Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1064

Joi, 17 Martie 2016

D iversiuni ºi teorii ale conspiraþiei þin pe loc unele partidepolitice ºi candidaþi independenþi din pregãtirile pentru

alegerile locale. În timp ce se aºteaptã sondaje de opinie, se fac ”cercetãri”, se negociazã, primarul Petroºaniului, TiberiuIacob Ridzi, ia în serios competiþia ºi îºi consolideazã poziþia delider în preferinþele electoratului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Legea care repara într-omicã mãsurã calvarul princare au trecut luptãtoriiîmpotriva regimului comunista apãrut în anul 2009, iar înbaza ei deþinuþii politic ºiurmaºii puteau ceredespãgubiri morale ºi materi-ale. Reglementarea aveaefect timp de trei ani,perioadã în care deþinuþii seadresau instanþei de judecatãpentru reparaþii, însã n-auprimit nimic. ”Numãrulsolicitanþilor era de ordinulmiilor, circa 7000 de deþinuþipolitic ºi urmaºi ai acestoras-au adresat justiþiei pentrudespãgubiri. Sumele caretrebuiau date ca despãgubiridepãºeau bugetul Românieiºi nu ni s-a dat câºtig decauzã. Între timp a apãrutLegea 244 care zace înComisia juridicã din CameraDeputaþilor, iar aceastã legevine ca o completare la fostareglementare ºi care stipu-leazã un cuantum fix pentrufiecare an de închisoare saudeportare. La deþinuþii politicse acordã 24 de mii de europentru fiecare an de

închisoare sau deportare.Pentru deportaþi se stabileºteun cuantum de18 mii deeuro despãgubire pentrufiecare an. Sumele care artrebui date sunt eºalonate pepatru ani, însã legea încã nua fost aprobatã ºi ne luptãmcu Camera Deputaþilor”, adeclarat Mircea Muntean,preºedintele AFDPR ValeaJiului. Între timp numãrulcelor care vor beneficia dedespãgubiri, dacã legea va fiadoptatã, scade de la un anla altul. În prezent, în ValeaJiului mai trãiesc doar 238de deþinuþi politic sau urmaºiai acestora, faþã de aproape1000 cât erau în urmã cucirca zece ani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Unul dintre stâlpii care susþinsemafoarele dinapropiere de PoliþiaPetroºani ºi PiaþaAgroalimentarã sepoate prãbuºi dinclipã în clipã pestetrecãtori ori autoturis-mele care circulã prinzonã. Pericolul este

imens pentru miile deoameni care aºteaptãîn fiecare zi lângãsemafor ca sã traverseze strada însiguranþã.

Dacã echipamentular cãdea peste o persoanã, din cauzagreutãþii, posibila vic-timã ar fi grav rãnitã

dacã nu chiaromorâtã pe loc. Încadrul municipalitãþiiPetroºani, de careaparþin instalaþiile dedirijare semaforizatã atraficului, existã unangajat însãrcinat cuverificarea periodicãºi chiar dacãsemafoarele au fostreparate de maimulte ori în ultimulan, acesta nu a verificat ºi stareastâlpilor de susþinere.

”Unul dintresemafoare se maiþine din inerþie, estepraf la bazã. L-a

mâncat ruginaºi oricândpoate sã seprãbuºeascãpeste cineva ºisã-l omoare.Trebuie sã seocupe cinevade întreþinerealor încât sãprezinte sigu-ranþã”, spune cel care ne-asesizat situaþiapericuloasã.

Directorul executiv alDirecþieiAdministrareaDomeniului

Public ºi Privat dincadrul municipali-tãþii Petroºani,Daniel Viºan, adeclarat cã-l vatrimite pe subor-donatul care areîn grijã verificareasemafoarelor sã remediezeproblema.

”Eu nu am fostsesizat, dar amaflat acum despreacestã problemã ºio vom rezolva de urgenþã”, aprecizat Viºan.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Persecutaþi de comuniºti,neglijaþi de capitaliºtiL uptãtorii împotriva comunismului n-au fost

despãgubiþi pentru ororile la care au fostsupuºi de regimul comunist. A existat o lege înacest sens care nu s-a aplicat iar alta zace însertarul politicienilor.

Pericol la semaforI nstalaþia stã sã cadã peste

trecãtori sau autoturisme ºi chiardacã ar fi trebuit mãcar anual verificatã, reponsabilul din cadrulmunicipalitãþii n-a bãgat de seamã.

A început campaniaelectoralã, nivelul

”ÎNCAIERÃ-I DRACE!”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Martie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

C ardul de sãnãtatene-a fãcut mai

sãnãtoºi. Acest lucrueste confirmat de faptul cã nu s-au maidecontat anul trecutconsultaþii, analize saumedicamente pentruaproape 1,5 milioane deromani care apãreau în2014 ca beneficiari deservicii medicale.

Economia la bugetul destat este de mai multe sute

de milioane de euro. Maimult decît atît conformdatelor Casei Naþionale deAsigurãri de Sãnãtate, în2015 au beneficiat de ser-vicii medicale puþin peste10,1 milioane de persoane,în timp ce în 2014 numãrulCNP-urilor unice pentrucare s-au decontat consultaþii, analize saumedicamente a fost de11,6 milioane.

La nivelul judeþuluiHunedoara un numãr de322.392 de persoaneînregistrate, care au peste18 ani, ar fi trebuit sãprimeascã prin poºtã cardulde sãnãtate. Din acestnumãr s-au scãzut peste3000 de carduri pentru cãunele persoane au decedat.Mai mult, ºi pînã în acestmoment sunt foarte multepersoane care nu au primit

aceste carduri de sãnãtatedeºi sînt asigurate iar lasediul de la Petroºani sãp-tãmînal existã cozi pentrucã vin oameni din toatãValea Jiului.

“Dãm mereu însã nu maiavem de eliberat foartemulte carduri. Numai îndecembrie 2015 – ianuarie2016 am eliberat 11 mii decarduri”, a declarat OvidiuBândea, purtãtor de cuvântal CJAS Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

ANUNÞConsiliul Judeþean Hunedoara

organizeazã concurs de recrutarepentru ocuparea unei funcþii

publice de execuþie vacante deconsilier, clasa I, grad profesional

superior din cadrul Serviciului dezvoltare regionalã ºi integrare

europeanã.Probele stabilite pentru concurs: - 18.04.2016 - proba scrisã,

ora 10.00- 20.04.2016 – interviul, ora

12.00- ambele probe se desfãºoarã la

sediul Consiliului JudeþeanHunedoara

- termenul de depunere aldosarelor 17.03.2016 –05.04.2016.

- candidaþii trebuie sã îndeplineascãcondiþiile prevãzute de art.54 dinLegea nr.188/1999 privind Statutulfuncþionarilor publici, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare;

Condiþiile specifice de participarela concurs pentru funcþia publicã de

execuþie vacantã de consilier, clasa I,grad profesional superior, din cadrulServiciului dezvoltare regionalã ºi inte-grare europeanã, sunt :

- studii universitare de licenþãabsolvite cu diplomã, respectiv studiisuperioare de lungã duratã absolvitecu diplomã de licenþã sau echivalentã;

Condiþii de vechime pentru funcþiile publice de consilier, clasa I,grad profesional superior:

- vechime minimã în specialitateastudiilor – 9 ani.

Bibliografia este publicatã pehttp://www.cjhunedoara.ro/index.php/anunturi-comunicate

Informaþii suplimentare latel.0254-211350 int.182

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

“O altã noutate adusã de cãtre actul normativ oconstituie utilizarea în pre-mierã a sistemului informaticde monitorizare a prezenþeila vot ºi de prevenire a votului ilegal. Prin aceastatentativele de fraudare prinvot multiplu vor fi imposibileºi va asiguratã o informareexactã ºi în timp real cuprivire la prezenþa la urne.Aceasta va conduce ºi lacreºterea încrederii alegãto-rilor în procesul electoral”, adeclarat secretarul PrimãrieiPetroºani, Adrian Neagoe.

Secretarul primãrieiPetroºani ne explicã cum seva proceda exact în acestcaz.

“Practic, în ziua scutinului,în fiecare secþie de votare vaexista cel puþin o tabletã electronicã. Când va intra însecþia de votare, alegãtorulva fi îndrumat cãtre o per-soanã care opereazã tabletaconectatã la internet, denu-mitã de lege operator calcu-lator. Aceastã persoanã îi vacere actul de identitate pen-tru a-i prelua CNP-ul într-obazã electronicã cu votanþi.

Propriu-zis, actul de identi-tate va fi fotografiat cu aju-torul tabletei, iar CNP-ul va fitransmis automat într-o apli-caþie informaticã pentru a fiverificat”, ne mai explicã sec-retarul Primãriei Petroºani.

Astfel, se va elimina oricefraudare a procesului elec-toral. Votantul nu are posibi-litatea de a-ºi exprima de maimulte ori dreptul de vot, aºacum s-a mai întâmplat.

