CVJ NR. 455, VINERI 20 SEPTEMBRIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 455

Vineri, 20 Septembrie 2013

Efectele închideriisecþiilor SUP, în perioada

concediilor: unminer accidentat,

plimbat prin trei spitale

>>> PAGINA A 7-A

În perspectiva privatizãrii CEH

Se lucreazãintens la planul

investiþionalpentru mineledin Valea JiuluiM ineritul Vãii Jiului

trebui sã ajungã viabildin punct de vedere al costu-rilor, aºa încât ComplexulEnergetic Hunedoara sãpoatã ieºi pe piaþa de energiecu preþuri competitive pentruenergia produsã.

>>> PAGINA A 3-A

Angajaþii SPLASîmpãrþeau alimente,

Poliþia amenzi!S candal la distribuirea

alimentelor europene. Ofemeie care beneficiazã de alimentele europene îi acuzãpe reprezentanþii ServiciuluiLocal de Asistenþã Socialã defaptul cã au agresat-o...

>>> PAGINA A 5-A

DeputatulResmeriþã vrea

post de pompieriîn Straja

D eputatul PSD din vestul Vãii Jiului,

Cristian Resmeriþã, vrea catoþi cabanierii din Straja sãfie instruiþi cum sã intervinãla stingerea unor incendiiizbucnite în staþiune.

>>> PAGINA A 4-A

I.D.Sîrbu – supravieþuitorul din „Colonia morþii”

Hunedoreanul care a trecut prin infernul

de la Periprava

„C el mai iubit dintre pãmânteni”, scriitorul ID Sîrbu care, prin experienþa deviaþã l-a inspirat pe Marin Preda în creionarea personajului sãu Victor

Petrini, a trecut prin infernul de la Periprava. A scãpat cu viaþã din „lagãrulmorþii”, dar nimic nu a mai fost în viaþa sa ca înainte. >>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Minele din ValeaJiului au nevoie de oinfuzie puternicã decapital. Este nevoie deinvestiþii masive, calcu-late la circa 60 de mi-lioane de euro, pentrucã, în general, minerii–care sunt oricum totmai bãtrâni ºi bolnavi -lucreazã cu tehnologiede acum 40 de ani.„Sunt mine care nusunt deloc mecanizateºi s-ar preta lamecanizare. Minerilorle lipseºte, din pãcate,absolut tot. Toate suntvechi, toate sunt… aºa

cum sunt. Sigur, prioritate aresecuritatea ºisãnãtatea înmuncã”, spuendirectorul gene-ral al CEH,DanielAndronache.Toate aceste lipsuri se resimtdirect în costurilede producþie,care fac mineri-tul o activitatepãguboasã.Acest lucru trebuie, însã,redresat, drept

pentru care se lucreazãla un plan investiþionalamãnunþit. „ Am discu-tat cu fiecare directorde exploatare minierãºi am plecat de lapreþul de astãzi alGCal. Noi trebuie sãajungem la un preþ alGCal între 50 ºi 60 delei pe total divizieminierã. pe fiecare

minã facem un calculde investiþii – câþi banitrebuie sã bãgãm înfiecare minã, sãcorelãm cu politica depersonal (câþi oamenitrebuie sã plece înurmãtorii doi ani, câþine trebuie sã întinerimforþa de muncã, sãfacem formaþiile tip) ºivom ajunge la o sumãnecesarã”, a mai spusAndronache. CEH nuare banii necesari realizãrii investiþiei,drept pentru care se vaapela, la fel ca ºi încazul TermocentraleiMintia, la un creditfurnizor ce va fi restituit în bani sau înenergie. „Caietul desarcini este aproapegata, la publicarea caietului de sarcinivenim cu acest planinvestiþional, ne pregã-tim ºi politica de per-sonal ºi, spre sfârºitul

anului vom ieºi cuacest plan pe SEAP sãîncepem derulareaachiziþiei”, precizeazãsursa citatã anterior.Pentru investiþiile dinminerit este posibil cabanii sã vinã dinChina, de la acelaºigrup care este interesatºi de investiþiile de laMintia, pentru care auachiziþionat caietul desarcini.

S e pregãteºte pri-vatizarea CEH

Iar toate acestea trebuie realizate acum,pentru cã anul viitoreste programatã priva-tizarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.ªi, pânã atunci, se par-curg toþi paºii necesari.„Existã o comisie carelucreazã la acest lucru.Pe 1 octombrie este

licitaþia pentruselectarea firmei deconsultanþã. Sunt cincisocietãþi care s-au calificat. Dupãdeschiderea ofertelor,vom cunoaºte firma deconsultanþã care tre-buie sã ne gãseascãinvestitor. De aseme-nea, rolul acesteia estede a ne conduce larespectarea legislaþiei,aºa încât privatizareasã fie fãcutã în concor-danþã cu prevederilelegislaþiei noastre ºi aUniunii Europene”,aexplicat directorul general al CEH, Daniel Andronache.

Privatizarea CEH ar însemna ca uninvestitor strategic sãachiziþioneze 51% dinacþiunile complexului.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013 Actualitate 3

În perspectiva privatizãrii CEH

Se lucreazã intens la planul investiþional pentru minele din Valea Jiului

Î ncepe reorganizareaactivitãþii în subteran,

la minele unde se facdisponibilizãri. Asta pen-tru anu afecta producþia,dar nici siguranþa în subteran.

În paralel cu disponibilizãrilede personal de la cele 3 unitãþiminiere intrate pe programdeînchidere, se fac ºi programede reorganizare a activitãþii din subteran.

Asta pentru ca siguranþalocului de muncã sã nu fieafectatã de plecarea ortacilorce se disponibilizeazã, dar niciproducþia de cãrbune sã nusufere. Cei din conducere nedau asigurãri cã totul este îngrafic. „Sãptãmâna aceasta amavut discuþii cu toate conduce-rile tehnice de la toate sucursalele.

Locurile de muncã suntasigurate peste tot, iar securi-tatea muncii nu este afectatã.Am fãcut un plan de reorgani-zare care se respectã ºi toatepersoanele care beneficiazã deordonanþã sunt îndrumate sprealte lcurãri în aceastã perioadã,astfel încât sã nu poatã fi afec-

tat bunul mers”, a precizatAurel Anghel, director generalal Societãþii Naþionale deÎnchideri de Mine Valea Jiului.

