități importante de man-gan, cupru, fosfor, zinc, acid folic, vita-mina A și fier. Este bogat în fibre (două

căni de năut asigură necesarul zilnic),fiind astfel o sursă sănătoasă de carbo-hidrați pentru persoanele cu diabet.

INGREDIENTE Năut în conservăIerburile uscate și mirodeniile prefe-rate, circa două lingurițe la două con-serve de năut: praf de usturoi, paprika(dulce sau afumată), cumin, piper decayenne, pudră de chili, curry, garammasala, arpagic, leurdă, cimbru etc.Ulei pentru gătit (nu de măsline!) și sare

MOD DE PREPARARE1. Scurgeți și clătiți năutul și apoi us-cați-l bine cu un prosop de bucătărie .

2. Încălziți cuptorul la 205C/400F.Puneți năutul într-o tavă joasă, într-unsingur strat, și asezonați cu sare și ulei încantitate generoasă. Lăsați-l la cuptorcirca 30 de minute, până se rumenește.3. Separat faceți amestecul de miro-denii, după gust. Acestea se adaugă lasfârșit, după ce scoatem năutul de lacuptor și îl transferăm într-un vas,deoarece dacă le punem de la început sevor arde.

SUGESTIE DE SERVIRENăutul este crocant când e cald,proaspăt scos din cuptor. Pe măsură cese răcește devine mai puțin crocant, darrămâne la fel de delicios.

Documents

[email protected] GRATUIT Anul Nr. MALADII, MOARTE ...accentmontreal.com/wp-content/uploads/2019/04/nr231.pdf · PREZEN E ROMÂNEȘTI LA SALONUL DE CARTE DE LA QUEBEC ... NOU!PRAJITURI