“Ulterior, procedura devot este cea clasicã, alegã-torul urmând sã semneze înlista electoralã, sã primeascãbuletinul de vot ºi ºtampila,sã îºi exprime opþiunea încabina de vot ºi sã introducãbuletinul de vot în urmã.

Fiecare alegãtor va puteavota numai în localitatea deunde îºi are domiciliul saureºedinþa, la secþia de votareunde a fost arondatã stradaunde locuieºte”, mai spuneAdrian Neagoe.

D isfuncþionalitãþi

Nu este exclus ca sistemulinformatic care va fi folositpentru scanarea actelor deidentitate sã dea erori.Pentru aceste cazuri existã ovariantã de rezervã.

“Pe periaoda de timp, dinziua alegerilor, în care potinterveni disfuncþionalitãþi aleSistemului, alegãtorul prezin-tã actele de identitate opera-

torului de calculator careconsemneazã într-o altã apli-caþie informaticã, în moduloffline, CNP-urile alegãtorilorcare se prezintã la vot”, amai spus sursa citatã.

Alegerile locale din acestan vor avea loc în data de 5 iunie. În cazurile de balotajºi situaþiile în care se vor constata fraude electorale, un nou tur de scrutin va fiorganizat duminicã, 19 iunie.Începând cu 11 aprilie pânãpe 26 aprilie vor putea fidepuse candidaturile pentruconsiliile locale, consiliilejudeþene ºi primari. Dupãperioada în care pot fidepuse contestaþiile, data de4 mai este termenul pentrurãmânerea definitivã a candidaturilor.

Campania electoralã vaîncepe pe 6 mai, cu 30 dezile înaintea alegerilor, ºi seva încheia pe 4 iunie, ora7,00. În 5 iunie, votul vaîncepe la ora 7,00 ºi se vaîncheia la ora 21,00.

Monika BACIUMonika BACIU

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

Pentru a nu vota morþii, Înarmaþi cu tablete carescaneazã buletineleB uletin scanat la alegerile locale. Anul acesta,

alegerile se vor desfãºura sub o nouã formulã.Alegãtorii care se vor prezenta la urne vor trebui sãprezinte buletinul de identitate pentru a fi scanat.Astfel, se înlãturã orice fraudare a alegerilor locale.

Face minuni chiar ºi virtual

R edevenþele,birul impus

de stat pentru companii. Indiferentcã sunt companiiminiere, petrolieresau de altã naturãcare exploateazãzãcãmintele natu-rale, toate trebuiesã plãteascã la statanumite taxe.

ComplexulEnergetic Hunedoaranu face excepþie de laregulã. Societatea arede plãtit redevenþe deordinul sutelor de miide lei.

S tatul multimilionar

Statul român aîncasat în ultimii cinciani sume considerabilede pe urma compani-ilor care plãtesc acesteredevenþe. Doar dinsistemul minier s-auplãtit redevenþe încuantum de1.077.202.069 de lei.Reprezentanþii AgenþieiNaþionale de ResurseMinerale spun însã cãexistã probleme laplata redevenþelor înrândul complexelorenergetice din subor-

dinea MinisteruluiEnergiei, iar CEH seîncadreazã în aceastãsituaþie.

“Redevenþa minierãse calculeazã ºi achitãconform Legii minelornr. 85/2003 cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare (...).Redevenþele miniere sepot modifica drepturmare a modificãriinumãrului operatoriloreconomici caredesfãºoarã activitateaminierã ºi a cantitãþilorde substenþe mine-rale exploatate,cât ºi a ponderiimari a datoriilorreprezentândredevenþelesocietãþilornaþionale aflateîn subordineaMinisteruluiEconomiei, Comerþuluiºi Relaþiilor cu Mediulde Afaceri ºi alte complexe energeticeaflate în subordineaMinisterului Energiei”,aratã preºedinteleAgenþiei Naþionalepentru ResurseMinerale, Gheorghe Duþu.

Cei de la ANRMestimeazã cãexploatarea perime-trelor miniere le va

aduce în acest an sumede ordinul sutelor demilioane.

“Pentru 2016estimãrile veniturilor labuget din redevenþeleminiere sunt de 160 –180 mil lei”, mai aratãoficialii ANRM.

Redevenþa minierãcuvenitã bugetului destat se stabileºte, laîncheierea licenþei orila eliberarea permisuluide exploatare ca fiind

o

cotã procentualã de4% din valoarea pro-ducþiei miniere pentrucãrbuni. Adicã, lanivelul CEH se plãteºte o redevenþã de 4 procente din producþia de huilã.

“Pentru neplata întermen a taxelor pen-tru activitatea minierãºi/sau a redevenþeiminiere se datoreazãdobânzi ºi penalitãþi deîntârziere în conformi-tate cu reglementãrileprivind colectarea cre-anþelor bugetare”, sub-liniazã oficialii ANRM.

Potrivit raportuluiCEH aferent anului2014 (ultima actu-alizare-n.r.) rede-venþele plãtite cãtre

bugetul de stat aufost în cuantum de

162.961 de lei. Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului, Joi, 17 Martie 2016 Actualitate 3

Planul de redresareal ComplexuluiEnergetic Hunedoarai-a trimis pe angajaþiide la suprafaþã ºi dinbirouri câte 10 zile înconcediu fãrã platã.Asta, însã, se reper-cuteazã în subteran,unde rãmân posturiesenþiale neocupatemai mult de o sãp-tãmânã, lucru neper-mis, dat fiind cã estenevoie de specialiºti

zilnic. Situaþia s-aînrãutãþit pentru cã,spun inspectorii ITM,sunt unitãþi miniereunde concediile de odihnã se suprapun cupauza de lucru ºi niciun specilist nupoate fi gãsit la lucru.

„De când a apãrutacest concediu înaºteptare, vreau sãspun cã trebuie gânditmai bine. Spre exemplu, la Lupeni, la

aceastã orã, cu toatecã au programãri lainstructaj, nu existãniciun formator la serviciu, pentru cã s-asuprapus concediul cuconcediul în aºteptare.Sunt doi formatori,unul în concediu deodihnã, altul în con-cediu în aºteptare. Nuam gãsit pe nimeni ca

sã vedem dacã serespectã prevederileISCIR, pentru cãresponsabilul este înconcediu de aºteptare.Sunt sectoare în careºeful de sector este înconcediu de aºteptare,celãlalt în concediu deodihnã ºi mai ales cãva veni perioada con-cediilor, consider cã,

dacã nu se va gândimai bine acest concediu o sã fie probleme”, a spusIleana Bodea, ºefaSSM din ITM.

Inspectorii ITMspun cã se poate invoca ºi condiþia deexcepþie în acestecazuri ºi le atragatenþia celor din CEH sã þinã cont denecesitatea fiecãruipost în parte.

„Nu este normal sã rãmânã descoperiteanumite activitãþi ºisunt oameni responsa-bili care trebuie sãurmãreascã zilnicrespectarea prevederi-lor legale ºi, dacãaceºti oameni nu sunt,e posibil sã aparãprobleme”, a mai spusIleana Bodea.

Tot ce se petrece însubteran este directvizat de cei de lasuprafaþã. Aºa se facecã, dacã cei de lasuprafaþã lipsesc, atunci cei din subteransunt în pericol. Fiecaretrebuie înlocuit cu opersoanã competentã,dar fãrã sã fie afectatão altã activitate ºi asta trebuie sã aibã învedere cei de la fiecareunitate minierã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dacã se evitã falimentul, CEH vafi curãþatM ãsuri de protecþie

socialã ºi soluþiipentru evitarea falimen-tului ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Acestea au fost cele douã teme abordate deprefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu, la ministerulEnergiei. Reprezentantul Guvernului în teritorius-a aflat la Bucureºti pentru a discuta despresituaþia în care se aflã societatea energeticã.

“Am discutat despre mãsurile de protecþiesocialã care se impun în urma disponibilizãrilor ºide soluþiile identificate pentru ca societatea sã nuintre în faliment”, a declarat prefectul judeþuluiHunedoara, Sorin Vasilescu.

Nu existã garanþii cã CEH nu va intra în faliment având în vedere modul în care se miºcãlucrurile la aceastã societate.

“reprezentanþii ministerului, dar ºi administratoriide la CEH fac tot ce le stã în putinþã pentru casocietatea sã nu intre în faliment. Probabil va firedimensionat, iar apoi se curãþã datoriile, încã nuse ºtie sub ce formã”, a mai subliniat prefectul.

În ceea ce priveºte numãrul celor care vor pãrãsicomplexul situaþia este incertã.

“Nu a fost stabilit numãrul celor care vor pleca,dar trebuie avut în vedere cã în minerit estepenurie de angajaþi”, a mai subliniat sursa citatã.