Mai puþin de 2.000 demineri vor mai da cãrbuni înperioada urmãtoare, însã, ºefiilor susþin cã huila extrasã dinminele ce se închid este de calitate.

„Cu producþia stãm foartebine. Nu sunt probleme cuprivire la nerealizarea pro-ducþiei propuse ºi chiar stãmfoarte bine la capitolul calitate.Avem o calitate bunã, care nemulþumeºte în aceastã

perioadã”, a maiadãugat AurelAnghel.

De la Petrila,Paroºeni ºi Uricanipleacã 489 deoameni, iar inspectoriiITM au atras înrepetate rânduriatenþia celor carerãmân sã se orga-nizeze aºa încât sigu-ranþa la locul de muncãsã fie pe primul plan.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

M ineritul Vãii Jiului trebui sã ajungãviabil din punct de vedere al cos-

turilor, aºa încât Complexul EnergeticHunedoara sã poatã ieºi pe piaþa deenergie cu preþuri competitive pentru energia produsã. ªi, tocmai din acest motiv,acum se lucreazã la un plan investiþionalpentru fiecare unitate minierã în parte.

Reorganizare dupã disponibilizare la SNÎM

Intenþia esteaproape de a se con-cretiza, iar la Lupeni afost adusã Garda deInterevþie de la Uricaniaflatã în subordineaDetaºamentului dePompieri Petroºani,care ar urma sãacþioneze mai eficientîn vestul regiunii.Resmeriþã, susþine cãdoreºte sã înfiinþezepunct de pompieri dinStraja, pentru a pre-veni ºi controlaincendiile din zonã, iarla intervenþiile din staþi-une vor lua parte ºipompierii din serviciulvoluntar de urgenþã,înfiinþat în aprilie 2013ºi format din 30 devoluntari, dotaþi cuechipamente necesareintervenþiei dar ºi omaºinã 4x4.

U ltimul dezastru-

patru cabane mistuite

Cabanele din staþi-unea municipiuluiLupeni sunt construite

în majoritatea cazuriloruna lângã alta. Astfel,la un incendiu riscul deextindere a focului esteridicat. În februarie2012 când a avut locunltimul eveniment,patru cabane au fostfãcute scrum, Focul aizbucnit la una dintreele din cauza unui coºde fum defect, înaintede miezul nopþii, ºi a

fost observat de turiºtiºi cabanieri. Din cauzadrumului înzãpezit,pompierii militari dinPetroºani ºi Uricani nuau reuºit sã urce cutoate autospecialelepânã în staþiune, iarmilitarii au mai întâm-pinat o problemã: înstaþiune nu existã niciun hidrant. Pentru astinge focul care

ameninþa ºi altecabane, 50 de pompieri militari, salvamontiºtii dar ºicabanieri, au muncitore în ºir.

N ecesar ºi înParâng

În urmã cu trei anide zile, pompierii mili-tari din Petroºani aufãcut o simulare deincendiu ºi în staþiuneaParâng, unde situaþiaeste asemãnãtoare cucea din Straja. Existãînsã o deosebire, înParâng cabanele suntdistanþate iar unincendiu care sã seextindã rapid la maimulte construcþii estemai puþin probabildecât în staþiunea dinmunþii Vâlcan.Raportul salvatoriloraratã cã ºi în Parângeste nevoie de unpunct specializat pentru intervenþie laincendii. Totodatã, înurma aplicaþiei pom-pierii au descoperit ºisursele de apã pe carele-ar putea utiliza încaz de nevoie, însãacestea nu acoperã

staþiunea în întregime.În plus, postul de pom-pieri în staþiune care sãasigure permanenþaeste necesar dat fiindfaptul cã în staþiune sepoate urca pe timp deiarnã doar cu

telescaunul. Astfelpompierii, pânã sãajungã la locul incen-diului au de mers cuinstalaþia circa 25 deminute.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 20134 Actualitate

Deputatul Resmeriþã vrea post de pompieri în Straja

D eputatul PSD din vestul Vãii Jiului, CristianResmeriþã, vrea ca toþi cabanierii din Straja sã fie

instruiþi cum sã intervinã la stingerea unor incendiiizbucnite în staþiune. În plus, în staþiunea turisticã arurma sã funcþioneze ºi un post de pompieri.


U n minor de13 ani care

mergea cu bicicletape marginea dru-mului a muritdupã ce a fostacroºat de un ºofercare nu l-a vãzut latimp. Pentru cã arfi fost bãut, bãrba-tul aflat la volan afugit de la loculaccidentului.

Accidentul a avutloc miercuri seara pedrumul naþional careleagã Simeria deHaþeg, în zona satuluiBatiz. Potrivitpoliþiºtilor, minorul de13 ani care ºi-a pier-dut viaþa, se plimba cubicicleta pe marginea

drumului fãrã sã a aveahaine reflectorizante,încât sã poatã fi vãzutde la distanþã ºi a fostlovit mortal de omaºinã.

„În data de18.09.2013, în jurulorei 20:30, Virgil R.,de 39 de ani, dinCãlan, în timp ce con-ducea un autoturismpe DN66, din direcþiaSimeria spre Cãlan,când a ajuns pe razasatului Batiz, a acroºato bicicletã pe care seafla un minor în vârstãde 13 ani, domiciliat însatul Batiz, care circulape DN 66, în aceiaºidirecþie de mers, fãrã apurta îmbrãcãminte cuelemente fluorescentreflectorizante. În

urma impactului arezultat decesulminorului», a declaratinspectorul BogdanNiþu, purtãtor decuvânt IPJ Hunedoara.În loc sã cearã ajutor,ºoferul ºi-a sunat soþiapentru a veni la loculaccidentului ºi sã iavina asupra ei.

Poliþiºtii spun cãbãrbatul avea ºi motivepentru a fugi derãspundere.„Conducãtorul auto ºi-a sunat soþia ºi i-acerut sã vinã la loculfaptei ºi sã declare cãea se afla la volanulautoturismului înmomentul produceriiaccidentului.

Ulterior, bãrbatul s-aurcat în autoturismul

cu care a venit soþiasa ºi a plecat spredomiciliu, pãrãsindlocul faptei.