Societatea energeticã a intrat în insolvenþã cudatorii de 1,6 miliarde de lei, iar planul de reorga-nizare/restructurare se aflã în lucru.

Monika BACIUMonika BACIU

ªomajul tehnic lasã CEH fãrã funcþii-cheieF iecare angajat al Complexului

Energetic Hunedoara stã acasã 10zile fãrã platã. Numai cã, la minã, astase traduce uneori printr-un real pericol,dat tocmai de lipsa specialiºtilor dinpunctele-cheie, care nu pot sã lipseascãnici o zi. Inspectorii ITM spun cã acestaspect trebuie atent monitorizat, pentrucã se pot întâmpla accidente prinomiterea unor etape absolut necesare.

Taxa pe exploatare, un alt bir pentru CEH

AngajaþiiMinisterului de

Interne din ValeaJiului au rãmas fãrã medic dupã cedoctorul, care asigura permanenþala cabinetul dinPetroºani, ºi-a suspendat contractul.

Fie cã este vorba depoliþiºti, pompieri orijandarmi ºi chiar unelecategorii de magistraþi,toþi trebuie sã-ºi fafcãprogramare din timp ºisã parcurgã 200 de kilo-metri, dus-întors, pentruun consult medical.Angajaþii MAI din ValeaJiului, dar ºi cei care s-au retras din activitate,au rãmas fãrã medic defamilie de la începutulanului iar pentru a-ºitrata afecþiunile trebuiesã ajungã la Deva, undeexistã medici împãrþiþipe fiecare ”armã”. ”Amo problemã urgentã desãnãtate ºi trebuie sãmerg la Deva. Dacã amnevoie de o reþetã, de lacabinetul din incinta

Poliþiei Petroºani mi seia cardul de sãnãtate ºise trimite la Deva. Deacolo se întoarce cu totcu reþetã, dar dupãdouã-trei sãptãmâni. Numã pot transfera la unmedic civil pentru cãpierd o serie de lucruride care beneficiezdatoritã faptului cã ammuncit ca poliþist. Sunto serie de medicamentecare nu sunt subvenþio-nate în regimul civil ºicare sunt destul decostisitoare. Înainte de2012, poliþiºtii aveau unmedic de la Spitalul deUrgenþã Petroºani cucare IPJ Hunedoaraîncheiase contract pejumãtate de normã.Poate se va gãsi o

soluþie, nu este normalsã fac 200 de kilometripentru o consultaþie.Apoi, la Deva trebuiesã-þi faci programare dintimp, pentru cã suntfoarte mulþi din ValeaJiului care ajung la cabi-netul medical de acolo”,

ne-a declarat unul dintrepoliþiºti. Angajarea unuimedic pentru angajaþiiMAI din Valea Jiului artrebui decisã la nivelulIGPR susþin surse dincadrul IPJ Hunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cancerul, boalasecolului dec-

imeazã populaþia,iar bolnavii de cancer sunt statisticila MinisterulSãnãtãþii. Mii dehunedoreni au fostdiagnosticaþi îndecursul anilor cuaceastã boalã.

ªase pagini destatistici

ReprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiidetaliazã incidenþa can-

cerului la hunedoreni.Nu mai puþin de ºasepagini au fost necesarepentru a realiza topulacestei statistici negre.

Potrivit statisticiiMinisterului Sãnãtãþii înanul 2015 în judeþ aufost în evidenþe unnumãr de 1539 de per-soane diagnosticate cudiferite tipuri de cancer.Cele mai frecvente suntafecþiunile plãmânilor,254 de hunedorenifiind diagnosticaþi cucancer pulmonar. Înanul 2014 numãrul

hunedorenilor diagnosti-caþi cu cancer a fost de1738. Cele mai multecazuri de cancer seînregistreazã în mediulurban, acestea fiind înnumãr de 6583, întimp ce în mediul ruralsunt în numãr de 2458.

Hunedorencele caresuferã de cancer de sânpot sã îºi facã recons-trucþie mamarã, însãacestea nu fac parte din

statisticile CaseiJudeþene de Asigurãride SãnãtateHunedoara.

“La noi în judeþ nuexistã program pentrureconstrucþie mamarã,existã doar în centreleuniversitare. Singurelelucruri care se fac la noisunt cele pentru pro-tezele exterioare la sân.Sunt dispozitive medi-cale, estetice, nu de

reconstrucþie. Acestease deconteazã de Casa de Asigurãri deSãnãtate în cuantum de409,33 de lei pentrufiecare persoanã, iardiferenþa este suportatãde pacient. Diferenþaeste foarte micã, deordinul câtorva lei”, adeclarat Ovidiu Bândea,purtãtor de cuvânt alCJAS Hunedoara.

La nivelul judeþuluiHunedoara 1525 defemei suferã de cancerde sân.

Anul trecut 1121 de persoane au muritdin cauza cancerului.Statistica Direcþiei deSãnãtate PublicãHunedoara este cu atâtmai îngrijorãtoare cucât doar anul trecut aufost idenficate 1539 decazuri noi de cancer,astfel numãrul total alhunedorenilor caresuferã de aceastã afecþiune este deaproape 10.000.

Monika BACIUMonika BACIU

Nu doar zona industrialãde la Livezeni se aflã în

litigiu, ci ºi mai multegospodãrii. Astfel, locuitoriidin zona Dâlja ºi Codriºor audomiciliile în Petroºani, darterenul este în Aninoasa.Acum, urmeazã ca instanþasã facã luminã în acest caz.

Municipiul Petroºani rãmâne,cel mai probabil, cu zona indus-trialã de la Livezeni. Raportul decontraexpertizã solicitat dePrimãria Aninoasa a fost depusîn instanþã ºi a ajuns ºi la pãrþileimplicate. Dupã studierea docu-mentului existã toate ºanselecare municipalitatea de laPetroºani sã rãmânã cu acestteren.

“Expertiza e în studiu lacadastru ºi urbansim. Limiteleactuale vor fi pãstrate ºi în plussunt clarificãri în ceea ce priveºtelimitele din extravilan, acolounde existã mai multe

gospodãrii. Este vorba de zonaDâlja ºi Codriºor”, a declaratAdrian Neagoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

În ceea ce priveºte limitele dinextravilan acestea stabilescgraniþele gospodãriilor din celedouã zone aflate în litigiu. Dacãpânã acum o gospodãrie eraamplasatã pe teritoriul munici-piului Petroºani, odatã cusoluþionarea cauzei se va stabiliapartenenþa acesteia. Prefectuljudeþului Hunedoara, în calitatede reclamant cheamã la barãprimãria Aninoasa, PrimãriaPetroºani ºi oficiul de cadastru ºipublicitate imobiliarã hunedoaraîntr-un dosar care are ca obiectreexaminare amendã judiciarã.Prefectura Hunedoara este ceacare a dat în judecatã cele douãprimãrii, conform modificãriloraduse la Legea Cadastrului, carespun cã, acolo unde administraþi-ile publice nu se înþeleg pe caleamiabilã, Instituþia Prefectului

introduce acþiune în instanþãpentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre celedouã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara,iar lupta la barã a debutat îndecembrie 2012.

Terenul de la Livezeni deaproximativ 20 de hectarereprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul oserie de societãþi comerciale, ºise aflã în administrarea PrimãrieiPetroºani. Din anul 2012,administraþia localã de laAninoasa a deschis un procespentru revendicarea terenului.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului, Joi 17 Martie 2016 Actualitate 5

Mai greu se lasã convinºipãrinþii copiilor de grãdiniþãsã îi ducã în colectivitate. Nuau fost fãcute rapoarteexacte deocamdatã, pentrucã legea a intrat recent învigoare, însã, cei mai mulþiaºteaptã noul an ºcolar, chiardacã ar urma sã primeascãbani pentru cã îºi duc copiiila grãdiniþã. Lucrurile se

miºcã încet ºi, spre sur-prinderea celor de la asis-tenþã socialã, nici nu se vormiºca mai rapid, date fiindmentalitãþile locale. „Noi amcrezut cã vor veni mult maimulþi. Pânã la ora actualã,avem o statisticã, potrivitcãreia avem în jur de 30 dedosare ºi 40 de copii careurmeazã sã vinã. Am încer-

cat sã promovãm aceastãlege, sã mergem în teren, sã vorbim la grãdiniþe”, adeclarat Cristina Mraz, director DPLAS Petroºani,cea care a efectuat ºi muncaîn teren de identificare acazurilor reale.

Totuºi, cei mai mulþi doar

au promis cã îºi vor aducecopiii, dar de anul ºcolarviitor. „Cei care nu au copiii,la ora actualã înscriºi în grãdiniþã, au spus cã îi vorînscrie la toamnã. Eraperioada pânã în 30 aprilie,când se mai puteau înscrie ºidupã 30 aprilie nu se mai

preiau. Dar nu au fãcut-o.Familiile cu care noi am discutat, ne-au spus cã îi vorda pe copii din toamnã lagrãdiniþã”, a mai adãugatCristina Mraz.

Potrivit legii, pãrinþiiprimesc lunar 50 de lei ca sã îi aducã la grãdiniþe.Perioada de înscriere pentrucei care vin acum expirã îndata de 30 aprilie, iar pânãatunci ar mai putea sã vinãcâþiva. Cei mai mulþi dintrecei care nu îºi duc copiii lagrãdiniþe sunt oameni care îifolosesc ca sã cerºeascã, iaracþiunile celor de la asistenþãsocialã se vor intensifica înzilele urmãtoare. Asta chiar dacã atunci când suntdescoperiþi pe strãzi, se constatã cã nu sunt din zona noastrã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Un alt caz de cruzime faþã de

animale ºocheazãcomunitatea dinValea Jiului, dupã ceun cãþel din rasa rottweiler a fostabandonat într-ozonã nelocuitã aPetroºaniului.

Cãþeluºa are vârstade pânã în 8 luni ºi afost abandonatã înpãdurea din zonaBrãdet din Petroºani, în urmã cu circa o sãptãmânã. A fost zãritã de cei care ies la plimbare în zona sãlbaticã ºi de cãtreangajaþii Universitãþiidin Petroºani care au înapropiere baza sportivãºi mai multe labora-toare. ”De câteva zileam tot vãzut-o, vine la

noi ºi cautã de mâncare.Nu are curaj sã stea singurã pentru cã o batcãþeii noºtri, cei carestau de mult timp pe lainstitut. Cineva a aban-donat-o aici, dar nu s-agândit cã va muri defoame”, a spus o îngriji-toare care lucreazã lainsituþia de învãþãmânt.Cãþeluºa era foartedezorientatã ºi la fiecaremaºinã care apãrea înzonã, se duceabucuroasã ca ºi cumstãpânul s-a întors dupãea. ”Cum aude omaºinã începe sã sebucure, ajunge la ea ºidupã ce se deschideportiera ºi vede cã nu-istãpânul, e tare deza-mãgitã. Aºa face toatãziua, þi se rupe sufletul”,spune unul dintre ºoferiide la Universitate.Cãþeluºa a fost dresatã

parþial, pentru cã ºtiemai multe comenzi desupunere, semn cã indi-vidul care a abndonat-os-a ocupat o perioadãde ea. Inexplicabil esteînsã gestul sãu de a olãsa în sãlbãticie încondiþiile în care existãun adãpost privat deunde cãþeii sunt daþispre adopþie atât în þarãcât ºi strãinãtate. Înplus, la Petroºani, maieste ºi adãpostulServiciului Judeþeanpentru OcrotireaAnimalelor Fãrã Stãpân

de unde asociaþiile non-profit iau cãþeii ºi-i trimitspre adopþie. ”Aþi fiuimit sã vedeþi ce câinisunt abandonaþi ºi dupãce ajung la ecarisaj, noiîi luãm ºi-i dãm spreadopþie. Sunt foartemulþi proprietari înPetroºani care îi lasãpur ºi simplu pe strãzi,dar ºi mulþi care-iabuzeazã”, spune ViorelStoica de la adãpostul”Love Animals” dinPetroºani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

“Noi am avut unspaþiu de fumat, dardomnul care se ocupãde acest aspect a ºi datjos deja plãcuþa. Astfel,angajaþii fumãtori trebuiesã iasã în curtea inte-rioarã pentru a fuma”, adeclarat Adrian Neagoe,secretarul PrimãrieiPetroºani.

Un aspect interesanteste faptul cã la primãriaPetroºani sunt mai multefemei care fumeazãdecât bãrbaþi. Conformlegii, prin spaþiu publicînchis se înþelege oricespaþiu accesibil publiculuisau destinat utilizãriicolective, indiferent deforma de proprietate oride dreptul de acces, careare un acoperiº, plafonsau tavan ºi care estedelimitat de cel puþin doipereþi, indiferent denatura acestora sau decaracterul temporar saupermanent.

Se aºteaptã la oavalanºã de

reclamaþiiAutoritãþile se tem

cã Serviciul Unic deUrgenþã 112 va fi asaltatde sesizãri privind încãl-carea legii prin care seinterzice fumatul în toatespaþiile publice închise,spaþiile închise de la loculde muncã, mijloacele detransport în comun,locurile de joacã pentrucopii.

”Recomandãm cetãþe-nilor ca sesizãrile privindeventualele contravenþii

privind fumatul în spaþiilenepermise de lege sã nuse facã la numãrul deurgenþã 112, aceastãlinie fiind destinatã exclusiv urgenþelor ºisituaþiilor care pun înpericol viaþa, integritateacorporalã sau bunurileoamenilor”, anunþãInspectoratul pentruSituaþii de Urgenþãprintr-un comunicat depresã. StructurileInspectoratelor pentruSituaþii de Urgenþã,Poliþiei Române,Jandarmeriei Române ºiale Poliþiei de Frontierãvor avea în vedere aplicarea prevederilorLegii nr. 15/2016, iarsesizãrile se fac cãtrePoliþia Localã sau cãtrestructurile MAI. Pe dealtã parte, conformdatelor statistice înregis-trate la nivelul IGSU,anul trecut la nivelnaþional 11% dintreincendiile înregistrate aufost cauzate de neres-pectarea normelor deprevenire ºi stingere aincendiilor în ceea cepriveºte fumatul.

Modul de reglementare a fumatului, ca parte amãsurilor de apãrareîmpotriva incendiilor, era verificat ºi înainte de apariþia acestei legi,aspect care va rãmâne înatenþia IGSU ºi în timpulcontroalelor executate înteren.

Monika BACIUMonika BACIUMaximilian GÂNJUMaximilian GÂNJU

Pompierii, poliþiºtii ºi jandarmii, încolonaþila Deva pentru o reþetã medicalã

Tot mai mulþi petroºãneni îºi abandoneazãanimalele de companie

Fumãtorii din primãrieau fost “exilaþi”Fumãtorii din primãrie, trimiºi la plimbare.

Începând de astãzi ar trebui sã intre învigoare legea antifumat. Legea interzice fumatulîn toate spaþiile publice închise, spaþiile închisede la locul de muncã, mijloacele de transport în comun, locurile de joacã pentru copii. ªi angajaþii fumãtori ai Primãriei Petroºani sunttrimiºi la plimbare sã se aeriseascã.

O gospodãrie, casã înPetroºani, teren în Aninoasa

Hunedorenii, doar niºte statistici negre

Aînceput campania denumitã generic „Fiecare copil în grãdiniþã”, dar pãrinþii copiilor din Valea

Jiului, care încã nu i-au dus pe micuþi în colectivitate,nici nu o vor face pânã la toamnã. Asta chiar dacãprogramul guvernamental, care le oferã 50 de leilunar, este în plinã desfãºurare.

PÃRINÞII TREBUIE EDUCAÞI

Fiecare copil este aºteptat la grãdiniþã

AngajaþiiMinisterului de

Interne din ValeaJiului au rãmas fãrã medic dupã cedoctorul, care asigura permanenþala cabinetul dinPetroºani, ºi-a suspendat contractul.

Fie cã este vorba depoliþiºti, pompieri orijandarmi ºi chiar unelecategorii de magistraþi,toþi trebuie sã-ºi fafcãprogramare din timp ºisã parcurgã 200 de kilo-metri, dus-întors, pentruun consult medical.Angajaþii MAI din ValeaJiului, dar ºi cei care s-au retras din activitate,au rãmas fãrã medic defamilie de la începutulanului iar pentru a-ºitrata afecþiunile trebuiesã ajungã la Deva, undeexistã medici împãrþiþipe fiecare ”armã”. ”Amo problemã urgentã desãnãtate ºi trebuie sãmerg la Deva. Dacã amnevoie de o reþetã, de lacabinetul din incinta

Poliþiei Petroºani mi seia cardul de sãnãtate ºise trimite la Deva. Deacolo se întoarce cu totcu reþetã, dar dupãdouã-trei sãptãmâni. Numã pot transfera la unmedic civil pentru cãpierd o serie de lucruride care beneficiezdatoritã faptului cã ammuncit ca poliþist. Sunto serie de medicamentecare nu sunt subvenþio-nate în regimul civil ºicare sunt destul decostisitoare. Înainte de2012, poliþiºtii aveau unmedic de la Spitalul deUrgenþã Petroºani cucare IPJ Hunedoaraîncheiase contract pejumãtate de normã.Poate se va gãsi o

soluþie, nu este normalsã fac 200 de kilometripentru o consultaþie.Apoi, la Deva trebuiesã-þi faci programare dintimp, pentru cã suntfoarte mulþi din ValeaJiului care ajung la cabi-netul medical de acolo”,

ne-a declarat unul dintrepoliþiºti. Angajarea unuimedic pentru angajaþiiMAI din Valea Jiului artrebui decisã la nivelulIGPR susþin surse dincadrul IPJ Hunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cancerul, boalasecolului dec-

imeazã populaþia,iar bolnavii de cancer sunt statisticila MinisterulSãnãtãþii. Mii dehunedoreni au fostdiagnosticaþi îndecursul anilor cuaceastã boalã.