Pe numele conducã-torului auto a fostîntocmit dosar penalpentru comitereainfracþiunilor deucidere din culpã ºipãrãsirea locului acci-dentului fãrã încuvi-inþarea organelor depoliþie, fiindu-i totodatãrecoltate ºi probe biologice de sânge învederea stabiliriialcoolemiei, existândindicii cã, la momentulcomiterii faptei, se aflasub influenþa bãuturiloralcoolice”, a mai precizat Niþu.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

“Sunt hãrþuitã, lovitãîn cap ºi la mâini. M-au bãtut aici lapachete, de câte orivin mã bat, mã dau cucapul de uºi. DoamnaAdela m-a lovit cucapul”, spune MinaBirta, femeia caresusþine cã a fost agre-satã de angajaþiiServiciului Local deAsistenþã Socialã.

Femeia este cunos-cutã de reprezentanþiiServiciului Local deAsistenþã Socialã caavând probleme. Înfiecare an femeiadevine recalcitrantã înmomentul în care vine

sã îºi ridice pachetul.Ieri (joi dimineaþa-n.r.)femeia îmrepunã cualþi câþiva beneficiari auîncercat sã forþezeangajaþii Serviciului.

“ Nu mã mirã. Esteunul dintre oameniicare are probleme, nueste prima datã cândne acuzã, nu esteprima datã când vineaici, toate colegelemele erau pe hol,doamna Birta aliniasepe toatã lumea”, adeclarat Cristina Mraz,ºef SPLAS Petroºani.

Angajaþii serviciuluiLocal de AsistenþãSocialã au fost nevoiþi

sã apeleze la ajutorulPoliþiei pentru a planaconflictele.

“La ora la care amvenit noi la serviciuerau la uºã majoritateabeneficiarilor de la ven-itul minim garantat,fãceau foarte marescandal vizavi de aceleliste pe fac noaptea.

Vin de seara, fac liste,nu ºtim de ce. Noi nusuntem adepþii acestorliste ºi nu ar trebui sãvinã noaptea pentru cãtoatã lumea va primi,toþi vor primi. Cei dela venitul minim garan-tat au ]ntrcut m[sura, laun moment dat amfost nevoiþi sã chemãm

poliþia, nu au fãcut faþãnici poliþia localã,nimeni nu a fãcut faþã,l-am chemat ºi pedomnul Rad care este

consilier. La unmoment dat erau anu-mite persoane caredescãrcaserã tirul dealiment, am vrut sã ledãm lor, nu am reuºitfiindcã se suprapuneaulistele lor”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Oamenii legii auaplicat mai multesancþiuni persoanelorcare au aºteptat sã îºiridice alimenteleeuropene pentru faptulcã au tulburat ordineaºi liniºtea publicã.

De precizat este fap-tul cã beneficiariipachetelor comunitarepot sã îºi ridice ali-mentele pânã în lunamartie a anului 2014.

Monika BACIUMonika BACIU

Taximetrist bãtut ºiameninþat cu cuþitul

D oi bãrbaþi din Haþeg, tatã ºifiu, sunt cercetaþi de poliþiºti

dupã ce au bãtut cu sãlbãticie untaximetrist care a refuzat sã-i ducãpânã în oraºul învecinat, Cãlan.

Pentru a-l constrânge pe ºofer sã facã cursa,cei doi l-au ameninþat ºi cu un cuþit. „În data de 18.09.2013, poliþiºtii Formaþiunii deInvestigaþii Criminale Haþeg au fost sesizaþi decãtre un taximetrist în vârstã de 39 de ani cu privire la faptul cã în noaptea de17/18.09.2013, în timp ce se afla cutaximetrul într-o parcare amenajatã din zonacentralã a oraºului Haþeg, a fost agresat decãtre doi bãrbaþi, pe motiv cã a refuzat sã îitransporte în oraºul Cãlan.

În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit faptul cã cei doi suspecþi au agresat parteavãtãmatã ºi l-au ameninþat cu cuþitul, lovindu-lºi provocându-i leziuni care necesitã 17-18 zilede îngrijiri medicale”, a declarat inspectorulBogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara. Cei doi bãtãuºi, Pardalian Z., de37 de ani ºi fiul acestuia, Pardalian Z., de 18ani, au fost duºi în Centrul de Reþinere ºi ArestPreventiv al I.P.J. Hunedoara ºi sunt cercetaþipentru ultraj contra bunelor moravuri, loviresau alte violenþe, ameninþare ºi port fãrã dreptde cuþit în loc public.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Angajaþii SPLAS împãrþeau alimente, Poliþia amenzi!S candal la distribuirea alimentelor

europene. O femeie care beneficiazãde alimentele europene îi acuzã pereprezentanþii Serviciului Local deAsistenþã Socialã de faptul cã au agresat-o în timp ce stãtea la rând pentru a-ºi ridica pachetul comunitar.

A omorât un copil de 13 ani ºi a fugit de la locul accidentului

IleanaFIRÞULESCU

Locuitorii Petroºani-ului ºtiau cã oricândau nevoie, în miez denoapte, pot apela lafarmacia situatã vizavide parcul PieþeiCentrale, singuraºtiutã a avea programnon-stop. Doar cãMargit Rozalia Nagy aavut o noapte decoºmar, când a rãmasfãrã atibiotice, iarabcesul care o supãraa reapãrut în forþã.Durerile insuportabilenu ºi le-a putut potolipentru cã a gãsit far-macia cu pricinaînchisã, iar alta, caresã aibã program la ora1:15, nu a gãsit. Ca

urmare, s-a adresttaximetriºtilordin staþiaaflatã chiarîn faþa far-maciei între-bându-i dacãºtiu ei vreounitatedeschisã ºinoaptea.Ghinion! ªoferiii-au relatat cã doar laTg. Jiu poate gãsi far-macii cu programnon-stop, pentru cãtocmai avuseserã ocomandã cu câtevanopþi înainte, când autransportat un domnbolnav, dependent demedicaþie, prin ValeaJiului ºi nu au gãsitnici o farmaciedeschisã, drept pentru

carebolnavul a cerut sã fiedus la Tg. Jiu.

”Poate nu le ºtimnici noi pe toate. S-arputea sã existe, dar nuam gãsit. Eu chiar amcãutat pe internet, casã ºtiu unde sã ducclienþii, ºi pe farma-cie.ro Hunedoara,Petroºani am gãsitadrese, ce mai vândpe lângã medicamente

ºi orarul defuncþionare,care la toatenouã câteerau acolo,

scria cãfuncþioneazã non-stop. Minciuni ºi laraportãrile astea deactivitate. Eu nu amgãsit în ultima vremefarmacii deschisenoaptea” – a declaratMiþã Criºneac,taximetrist dinPetroºani.

Unii administratoriai farmaciilor consid-erã cã funcþionareapermanentã implicãfoarte multe costuri,ceea ce nu justificã unprogram prelungitdoar pentru douã sautrei persoane care vinnoaptea ºi cumpãrãmedicamente. „Numeritã din punct devedere financiar ca ofarmacie sã fiedeschisã non-stop. Oasemenea iniþiativã

implicã foarte multecosturi, sporuri pentru

angajaþii care lucreazãpe timp de noapte, iarefectiv, pentru douãsau trei persoane carevor veni sã cumperemedicamente în tim-pul unei nopþi, chiarnu meritã. Vã daþiseama cã dacã ar fimeritat, ar fi existatmulte farmacii non-stop” – a explicat unadministrator de far-macie din Petroºani,care ne-a rugat sã-ipãstrãm anonimatul.

Ca urmare, aveþigrijã ºi completaþi-vãdin timp trusa med-icalã.


Un bãrbat de 59 deani din Oradea, întimp ce conducea unautoturism din sensulde mers Deva-Brad nua adaptat viteza lacondiþiile de drum(carosabil umed), a

pierdut controlulvolanului ºi a intrat încoliziune cu autoturis-mul condus regula-mentar din sensulopus de mers deMARIN H., de 60 deani, din municipiul

Brad.În urma accidentul

rutier a rezultat rãnireagravã a conducãtorilor

auto ºi a uneipasagere de 44 deani.

Dacã aveþi nevoie de un calmant noaptea, mergeþi la Tg. Jiu

N ouã dintre farmaciile dinPetroºani figureazã în bazele

de date informaþionale cã au program non-stop. În realitate,acestea nu au program de noapte,costurile nejustificându-se, dreptpentru care bolnavii sunt duºi laTg. Jiu de taximetriºti.

Alte trei victime din cauza vitezeiV iteza pe ºosele face, din nou,

vitcime. Trei persoane au fostgrav accidentate în urma unui accident de circulaþie ce a avut locpe DN 76 pe raza localitãþii hunedorene Podele.


ªi în acest an, laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani,

medicii de specialitateau putut sã beneficiezede concedii de odihnã

doar prin închidereasecþiilor, datoritã lipseide cadre specializate.În cazuri de urgenþãale pacienþilor obiºnuiþiai acelor secþii, aceºtiaerau vãzuþi de asiten-tele medicale.

Secþia Oncologie, afost închisã în lunaaugust preþ de vreo 10zile, iar de curândsecþia Oftalmologie,pentru cã existã doarcâte un medic de spe-cialitate. Anul trecut aufost închise chiar câtedouã secþii simultan.

În asemenea situaþiiexistã tragedii umanepersonale, în care bolnavul, cu posibilitãþifinanciare limitate pen-tru deplasarea la altespitale, intrã în panicãatunci când aflã cã nuare medic simþindu-seabandonat ºi temãtorcã dacã i se va facerãu, el ce va face?

Aºa s-a întâmplat înurmã cu o sãptãmânã,când minerul acciden-tat la Mina Paroºeni

de un furtun aflat subpresiune, care s-a ruptºi l-a lovit în faþã, afost trimis la Devapentru cã mediculoftalmolog de laPetroºani era în concediu. De la Deva,Spital care nu avealocuri libere, acciden-tatul a fost trimis ºiacceptat pânã la urmãpentru îngriji deSpitalul din Timiºoara.

În cazul oftal-mologilor, exitã doarpatru medici în ValeaJiului, unul dintreaceºtia activând doarîn plan privat, unul laPetroºani ºi doi laLupeni.

Celelalte douã spi-tale din Valea Jiului,Vulcan ºi Lupeni s-audescurcat în a acopericu specialiºti perioadaconcediilor medicilor,nerecurgându-se laînchiderea secþiilor. Pevremuri, Petroºaniulapela la doctorii dincelelalte spitale dinzonã sau din judeþ

pentru a asigura continuitatea serviciilor.

De precizat cãSpitalul din Petroºani aluat fiinþã în anul1977, iar 20 de animai târziu primea titulatura de Spital deUrgenþã, cu tot cedecurge din acestã titulaturã, ca servicii ºi calitate profesionalã,la momentul respectivfiind primul spital deurgenþã din teritoriu ºial nouãlea spital deurgenþã al României,toate celelalte optexistând în Bucureºti.Aceastã hotãrâre afost luatã de guver-nanþi datoritã zoneiminiere cu grad înaltde risc ºi cu boli profe-sionale. Din aceleaºimotive a fost construitºi EUROMEDIC,Centrul de DiagnosticImagistic ºi Tratament,în vederea acopeririicererii de servicii medicale de diagnosticimagistic la cel maiînalt nivel profesional,pentru populaþia defavorizatã din ValeaJiului ºi din zonele adiacente. Centrul dela Petroºani a fostinaugurat la data de 7septembrie 2004.

Chiar dacã minerituleste în regres, numãrulpacienþilor este unulaproape constant.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Lichidatoruljudiciar al CNH,chemat la barã

în Dosarul„Petrila 2008”

M agistraþii de la Curteade Apel Craiova au

fixat un nou termen de jude-catã în dosarul în care foºtiiºefi ai Minei Petrila suntacuzaþi de ucidere din culpã.Pentru finalizarea cercetãriijudecãtoreºti este nevoie deprezenþa pãrþii responsabilcivilmente, respectivCompania Naþionalã a Huilei,prin lichidatorul acesteia.

Lichidatorul CNH este chematla barã de magistraþii de la Curteade Apel Craiova. Compania a fostintrodusã în dosarul foºtilor ºefi dela Mina Petrila acuzaþi de moarteacelor 13 mineri ºi salvatori, din 15noiembrie 2008. Numai cã CNHeste la un pas de desfiinþare ºi,dupã înfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, pentru fostaentitate economicã a fost numit unlichidator judiciar. Mina Petrila,aparþine acum de SocietateaNaþionalã de Închideri de MineValea Jiului, care a fost introdusãîn cauzã, tot ca parte responsabilcivilmente, dar, în acelaºi timp, afost pãstratã ºi CNH – adminis-traþia minierã în momentul pro-ducerii tragediei. În consecinþã,judecãtorii de ka Craiova au decis„amânarea judecãrii cauzei la datade 15.10.2013, ora 11:00, pentru când va fi citatã recurentaparte responsabilã civilmente CNH prin lichidator judiciar”.