ªase pagini destatistici

ReprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiidetaliazã incidenþa can-

cerului la hunedoreni.Nu mai puþin de ºasepagini au fost necesarepentru a realiza topulacestei statistici negre.

Potrivit statisticiiMinisterului Sãnãtãþii înanul 2015 în judeþ aufost în evidenþe unnumãr de 1539 de per-soane diagnosticate cudiferite tipuri de cancer.Cele mai frecvente suntafecþiunile plãmânilor,254 de hunedorenifiind diagnosticaþi cucancer pulmonar. Înanul 2014 numãrul

hunedorenilor diagnosti-caþi cu cancer a fost de1738. Cele mai multecazuri de cancer seînregistreazã în mediulurban, acestea fiind înnumãr de 6583, întimp ce în mediul ruralsunt în numãr de 2458.

Hunedorencele caresuferã de cancer de sânpot sã îºi facã recons-trucþie mamarã, însãacestea nu fac parte din

statisticile CaseiJudeþene de Asigurãride SãnãtateHunedoara.

“La noi în judeþ nuexistã program pentrureconstrucþie mamarã,existã doar în centreleuniversitare. Singurelelucruri care se fac la noisunt cele pentru pro-tezele exterioare la sân.Sunt dispozitive medi-cale, estetice, nu de

reconstrucþie. Acestease deconteazã de Casa de Asigurãri deSãnãtate în cuantum de409,33 de lei pentrufiecare persoanã, iardiferenþa este suportatãde pacient. Diferenþaeste foarte micã, deordinul câtorva lei”, adeclarat Ovidiu Bândea,purtãtor de cuvânt alCJAS Hunedoara.

La nivelul judeþuluiHunedoara 1525 defemei suferã de cancerde sân.

Anul trecut 1121 de persoane au muritdin cauza cancerului.Statistica Direcþiei deSãnãtate PublicãHunedoara este cu atâtmai îngrijorãtoare cucât doar anul trecut aufost idenficate 1539 decazuri noi de cancer,astfel numãrul total alhunedorenilor caresuferã de aceastã afecþiune este deaproape 10.000.

Monika BACIUMonika BACIU

Nu doar zona industrialãde la Livezeni se aflã în

litigiu, ci ºi mai multegospodãrii. Astfel, locuitoriidin zona Dâlja ºi Codriºor audomiciliile în Petroºani, darterenul este în Aninoasa.Acum, urmeazã ca instanþasã facã luminã în acest caz.

Municipiul Petroºani rãmâne,cel mai probabil, cu zona indus-trialã de la Livezeni. Raportul decontraexpertizã solicitat dePrimãria Aninoasa a fost depusîn instanþã ºi a ajuns ºi la pãrþileimplicate. Dupã studierea docu-mentului existã toate ºanselecare municipalitatea de laPetroºani sã rãmânã cu acestteren.

“Expertiza e în studiu lacadastru ºi urbansim. Limiteleactuale vor fi pãstrate ºi în plussunt clarificãri în ceea ce priveºtelimitele din extravilan, acolounde existã mai multe

gospodãrii. Este vorba de zonaDâlja ºi Codriºor”, a declaratAdrian Neagoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

În ceea ce priveºte limitele dinextravilan acestea stabilescgraniþele gospodãriilor din celedouã zone aflate în litigiu. Dacãpânã acum o gospodãrie eraamplasatã pe teritoriul munici-piului Petroºani, odatã cusoluþionarea cauzei se va stabiliapartenenþa acesteia. Prefectuljudeþului Hunedoara, în calitatede reclamant cheamã la barãprimãria Aninoasa, PrimãriaPetroºani ºi oficiul de cadastru ºipublicitate imobiliarã hunedoaraîntr-un dosar care are ca obiectreexaminare amendã judiciarã.Prefectura Hunedoara este ceacare a dat în judecatã cele douãprimãrii, conform modificãriloraduse la Legea Cadastrului, carespun cã, acolo unde administraþi-ile publice nu se înþeleg pe caleamiabilã, Instituþia Prefectului

introduce acþiune în instanþãpentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre celedouã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara,iar lupta la barã a debutat îndecembrie 2012.

Terenul de la Livezeni deaproximativ 20 de hectarereprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul oserie de societãþi comerciale, ºise aflã în administrarea PrimãrieiPetroºani. Din anul 2012,administraþia localã de laAninoasa a deschis un procespentru revendicarea terenului.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului, Joi 17 Martie 2016 Actualitate 5

Mai greu se lasã convinºipãrinþii copiilor de grãdiniþãsã îi ducã în colectivitate. Nuau fost fãcute rapoarteexacte deocamdatã, pentrucã legea a intrat recent învigoare, însã, cei mai mulþiaºteaptã noul an ºcolar, chiardacã ar urma sã primeascãbani pentru cã îºi duc copiiila grãdiniþã. Lucrurile se

miºcã încet ºi, spre sur-prinderea celor de la asis-tenþã socialã, nici nu se vormiºca mai rapid, date fiindmentalitãþile locale. „Noi amcrezut cã vor veni mult maimulþi. Pânã la ora actualã,avem o statisticã, potrivitcãreia avem în jur de 30 dedosare ºi 40 de copii careurmeazã sã vinã. Am încer-

cat sã promovãm aceastãlege, sã mergem în teren, sã vorbim la grãdiniþe”, adeclarat Cristina Mraz, director DPLAS Petroºani,cea care a efectuat ºi muncaîn teren de identificare acazurilor reale.

Totuºi, cei mai mulþi doar

au promis cã îºi vor aducecopiii, dar de anul ºcolarviitor. „Cei care nu au copiii,la ora actualã înscriºi în grãdiniþã, au spus cã îi vorînscrie la toamnã. Eraperioada pânã în 30 aprilie,când se mai puteau înscrie ºidupã 30 aprilie nu se mai

preiau. Dar nu au fãcut-o.Familiile cu care noi am discutat, ne-au spus cã îi vorda pe copii din toamnã lagrãdiniþã”, a mai adãugatCristina Mraz.

Potrivit legii, pãrinþiiprimesc lunar 50 de lei ca sã îi aducã la grãdiniþe.Perioada de înscriere pentrucei care vin acum expirã îndata de 30 aprilie, iar pânãatunci ar mai putea sã vinãcâþiva. Cei mai mulþi dintrecei care nu îºi duc copiii lagrãdiniþe sunt oameni care îifolosesc ca sã cerºeascã, iaracþiunile celor de la asistenþãsocialã se vor intensifica înzilele urmãtoare. Asta chiar dacã atunci când suntdescoperiþi pe strãzi, se constatã cã nu sunt din zona noastrã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Un alt caz de cruzime faþã de

animale ºocheazãcomunitatea dinValea Jiului, dupã ceun cãþel din rasa rottweiler a fostabandonat într-ozonã nelocuitã aPetroºaniului.

Cãþeluºa are vârstade pânã în 8 luni ºi afost abandonatã înpãdurea din zonaBrãdet din Petroºani, în urmã cu circa o sãptãmânã. A fost zãritã de cei care ies la plimbare în zona sãlbaticã ºi de cãtreangajaþii Universitãþiidin Petroºani care au înapropiere baza sportivãºi mai multe labora-toare. ”De câteva zileam tot vãzut-o, vine la

noi ºi cautã de mâncare.Nu are curaj sã stea singurã pentru cã o batcãþeii noºtri, cei carestau de mult timp pe lainstitut. Cineva a aban-donat-o aici, dar nu s-agândit cã va muri defoame”, a spus o îngriji-toare care lucreazã lainsituþia de învãþãmânt.Cãþeluºa era foartedezorientatã ºi la fiecaremaºinã care apãrea înzonã, se duceabucuroasã ca ºi cumstãpânul s-a întors dupãea. ”Cum aude omaºinã începe sã sebucure, ajunge la ea ºidupã ce se deschideportiera ºi vede cã nu-istãpânul, e tare deza-mãgitã. Aºa face toatãziua, þi se rupe sufletul”,spune unul dintre ºoferiide la Universitate.Cãþeluºa a fost dresatã

parþial, pentru cã ºtiemai multe comenzi desupunere, semn cã indi-vidul care a abndonat-os-a ocupat o perioadãde ea. Inexplicabil esteînsã gestul sãu de a olãsa în sãlbãticie încondiþiile în care existãun adãpost privat deunde cãþeii sunt daþispre adopþie atât în þarãcât ºi strãinãtate. Înplus, la Petroºani, maieste ºi adãpostulServiciului Judeþeanpentru OcrotireaAnimalelor Fãrã Stãpân

de unde asociaþiile non-profit iau cãþeii ºi-i trimitspre adopþie. ”Aþi fiuimit sã vedeþi ce câinisunt abandonaþi ºi dupãce ajung la ecarisaj, noiîi luãm ºi-i dãm spreadopþie. Sunt foartemulþi proprietari înPetroºani care îi lasãpur ºi simplu pe strãzi,dar ºi mulþi care-iabuzeazã”, spune ViorelStoica de la adãpostul”Love Animals” dinPetroºani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

“Noi am avut unspaþiu de fumat, dardomnul care se ocupãde acest aspect a ºi datjos deja plãcuþa. Astfel,angajaþii fumãtori trebuiesã iasã în curtea inte-rioarã pentru a fuma”, adeclarat Adrian Neagoe,secretarul PrimãrieiPetroºani.

Un aspect interesanteste faptul cã la primãriaPetroºani sunt mai multefemei care fumeazãdecât bãrbaþi. Conformlegii, prin spaþiu publicînchis se înþelege oricespaþiu accesibil publiculuisau destinat utilizãriicolective, indiferent deforma de proprietate oride dreptul de acces, careare un acoperiº, plafonsau tavan ºi care estedelimitat de cel puþin doipereþi, indiferent denatura acestora sau decaracterul temporar saupermanent.

Se aºteaptã la oavalanºã de

reclamaþiiAutoritãþile se tem

cã Serviciul Unic deUrgenþã 112 va fi asaltatde sesizãri privind încãl-carea legii prin care seinterzice fumatul în toatespaþiile publice închise,spaþiile închise de la loculde muncã, mijloacele detransport în comun,locurile de joacã pentrucopii.

”Recomandãm cetãþe-nilor ca sesizãrile privindeventualele contravenþii

privind fumatul în spaþiilenepermise de lege sã nuse facã la numãrul deurgenþã 112, aceastãlinie fiind destinatã exclusiv urgenþelor ºisituaþiilor care pun înpericol viaþa, integritateacorporalã sau bunurileoamenilor”, anunþãInspectoratul pentruSituaþii de Urgenþãprintr-un comunicat depresã. StructurileInspectoratelor pentruSituaþii de Urgenþã,Poliþiei Române,Jandarmeriei Române ºiale Poliþiei de Frontierãvor avea în vedere aplicarea prevederilorLegii nr. 15/2016, iarsesizãrile se fac cãtrePoliþia Localã sau cãtrestructurile MAI. Pe dealtã parte, conformdatelor statistice înregis-trate la nivelul IGSU,anul trecut la nivelnaþional 11% dintreincendiile înregistrate aufost cauzate de neres-pectarea normelor deprevenire ºi stingere aincendiilor în ceea cepriveºte fumatul.

Modul de reglementare a fumatului, ca parte amãsurilor de apãrareîmpotriva incendiilor, era verificat ºi înainte de apariþia acestei legi,aspect care va rãmâne înatenþia IGSU ºi în timpulcontroalelor executate înteren.

Monika BACIUMonika BACIUMaximilian GÂNJUMaximilian GÂNJU

Pompierii, poliþiºtii ºi jandarmii, încolonaþila Deva pentru o reþetã medicalã

Tot mai mulþi petroºãneni îºi abandoneazãanimalele de companie

Fumãtorii din primãrieau fost “exilaþi”Fumãtorii din primãrie, trimiºi la plimbare.

Începând de astãzi ar trebui sã intre învigoare legea antifumat. Legea interzice fumatulîn toate spaþiile publice închise, spaþiile închisede la locul de muncã, mijloacele de transport în comun, locurile de joacã pentru copii. ªi angajaþii fumãtori ai Primãriei Petroºani sunttrimiºi la plimbare sã se aeriseascã.

O gospodãrie, casã înPetroºani, teren în Aninoasa

Hunedorenii, doar niºte statistici negre

Aînceput campania denumitã generic „Fiecare copil în grãdiniþã”, dar pãrinþii copiilor din Valea

Jiului, care încã nu i-au dus pe micuþi în colectivitate,nici nu o vor face pânã la toamnã. Asta chiar dacãprogramul guvernamental, care le oferã 50 de leilunar, este în plinã desfãºurare.

PÃRINÞII TREBUIE EDUCAÞI

Fiecare copil este aºteptat la grãdiniþã

T ichete sociale cu ocazia

sãrbãtorilor Pascale.

Municipalitatea de laPetroºani acordã ºi anulacesta tichete sociale,însã existã o prevederecare îi va bucura pe

beneficiari. Valoareatichetelor va fi de 70 delei, cu 20 de lei în plusfaþã de anul trecut.Existã o serie de categorii de persoanecare vor beneficia deaceste tichete.

“Ca în fiecare an a

fost inþiat un proiect dehotãrâre privind acor-darea unor beneficiisociale sub formã detichete sociale în sumãde 70 de lei/persoanãpentru anumite categoriidefavorizate, categoriicãrora le-am acordat ºiîn anii anteriori. Estevorba de cei de la veni-tul minim garantat, depersoanele care alocaþiepentru ssuþinerea fami-liei, pensionarii ale cãrorvenituri sunt mai micisau egale cu suma de800 de lei, persoanelecu handicap grav ºiaccentuat, dar care nuau alte venituri decâtindemnizaþia lunarã încazul persoanelor cuhandicap grav. Am lãsataceastã indemnizaþiepentru cã anumite per-soane care au handicapgrav au asistent perso-nal, iar altele îºi ridicãaceastã indemnizaþie ºiam vrut sã nu îi defa-vorizãm pe cei care auindemnizaþia lunarã.Ultima categorie carebeneficiazã de acestetichete este cea aºomerilor care auindemnizaþia de ºomajmai micã sau eglaã cu750 de lei”, a declaratCristina Mraz, directorexecutiv DLASPetroºani.

Reprezentanþii

Direcþiei de AsistenþãSocialã fac apel lapetroºãnenii care seîncadreazã în categoriabeneficiarilor sã vinã sãîºi depunã cererile pânãla sfârºitul acestei luni.

“Începând cu aceastãlunã am tipãrit cererilepentru acordarea acestor beneficii ºi sepreiau cererile ºi actelecare însoþesc acestecereri ºi care dovedesccalitatea beneficiarilor.Rugãmintea noastrã estesã vinã pânã la sfârºitullunii pentru cã dupã cevom primi cererile noitrebuie sã le verificãm ºivrem sã le distribuimînainte de Paºte”, a maispus sursa citatã.

Doar în primele ziles-au depus deja peste1000 de cereri dinpartea petroºãnenilor.

“Anul trecut am avutîn jur de 3000 de bene-ficiari, pânã dimineaþã(marþi-n.r.) aveam înregistrate aproximativ1200 de cereri, probabilvor fi tot în jur de 3000de cereri”, a mai subliniat Cristina Mraz.

Municipalitatea de laPetroºani acordã acestetichete pentru achizi-þionarea de alimente debazã pentru prevenireaºi combaterea sãrãciei ºiriscului de excluziunesocialã

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului, Joi 17 Martie 20166 Actualitate

S.C APA SERV VALEAJIULUI S.A PETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentruJoi 17.03.2016 în:

- ANINOASA - între orele 08.00 - 12.00.Zona afectatã: strãzile. Cãtãneºti, Costeni,Martineºti ºi toþi utilizatorii din zona intersecþieiDN66 cu DN66A ( Livezeni) pânã în zonaMinexfor (DN66A).Motivul restricþiei: executare branºamentSC Minexfor..

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A

Petroºani

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã& vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

Administraþia Publicã Localã amunicipiului Petroºani ºi eu, în calitate de primar, am susþinut ºisusþinem în mod necondiþionatlibertatea de exprimare ºi mass-media localã a Vãii Jiului. În acelaºitimp considerãm însã cã denatu-rarea adevãrului în scop personalsau electoral nu face cinste nici jurnaliºtilor ºi cu atât mai puþin celorcare promoveazã cu bunã ºtiinþã oatitudine ostilã faþã de anumiþimembri ai comunitãþii noastrelocale, oameni care se remarcã înviaþa publicã prin fapte demne deaprecierea ºi suportul nostru, altuturor.

În categoria acestor oameni se numãrã ºi pãrintele ortodoxGabriel Bulf, a cãrui implicare înviaþa spiritualã ºi socialã a munici-piului Petroºani este incontestabilã.Mi-aº dori ca în comunitatea noastrã sã existe mai mulþi oameni precum pãrintele Bulf, care sã-ºi asume nu doar calitateade duhovnic, ci sã se implice în soluþionarea numeroaselor probleme sociale ale oamenilor aºa cum se dovedeºte cã o facepãrintele Bulf.