U n proces de duratã

Curtea de Apel Craiova judecãrecursuruile formulate împotrivasentinþei Tribunalului Gorj. Dindata de 8 februarie, de cânddosarul a avut primul termen dejudecatã în aceastã etapã, ºi pânãacum cauza a suferit doaramânãri. Dosarul a ajuns pe rolulacestei instanþe în data de 21 ianuarie, dar a mai trecut o datãpe aici. Magistraþii din Craiova audecis, în 11 mai 2012, casareasentinþei ºi trimiterea cauzei sprerejudecare la Tribunalul Gorj,instanþã care menþinuse sentinþelepronunþate de Judecãtoria TârguJiu. Dupã rejudecare, pedepselorcelor trei foºti ºefi ai minei Petrilas-au redus faþã de sentinþa iniþialã.Astfel, fostul director AurelianNecula a fost condamnat la 6 aniºi 6 luni închisoare, RoºuGheorghe – fost inginer ºef securi-tate minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Danªtefan - ºeful staþiei de salvareminierã tot la 4 ani închisoare.Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-aucondamnat, în noiembrie 2010,pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºiºase luni de închisoare, GheorgheRoºu a fost condamnat la ºase aniºi ºase luni de închisoare, iar DanUngur la ºase ani ºi ºase luni deînchisoare. Cei trei ºefi au fostînvinovãþiþi de ucidere din culpã,vãtãmare corporalã din culpã ºi deinfracþiuni privind nerespectareamãsurilor de protecþie a muncii încazul accidentului colectiv demuncã din 15 noiembrie 2008 încare ºi-au pierdut viaþa 13 mineriºi salvatori. De precizat cã atâtinculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudelevictimelor au formulat recursîmpotriva sentinþei pronunþate demagistraþii gorjeni în data de 13decembrie 2012.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Efectele închiderii secþiilor SUP, în perioada concediilor:un miner accidentat, plimbat prin trei spitale

L a Spitalul deUrgenþã Petroºani

a continuat ºi în acestan închiderea secþiilorpe perioada concediilorde odihnã a medicilor despecialitate. Recent,accidentatul de la MinaParoºeni a fost plimbatprin trei spitale: laPetroºani - secþia eraînchisã, la Deva - nuerau locuri libere, laTimiºoara - a fost primitîn cele din urmã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.

„C el mai iubit dintre

pãmânteni”, scriitorulID Sîrbu care, prinexperienþa de viaþã l-ainspirat pe MarinPreda în creionareapersonajului sãu Victor Petrini, a trecutprin infernul de laPeriprava. A scãpat cuviaþã din „lagãrulmorþii”, dar nimic nu amai fost în viaþa sa caînainte.

Colonia de Muncã de laPeriprava, a acolo undepeste 100 de deþinuþi politi-ci ºi-au gãsit sfârºitul, a fosto grea piatrã de încercare ºipentru cel mai de seamãexponent al culturii dinValea Jiului, Ion DezideriuSîrbu. Provenea dintr-o familie simplã de mineri dinValea Jiului ºi s-a format înatmosfera Cercului Literarde la Sibiu, al cãrui modelintelectual a fost LucianBlaga. I.D. Sîrbu a urmatcursurile Facultãþii de Litereºi Filosofie a Universitãþii dinClu ºi, dupã cum declara elînsuºi, a fost primul studentla Filozofie care proveneadintr-o colonie de mineri, cuo tradiþie muncitoreascãfoarte veche. La 27 de ani,I.D. Sîrbu a ajuns cel maitânãr cadru universitar dinþarã, fiind ºi doctorandul lui Lucian Blaga. Dar, înavântul carierei, PartidulComunist i-a tãiat aripile ºil-a declarat duºman alpoporului. A fost arestat înseptembrie 1957 pentrumanifestãri ostile la adresaregimului comunist ºi a trecut prin infernul de laPeriprava, acolo unde

„mâncarea era suficientãdoar în vis”, dupã cumpovesteºte un altsupravieþuitor al Coloniei deMuncã Periprava, reputatulactor Miticã Popescu.Realitatea este cã Sîrbu afost permanent hãituit, pentru cã nu a vrut sã devinã informator alSecuritãþii, chiar ºi dupãororile din închisoare.

„D uºmanulpoporului” cu

peniþã de aur

Prima detenþie a venit în1957, pe vremea când I. D.Sîrbu lucra la Revista„Teatrul”, din Bucureºti. I s-a dat un an de închisoare„pentru omisiune dedenunþ”. Ulterior, pedeapsaeste comutatã la 24 de lunide detenþie, pentru ca maiapoi sã fie rejudecat ºi con-

damnat la ºapte ani dedetenþie. ªi asta doar pentrucã a avut „îndrãzneala” sãscrie o piesã cu conþinutostil, intitulatã „SovromCãrbune”, care arãta cu,cum zãcãmintele de cãrbuneerau jefuite de conducãtoriipoporului „eliberator” sovietic. A treia condamnare,dublatã de confiscarea averiifamiliei începând de la bibliotecã, a fost pronunþatãpentru „uneltire contraordinii sociale”. I. D. Sîrbuavea 43 de ani când a ieºitdin puºcãriile comuniste. Atrecut pe la Jilava, Gherla,la colonia de muncã Salcia,în Balta Brãilei, la Strâmba,la Periprava. A fosturmãrit, însã, toatã viaþa deSecuritate ºi a mai pututniciodatã sã se întoarcã laprofesia sa. Exact ca ºi per-sonajul lui Marin Preda din„Cel mai iubit dintrepãmânteni”, Victor Petrini,

pe care de fapt l-a inspiratcu experienþa sa de viaþã, I.D. Sîrbu a trebuie sã treacãla muncã de jos. A fost alderatizare, a lucrat în minãla Petrila, maºinist la Teatruldin Petroºani ºi secretar lite-rar la Teatrul din Craiova,unde a fost trimis cu domi-ciliu forþat pânã la trecereaîn nefiinþã, în 1989.Publicã, dupã o lungãperioadã de interdicþie,piese de teatru, povestiri ºidouã romane pentru copii,cu ecou de criticã extrem deredus. Dupa 1989 cãrþilesale au provocat o ade-vãratã emoþie în rândul intelectualilor români ºi auconstituit exemple de literaturã de sertar. Un rolsemnificativ în promovareaoperei sale l-a avut soþia sa, Elisabeta Sîrbu, modelulpersonajului Limpi dinromanul Adio Europa.

La 27 august 2009, luiIon Dezideriu Sîrbu i s-aconferit, post-mortem, titlulde "Cetãþean de Onoare almunicipiului Petroºani",pentru întreaga activitateculturalã. Într-u cinstireamemoriei lui, la Petrilaexistã o ºcoalã care îi poartãnumele, iar la Petroºani un teatru.

„C oleg de lagãr” cu Miticã

Popescu

În infernul de laPeriprava, I.D. Sârbu a fostcoleg de suferinþã cu repu-

tatul actor MiticãPopescu. Mareleom de teatru apovestit, în exclusivi-tate pentru Gândul,infernul prin care autrecut cei care autrecut prin mânatorþionarului IoanFicioru ºi al subal-ternilor lui. „Eram laniºte vecini, de unSfântu ªtefan, laonomastica unui pri-eten. Din una-n alta,cum povesteºti laîntâlnirile astea totce-þi trece prinminte, unii au spuscã vor sã plece înAmerica. Eram în1958. Îþi dai seama.Mie mi-a intrat pe oureche ºi mi-a ieºit

pe cealaltã. Dupã câteva zilemã trezesc umflat deSecuritate. Cã eu n-am ºtiutcã ãia vor sã fugã din þarã?„N-am ºtiut”. Cã au trimis oscrisoare la AmbasadaAmericii, n-am ºtiut? „Nu,n-am ºtiut”. „Aþi discutatlucrurile astea între voi; n-aiauzit?”. „Nu”. „N-ai auzit...Lasã cã-þi spunem noi. Uitecã noi ºtim!”. ªi m-au con-damnat la trei ani pentru„Nedenunþare de actepreparatorii pentru trecereafrontierei”. Adicã pentru cãnu mi-am turnat niºte pri-eteni care visau sã ajungã înAmerica. Dar nu-i nimic, cãne-a turnat altul care eraacolo cu noi. Lasã cã ãºtian-au ajuns nici în Gara deNord, cã nu le-a rãspunsnimeni. Au fost arestaþi pevorbe, ºi eu, odatã cu ei”,mãrturiseºte astãzi Miticã

Popescu. Deºi nu a statmult timp în penitenciarulcondus de Ficior, MiticãPopescu îºi aminteºte foartebine condiþiile în care a trãitacele luni: „Foamea eraîngrozitoare. Ne dãdea ozeamã de arpacaº ºi un colþde pâine. Mâncai cel maibine când visai. Apa pe careo beam era scoasã directdin Dunãre, iar þânþarii nemâncau de vii (…)Înpuºcãrie îl mai cunoscusemºi pe I.D. Sârbu, dar deatunci n-am mai vorbit cuel. I-am jucat o piesã, laPiatra Neamþ, dar atât. El seîntorsese în Craiova”.

I nfernul de laPeriprava

Cei care au scos laluminã infernul de laPeriprava sunt cei de laInstitutul de Investigare aCrimelor Comunismului ºiMemoria ExiluluiRomânesc. În premierãpentru România, laPeriprava a fost deschis unºantier arheologic pentruidentificarea gropilorcomune în care au fostîngropaþi deþinuþii politici.Sunt 103 oameni care aumurit în condiþii cumplite,exterminaþi de un regim dur,de un comandant nemilos,acuzat acum de genocid.„IICCMER a solicitatParchetului începereaurmãririi penale împotrivafostului comandant alcoloniei de muncãPeriprava, col. (r) IoanFicior, pentru sãvârºireainfracþiunii de genocid.Ficior a rãmas în amintireadeþinuþilor politici drept unom de o cruzime deosebitã,care a conceput ºi ordonatmãsuri represive, de oferocitate extremã.Colonelul (r) Ficior a intro-dus ºi coordonat un regimde detenþie represiv, abuziv,inuman ºi discreþionarîmpotriva categoriei deþinuþilor politici aflaþi laPeriprava. Faptele lui suntde o gravitate deosebitã.Regimul de exterminare pusîn aplicare de col. (r) Ficioreste caracterizat prin lipsahranei, lipsa medica-mentelor ºi a îngrijirilormedicale, bãtãi ºi alte vio-

lenþe, lipsa condiþiilor ele-mentare de trai ºi, nu înultimul rând, prin numãrulimpresionant de decese sur-venite. IICCMER a identifi-cat cel puþin 103 cazuri dedeces posibil de documen-tat, toþi deþinuþi politici careau murit la Periprava înperioada 1958-1963, cândFicior a exercitat funcþii deconducere. Probele adminis-trate în aceastã cauzã deIICCMER aratã cã IoanFicior este responsabil dinpunct de vedere penal pen-tru decesele înregistrate laPeriprava în timpul manda-tului sãu” a precizat AndreiMuraru, preºedintele execu-tiv al IICCMER.

Practic, cei de la IIC-CMER spun cã Ioan Ficior aimpus ºi a întreþinut unregim de exterminare adeþinuþilor politici aflaþi înexecutarea pedepselor privative de libertate încadrul coloniei de muncãPeriprava, în virtutea funcþi-ilor de conducere pe carele-a ocupat în cadrul acestuiloc de deþinere în perioada1958-1963.

Documentele aratã cã, încadrul coloniei Peripravaexistau deþinuþi politici ºideþinuþi de drept comun.Aceste douã categorii nu seintersectau ºi nu beneficiaude acelaºi regim de detenþie.„Aºadar, în micro-universulcreat la Periprava, deþinuþiipolitici au format un colectivaparte, fiind supuºi unuiregim de detenþie extrem dedur, care avea ca scopexterminarea acestei cate-gorii sociale. Prin mãsurilepersonale luate, col. (r)Ficior a urmãrit distrugereadeþinuþilor politici aflaþi la

Periprava, ca parte a colec-tivitãþii deþinuþilor politicirãspânditã în centrele dedetenþie din România înacea perioadã”, mai aratãcei de la IICCMER.

Gropile comune au fostsãpate pentru cei care nu aumai suportat înfometarea,lipsa apei potabile, vio-lenþele fizice, presiunile psi-hice, privarea de asistenþãmedicalã, condiþiile mizeredin barãci, condiþiile dure demuncã, sancþiunile discipli-nare aplicate discreþionar ºiexcesiv în raport cu gravi-tatea abaterilor etc.