Zilele trecute, în mass-mediascrisã ºi în mediul on-line au fostprezentate informaþii legate derelaþia pãrintelui Gabriel Bulf cuPrimãria ºi Consiliul local Petroºani,informaþii total neconforme cu realitatea. În spiritul unei corecte ºi complete informãri a opiniei publice, doresc sã fac urmãtoareleprecizãri:

Atenþia pe care trebuie sã o dãmseniorilor comunitãþii noastre localeeste, din nefericire, o problemãcare depãºeºte posibilitãþile servici-ilor sociale ale administraþiei publicelocale. Din fericire, avem în comu-nitate oameni precum pãrinteleGabriel Bulf, care îºi asumã, în modvoluntar, derularea unor serviciisociale de acest tip, iar în acestsens, activitatea Asociaþiei BuniciiVãii Jiului este un exemplu pentrunoi toþi dar ºi pentru alþii. În modcategoric, am susþinut ºi voi susþineastfel de demersuri sociale atât denecesare pentru îngrijirea seniorilor

Petroºaniului, cu atât mai mult cucât cererea unor astfel de serviciisociale este una foarte mare.

În aceastã direcþie, având caexemplu felul în care pãrinele Bulf areuºit sã transforme fosta grãdniþãde la Dãrãneºti într-un spaþiu socialexemplar, în care funcþioneazã sin-gurul cãmin de bãtrâni din munici-piul nostru, am propus Consiliuluilocal, la solicitarea Asociaþiei BuniciiVãii Jiului sã le alocãm încã unspaþiu pentru amenajarea unui aldoilea centru social destinat vârstini-cilor, la Petroºani. Am identificataceastã soluþie privind atribuireaspaþiului fostei grãdiniþe dinAeroport (str. Aviatorilor nr. 30 A)cãtre Asociaþia Bunicii Vãii Jiului, cuaceastã destinaþie ºi am decis sãalocãm, în acelaºi timp, un altspaþiu situat într-o zonã mai bunãpentru activitatea celor de la”Crucea Roºie” care-l aveau înfolosinþã. Sub nici o formã nu nedorim, prin acest demers, sãblocãm activitatea celor de laCrucea Roºie, asociaþie pe care orespectãm ºi cãreia, de altfel, i-amacordat de fiecare datã întregulsprijin pe care l-au solicitat, aºa cumvom face ºi de acum înainte.

De asemenea, primãriaPetroºani prin Direcþia de AsistenþãSocialã are colaborãri în acestdomeniu, al asistenþei sociale, cuAsociaþia de Voluntariat „ CasaPollicino”, Organizaþia Caritas-Asistenþã Socialã-Centrul de consiliere ºi sprijin Sf. VarvaraPetroºani, Organizaþia Caritas -Centrul de Îngrijire Medicalã ºiAsistenþã Socialã la DomiciliuCIMAS Petroºani, OrganizaþiaCaritas-Asistenþã Socialã- Centrulde zi pentru copii ºi tineri „MariaStein” Petroºani, AsociaþiaUmanitarã ºi Etnograficã “Sf.Varvara” Petroºani, AsociaþiaBunicii Vãii Jiului-Centrul de Îngrijirepentru vârstnici Sf. Pantelimon ºiNectarie, Fundaþia Sf. Francisc-Centrul de zi Cor Iesu. Toate acestecolaborãri nu fac altceva decât sãajute comunitatea localã ºi pe ceicare sunt în nevoie.

În ceea ce priveºte decizia desusþinere ºi de cãtre Consiliul local

Petroºani a continuãrii lucrãrilor deconstrucþie a Catedralei ”Sf.Prooroc Ilie Tesviteanul” din centrulmunicipiului Petroºani, reamintescfaptul cã acest lucru a fost asumat,de la bun început, de comunitateanoastrã ºi de reprezentanþii aleºi aiacesteia. Aºa cum de atenþia solicitatã ºi cuvenitã s-au bucurattoate parohiile ºi toate cultele religioase din Petroºani.

Regret însã cã unii colegi dinConsiliul local fac declaraþii înnecunoºtinþã de cauzã ori poate subefectele unei suspecte stãri deamnezie, referitor la finanþareaacestui obiectiv. Le reamintesc cã,dincolo de suportul financiar venitdin partea Consiliului localPetroºani, pentru finanþarea acestuilãcaº de rugãciune, importantesume de bani au fost atrase de labugetul de stat (5 miliarde de leivechi) iar alþi numeroºi sponsori(persoane juridice sau oamenidreptcredincioºi) au donat diversesume de bani pentru ridicarea acestei Catedrale în care, întâmplãtor sau poate chiar din voia lui Dumnezeu, pãrinteleGabriel Bulf ºi-a asumat de asemenea un rol important.

Cert este cã nici Catedrala ”Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” ºi cuatât mai puþin centrele sociale deîngrijire a bãtrânilor administrate deAsociaþia Bunicii Vãii Jiului nu sunt,aºa cum în mod greºit se încearcãacreditarea acestei idei, ”afacerile”pãrintelui Gabriel Bulf. Personal, nupot decât sã-i mulþumesc acestuiacã, dincolo de responsabilitatea ecumenicã, ºi-a asumat acesteresponsabilitãþi sociale atât de necesare pentru comunitatea noastrã. ªi ca mine, sunt alþi mii decetãþeni ai acestui oraº. Sunt con-vins cã dacã, din raþiuni ce þin maidegrabã de nevoia de senzaþional apresei, pãrintele Bulf trebuie sãtreacã ºi prin aceastã cumpãnãmediaticã, bunul Dumnzeu îi va daputerea de a merge mai departe ºide a-ºi continua proiectele socialepe care le deruleazã, cu succes, încomunitatea noastrã.

În ceea ce mã priveºte, mi-aº dori sã avem mai mulþioameni cu sufletul ºi atitudineacivicã demonstrate de pãrinteleGabriel Bulf. ªi cu siguranþã, fiecare dintre aceºtia s-ar bucura deatenþie din partea mea ºi de aceeaºisusþinere a Consiliului local.

Tiberiu Iacob RidziPrimarul

municipiului Petroºani

Primãria Petroºani, “iepuraºul” nevoiaºilor

Comunicat de presã

Tiberiu Iacob Ridzi: ”Mi-aº dori sãavem mai mulþi oameni cu sufletulºi atitudinea civicã demonstratede pãrintele Gabriel Bulf”

Dupã ce câþivamembri ai noului PNLPetroºani au demisio-nat, din diverse motivecare þin de modul încare s-au luat diversedecizii în interiorul partidului, au începutsã curgã diversiuni ºiteorii ale conspiraþiei.Acestea au ca scopdemobilizarea colecti-velor politice adverse,ocuparea timpului cuorice altceva dar nu cupregãtirile pentrualegeri.

Pe canale specifices-au lansat informaþiiprecum cea despre oplecare masivã dinPSD ºi înregimentareamembrilor nemulþumiþiîn PNL, informaþielansatã chiar de uniiliberali cu oarecarenotorietate avându-seexemplul celor dinVulcan. Acþiunea nu arãmas fãrã ecou pen-

tru cã ”cercetãrile”, cu tact ºi discrete, au început sã sedesfãºoare, iar neîn-crederea îºi face loc.

Se aºteaptã de toatepãrþile sondajele deopinie, deºi se ºtie cãprimarul în funcþie dela Petroºani, TiberiuIacob Ridzi este înfruntea clasamentuluiîn preferinþele cetãþe-nilor. Primarul Ridzi nu a aºteptat sondaje,ci a trecut direct la a-ºiface campanie, iaracest lucru a fost luatde fiecare datã înserios de acesta chiardacã era/este favoritulcursei.

În celelalte taberepolitice se bâjbâie, seanalizeazã, se fac ºi serefac sondaje, în timpce Tiberiu Iacob Ridziîºi consolideazã poziþianestigherit de nimeni,deºi poate fi atacabil

chiar pe propriilepromisiuni din legislaturile trecute.

ªi cum în luptapoliticã e permisãaproape orice tacticã,din rândul studenþilor arãzbãtut una chiarinteligentã, dacã ar fireuºit. Pe un sector alpopulaþiei, celor inter-vievaþi pentru unul dinsondajele de opinie lis-au citit doar 2-3 can-didaþi pentru primãriedin toatã lista formula-rului, drept pentrucare au apãrut anoma-lii. Nu poate obþinecineva, potenþiali can-didaþi, zero opþiuni, la un numãr de 100-150 de intervievaþi.Anomaliile fiindsesizate, s-a reluatîntregul proces de sondare, cu agenþi debunã credinþã.

În PSD, unii nu vorsã se angajeze în lupta

pentru PrimãriaPetroºani, alþii nu suntlãsaþi, iar metoda ”nu lansez candidatulpentru cã îl vor ataca”este pãguboasã pentrucã un necunoscut nu poate intra înconºtiinþa cetãþenilorîn cele 30 de zile alecampaniei electorale.În plus, se ºtie cã dinconfruntãri se poatecunoaºte calitatea unuicandidat sau altul.