Î nfometaþi ºibãtuþi cu ciomag-

ul

O inventariere a cauzelordeceselor, aºa cum reies dinactele de moarte ºi, dupãcaz, din fiºele medicale identificate în arhiveºi studiate de cei dela Institut, aratã cãacestea au fostcauzate de entero-colitã cronicã sauacutã; caºexia(afecþiune asociatãenterocolitei); tuber-culozã ºi/sau pneu-monie; afecþiuni aleaparatului digestiv ºiexcretor; afecþiunicardiace. Din docu-mentele referitoarela cauzele deceselor,apare ca evidentfaptul cã moarteaacestor persoane asurvenit ca urmare aregimului de exter-minare patronat decol. Ioan Ficior.Toate afecþiunile deacest gen au fost

cauzate/agravate de lipsahranei, programul demuncã extenuant ºi lipsaîngrijirilor medicale. O seriede boli care în condiþii nor-male puteau fi tratate saumãcar ameliorate au ajunssã ucidã peste 100 de per-soane. Este limpede, defapt, cã regimul de detenþieaplicat de cãtre col. IoanFicior, în perioada în care adeþinut funcþii de conducereîn cadrul Coloniei Periprava,a fost unul menit sã ducã lalichidarea fizicã a deþinuþilorpolitici prin metode directeºi indirecte precum. Printrepedepsele aplicate senumãrã: izolarea (carcera),unde deþinuþii primeau apãcaldã în loc de hranã ºidormeau direct pe ciment,„judecata” ºi bãtaia primitãcu ocazia „condamnãrii” decãtre cei care sãvârºeauabateri de la regulament,alergarea deþinuþilor cu calulºi bãtãi crunte primite cuciomagul. La Periprava,deþinuþii care încãlcauordinele fixate de coman-dant (mâncând porumbulcrud de pe câmp) eraupedepsiþi de un Tribunal alcoloniei, alcãtuit din cadrede conducere ºi gardienicare aplicau pedepse corpo-rale. Tot aici, potrivit mãr-turiilor foºtilor deþinuþi politi-ci, Ficioru obiºnuia sã sarãcu calul peste trupurile aces-tora. La momentul actual,Ioan Ficior locuieºte înmunicipiul Bucureºti, beneficiind de o pensie semnificativã din parteaMinisterului Administraþiei ºiInternelor, aratã cei care auscos la luminã atrocitãþile dela Periprava.



Hunedoreanul care a trecut prin infernul de la Periprava

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.

„C el mai iubit dintre

pãmânteni”, scriitorulID Sîrbu care, prinexperienþa de viaþã l-ainspirat pe MarinPreda în creionareapersonajului sãu Victor Petrini, a trecutprin infernul de laPeriprava. A scãpat cuviaþã din „lagãrulmorþii”, dar nimic nu amai fost în viaþa sa caînainte.

Colonia de Muncã de laPeriprava, a acolo undepeste 100 de deþinuþi politi-ci ºi-au gãsit sfârºitul, a fosto grea piatrã de încercare ºipentru cel mai de seamãexponent al culturii dinValea Jiului, Ion DezideriuSîrbu. Provenea dintr-o familie simplã de mineri dinValea Jiului ºi s-a format înatmosfera Cercului Literarde la Sibiu, al cãrui modelintelectual a fost LucianBlaga. I.D. Sîrbu a urmatcursurile Facultãþii de Litereºi Filosofie a Universitãþii dinClu ºi, dupã cum declara elînsuºi, a fost primul studentla Filozofie care proveneadintr-o colonie de mineri, cuo tradiþie muncitoreascãfoarte veche. La 27 de ani,I.D. Sîrbu a ajuns cel maitânãr cadru universitar dinþarã, fiind ºi doctorandul lui Lucian Blaga. Dar, înavântul carierei, PartidulComunist i-a tãiat aripile ºil-a declarat duºman alpoporului. A fost arestat înseptembrie 1957 pentrumanifestãri ostile la adresaregimului comunist ºi a trecut prin infernul de laPeriprava, acolo unde

„mâncarea era suficientãdoar în vis”, dupã cumpovesteºte un altsupravieþuitor al Coloniei deMuncã Periprava, reputatulactor Miticã Popescu.Realitatea este cã Sîrbu afost permanent hãituit, pentru cã nu a vrut sã devinã informator alSecuritãþii, chiar ºi dupãororile din închisoare.

„D uºmanulpoporului” cu

peniþã de aur

Prima detenþie a venit în1957, pe vremea când I. D.Sîrbu lucra la Revista„Teatrul”, din Bucureºti. I s-a dat un an de închisoare„pentru omisiune dedenunþ”. Ulterior, pedeapsaeste comutatã la 24 de lunide detenþie, pentru ca maiapoi sã fie rejudecat ºi con-

damnat la ºapte ani dedetenþie. ªi asta doar pentrucã a avut „îndrãzneala” sãscrie o piesã cu conþinutostil, intitulatã „SovromCãrbune”, care arãta cu,cum zãcãmintele de cãrbuneerau jefuite de conducãtoriipoporului „eliberator” sovietic. A treia condamnare,dublatã de confiscarea averiifamiliei începând de la bibliotecã, a fost pronunþatãpentru „uneltire contraordinii sociale”. I. D. Sîrbuavea 43 de ani când a ieºitdin puºcãriile comuniste. Atrecut pe la Jilava, Gherla,la colonia de muncã Salcia,în Balta Brãilei, la Strâmba,la Periprava. A fosturmãrit, însã, toatã viaþa deSecuritate ºi a mai pututniciodatã sã se întoarcã laprofesia sa. Exact ca ºi per-sonajul lui Marin Preda din„Cel mai iubit dintrepãmânteni”, Victor Petrini,

pe care de fapt l-a inspiratcu experienþa sa de viaþã, I.D. Sîrbu a trebuie sã treacãla muncã de jos. A fost alderatizare, a lucrat în minãla Petrila, maºinist la Teatruldin Petroºani ºi secretar lite-rar la Teatrul din Craiova,unde a fost trimis cu domi-ciliu forþat pânã la trecereaîn nefiinþã, în 1989.Publicã, dupã o lungãperioadã de interdicþie,piese de teatru, povestiri ºidouã romane pentru copii,cu ecou de criticã extrem deredus. Dupa 1989 cãrþilesale au provocat o ade-vãratã emoþie în rândul intelectualilor români ºi auconstituit exemple de literaturã de sertar. Un rolsemnificativ în promovareaoperei sale l-a avut soþia sa, Elisabeta Sîrbu, modelulpersonajului Limpi dinromanul Adio Europa.