Un lucru se contureazã clar – laPetroºani, TiberiuIacob Ridzi nu va fiînvins, pentru cã aces-ta a luat deja un avansconsiderabil doar în ultimele douã sãptãmâni, iar timp numai este pentru ca altcontracandidat sã-lajungã din urmã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

La Apa Serv s-aufinalizat o serie deetape ce pot ficonsiderate pionieratîn sistemul detelecitire, de platã on- line a facturilor ºichiar ºi prima parte aprogramului de reabili-tare a reþelelor de apãºi canalizare. Acumse desfãºoarã ºi cea dea doua etapã ºi, caurmare, în perioadaurmãtoare în ValeaJiului va avea locreuniunea în care sevor discuta despreefectele pe care le-aavut implementareaproiectelor finanþatedin fonduri europene.„Sub egida AsociaþieiRomâne a Apei,comitetul bazinal Jiu –

Olt, în zilele de 25 ºi26 martie, SC ApaServ SA organizeazãun simpozion laPetroºani, unde vor fiprezenþi toþi operatoriide apã din acestbazin, va fi prezent ºidirectorul general dinMinisterul FondurilorEuropene, dar ºi

reprezentanþi aiJaspers, firma de consultanþã a UE. Încadrul manifestãrilorse vor discuta, printrealtele, despre stadiul implementãriiproiectelor, atât pePOS Mediu, dar se vaface ºi analiza stadiuluiPOIM 2014 -2020.Noi suntem operatorulprivilegiat, în sensul cã suntem primii înRomânia care auînceput acest proiect”,

a declarat CostelAvram director general SC Apa Serv.

Pe site-ulMinisterului FondurilorEuropene, Apa Servfigureazã cu un statutaparte ºi în luna maiva semna contractulde finanþare, ceea cearatã cã se potdemara lucrãrile dinpartea a doua aproiectului.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Martie 2016 Actualitate 7

DECESE Conducerea Universitãþii din Petroºani îºi

exprimã regretul pentru tragica dispariþie a celuicare a fost

RADU SIENERTHÎn aceste momente de cumplitã încercare ºi

suferinþã pentru familie, cuvintele sunt preasãrace pentru a exprima durerea care ne-acopleºit.

Dumnezeu sa-l odihneascã în pace!

AA îînncceeppuutt ccaammppaanniiaa eelleeccttoorraallãã,, nniivveelluull

”ÎNCAIERÃ-I DRACE!”D iversiuni ºi teorii ale conspiraþiei þin pe loc unele

partide politice ºi candidaþi independenþi din pregãtirile pentru alegerile locale. În timp ce se aºteaptãsondaje de opinie, se fac ”cercetãri”, se negociazã, primarulPetroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, ia în serios competiþia ºiîºi consolideazã poziþia de lider în preferinþele electoratului.

Apa Serv, gazdã pentru A.R.A.A pa Serv este primul operator din

România care a finalizat prima partea proiectului de investiþii ºi deja a începutetapa a doua. Asta recomandã firma dinValea Jiului la nivel naþional, iar sãptãmâna viitoare, operatorii din zonabazinului Jiu – Olt vor veni la Petroºani.

Î ntr-o perioadãnefastã pentru

fotbalul din ValeaJiului, numai cuechipe în campionatuljudeþean, din când încând mai întoarcemcâte o paginã din ligile naþionale,astãzi, subiect închispentru noi...

CÂND MINABÃRBÃTENI

AVEA ECHIPÃÎN „C”!

Era o vreme prinanii `90-2000 cândîncã fotbalul mai pulsabine în Valea Jiului.Printre echipele con-sacrate atunci – JiulPetroºani, MinerulLupeni, C.S. Vulcan –îºi fãcuse loc o altãechipã în sistemul

naþional, MinerulBãrbãteni, practic, oechipã a cãrei toponi-mie era o combinaþieîntre minã ºi un cartierdin sudul Lupeniului.

La finalul campio-natului judeþeanHunedoara al Diviziei„D” (Liga a IV-a) 2002-2003, promova înDivizia „C” (Liga a III-a), oarecum surprinzã-tor,

Minerul Bãrbãteni din...Lupeni.

Echipã înfiinþatã în1975, MinerulBãrbãteni a stat înanonimat multã vreme,ajungând sã lupte pânãîn ultima etapã cu con-tracandidata RodostarDeva la promovare.Atunci, în ultima etapã,a fost 4-2 cu echipadin Deva, în faþa acirca 1.000 de specta-

tori pe terenul de la„Grup”!

Minerul Bãrbãteni ajucat atunci (8 iunie2003) cu echipa:Marcu – M.Lumperdean, Konicika,

Orosz, Vajda –Codlean (min. 76Dudaºu), E.Lumperdean,Fazekas (min. 73Vulcan), G.

Ambruº - Krautil (min.84 C. Botezatu),Duleanþu (min. 78 O.Voicu), antrenor fiindPetru Ambruº.

Startul (5 sept.2003) în Divizia „C” afost unul marcat deemoþii, doar 1-1 sus la„Grup”, (gol Tesluþã) cuSoda Ocna Mureº.

Campionatul s-adovedit, la acest nivel,o pãlãrie prea mare

pentru MinerulBãrbãteni.

Turul a însemnatdoar douã victorii ºiultimul loc în Seria a7-a (retrogradaulocurile 11-14) pen-tru ca nici returul sãnu fie unul mai fast.Nici nu se putea altfel, o echipã carepierdea patru jocuri(plus trei egaluri) acasã

ºi nu câºtiga niciunul îndeplasare, nu puteaemite pretenþii la salvare. Doi antrenori,Nicolae Krautil (etapele1-9) ºi Romulus Leca(etapele 10-26) nu augãsit soluþiile salvãrii dela retrogradare. Cu oechipã în care au jucatcâteva nume apreciate– Vulcan, „Jordao”Botezatu, Konicika, G. Ambruº, Udrea,Duleanþu, Mursa, Pop,Cristi Barbu, Krautil,fraþii Ambruº, golgeteriiTesluþã ºi Vali Pop (câte 5 goluri fiecare),Minerul Bãrbãteni aîncheiat pe locul 12 ºinu s-a putut salva.

A fost o prezenþã efemerã, dar a bifat unan în „C”, MinerulBãrbãteni.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Martie 20168 Sport

Acum cã tot s-a datlegea antifumat,cuvântul ne duce la unidol... fumat în fotbalulnostru. Mutu. AdrianMutu. Un fotbalist terminat de mult, un

iresponsabil pe carenu îl mai þin picioare-le, nici mintea. Omula ajuns sã asculte,acum la 37 de ani,cântecul lebedei. Arãmas cu amintirea

celor 77 de selecþii laechipa Naþionalã, decele mai multe orinejustificate, târându-seacum într-o mocirlã,mimând fotbalul –totuºi, pe 7.000 eurolunar – la Tg. Mureº,unde a ajuns de râsulcurcilor. Este evidentpentru toatã lumea cãsoarele lui a apus,cred cã ºi el reali-

zeazã, dar nu pricepe!Cu fiþe-n cap ºi fãrãminte, omul ãstaîncurcã la nesfârºit fotbalul românesc,creând o jenã generalãîn jurul sãu. În curândva termina ºi fotbalulde la Tg. Mureº. Cineare curajul sã-l ia deumãr ºi sã-i spunã bãrbãteºte cã omul numai conteazã?

Henþ cu mâna

MUTU, UN JUCÃTOR... FUMAT!

Începând cu etapa a

10-a a ediþiei 2003-

2004, Minerul Bãrbãteni a

fost antrenatã de Romulus

Leca.El îºi aminteºte de acea

perioadã: „Am retrogradat

nemeritat! Am avut arbitraje

ostile, mai ales în deplasare.

Ne-au furat chiar ºi la lider, Unirea

Sânnicolau Mare. În rest, ce pot

spune? Am avut o conducere

excelentã, în frunte cu preºedintele

Toni Vinþan, care ne-a asigurat

toate condiþiile. Din pãcate, au fost

ºi câþiva jucãtori de prin alte pãrþi,

care nu ºi-au fãcut datoria... Dacã

am fi avut vreo trei victorii în plus,

nu retrogradam. Dar repet, am fost

vânaþi de arbitri tot timpul, era greu

sã te baþi cu ei. Am fost într-o serie

puternicã, cu U.M.

Timiºoara, Cugirul, C.F.R.

Timiºoara, Aurul Brad, Inter Blaj

dar ºi Minerul Lupeni, spre care se

canaliza interesul oraºului. Noi ne-am

fãcut treaba atât cât s-a putut. Pentru

mine, rãmâne o amintire frumoasã” a

spus Romulus Leca

Poveºti din fotbalul divizionar în Valea Jiului

Paginã realizatã de Genu TUÞU

„Am avut arbitraje ostile”

afirmã Romulus Leca, antrenor la Minerul Bãrbãteni