La 27 august 2009, luiIon Dezideriu Sîrbu i s-aconferit, post-mortem, titlulde "Cetãþean de Onoare almunicipiului Petroºani",pentru întreaga activitateculturalã. Într-u cinstireamemoriei lui, la Petrilaexistã o ºcoalã care îi poartãnumele, iar la Petroºani un teatru.

„C oleg de lagãr” cu Miticã

Popescu

În infernul de laPeriprava, I.D. Sârbu a fostcoleg de suferinþã cu repu-

tatul actor MiticãPopescu. Mareleom de teatru apovestit, în exclusivi-tate pentru Gândul,infernul prin care autrecut cei care autrecut prin mânatorþionarului IoanFicioru ºi al subal-ternilor lui. „Eram laniºte vecini, de unSfântu ªtefan, laonomastica unui pri-eten. Din una-n alta,cum povesteºti laîntâlnirile astea totce-þi trece prinminte, unii au spuscã vor sã plece înAmerica. Eram în1958. Îþi dai seama.Mie mi-a intrat pe oureche ºi mi-a ieºit

pe cealaltã. Dupã câteva zilemã trezesc umflat deSecuritate. Cã eu n-am ºtiutcã ãia vor sã fugã din þarã?„N-am ºtiut”. Cã au trimis oscrisoare la AmbasadaAmericii, n-am ºtiut? „Nu,n-am ºtiut”. „Aþi discutatlucrurile astea între voi; n-aiauzit?”. „Nu”. „N-ai auzit...Lasã cã-þi spunem noi. Uitecã noi ºtim!”. ªi m-au con-damnat la trei ani pentru„Nedenunþare de actepreparatorii pentru trecereafrontierei”. Adicã pentru cãnu mi-am turnat niºte pri-eteni care visau sã ajungã înAmerica. Dar nu-i nimic, cãne-a turnat altul care eraacolo cu noi. Lasã cã ãºtian-au ajuns nici în Gara deNord, cã nu le-a rãspunsnimeni. Au fost arestaþi pevorbe, ºi eu, odatã cu ei”,mãrturiseºte astãzi Miticã

Popescu. Deºi nu a statmult timp în penitenciarulcondus de Ficior, MiticãPopescu îºi aminteºte foartebine condiþiile în care a trãitacele luni: „Foamea eraîngrozitoare. Ne dãdea ozeamã de arpacaº ºi un colþde pâine. Mâncai cel maibine când visai. Apa pe careo beam era scoasã directdin Dunãre, iar þânþarii nemâncau de vii (…)Înpuºcãrie îl mai cunoscusemºi pe I.D. Sârbu, dar deatunci n-am mai vorbit cuel. I-am jucat o piesã, laPiatra Neamþ, dar atât. El seîntorsese în Craiova”.

I nfernul de laPeriprava

Cei care au scos laluminã infernul de laPeriprava sunt cei de laInstitutul de Investigare aCrimelor Comunismului ºiMemoria ExiluluiRomânesc. În premierãpentru România, laPeriprava a fost deschis unºantier arheologic pentruidentificarea gropilorcomune în care au fostîngropaþi deþinuþii politici.Sunt 103 oameni care aumurit în condiþii cumplite,exterminaþi de un regim dur,de un comandant nemilos,acuzat acum de genocid.„IICCMER a solicitatParchetului începereaurmãririi penale împotrivafostului comandant alcoloniei de muncãPeriprava, col. (r) IoanFicior, pentru sãvârºireainfracþiunii de genocid.Ficior a rãmas în amintireadeþinuþilor politici drept unom de o cruzime deosebitã,care a conceput ºi ordonatmãsuri represive, de oferocitate extremã.Colonelul (r) Ficior a intro-dus ºi coordonat un regimde detenþie represiv, abuziv,inuman ºi discreþionarîmpotriva categoriei deþinuþilor politici aflaþi laPeriprava. Faptele lui suntde o gravitate deosebitã.Regimul de exterminare pusîn aplicare de col. (r) Ficioreste caracterizat prin lipsahranei, lipsa medica-mentelor ºi a îngrijirilormedicale, bãtãi ºi alte vio-

lenþe, lipsa condiþiilor ele-mentare de trai ºi, nu înultimul rând, prin numãrulimpresionant de decese sur-venite. IICCMER a identifi-cat cel puþin 103 cazuri dedeces posibil de documen-tat, toþi deþinuþi politici careau murit la Periprava înperioada 1958-1963, cândFicior a exercitat funcþii deconducere. Probele adminis-trate în aceastã cauzã deIICCMER aratã cã IoanFicior este responsabil dinpunct de vedere penal pen-tru decesele înregistrate laPeriprava în timpul manda-tului sãu” a precizat AndreiMuraru, preºedintele execu-tiv al IICCMER.

Practic, cei de la IIC-CMER spun cã Ioan Ficior aimpus ºi a întreþinut unregim de exterminare adeþinuþilor politici aflaþi înexecutarea pedepselor privative de libertate încadrul coloniei de muncãPeriprava, în virtutea funcþi-ilor de conducere pe carele-a ocupat în cadrul acestuiloc de deþinere în perioada1958-1963.

Documentele aratã cã, încadrul coloniei Peripravaexistau deþinuþi politici ºideþinuþi de drept comun.Aceste douã categorii nu seintersectau ºi nu beneficiaude acelaºi regim de detenþie.„Aºadar, în micro-universulcreat la Periprava, deþinuþiipolitici au format un colectivaparte, fiind supuºi unuiregim de detenþie extrem dedur, care avea ca scopexterminarea acestei cate-gorii sociale. Prin mãsurilepersonale luate, col. (r)Ficior a urmãrit distrugereadeþinuþilor politici aflaþi la

Periprava, ca parte a colec-tivitãþii deþinuþilor politicirãspânditã în centrele dedetenþie din România înacea perioadã”, mai aratãcei de la IICCMER.

Gropile comune au fostsãpate pentru cei care nu aumai suportat înfometarea,lipsa apei potabile, vio-lenþele fizice, presiunile psi-hice, privarea de asistenþãmedicalã, condiþiile mizeredin barãci, condiþiile dure demuncã, sancþiunile discipli-nare aplicate discreþionar ºiexcesiv în raport cu gravi-tatea abaterilor etc.

Î nfometaþi ºibãtuþi cu ciomag-

ul

O inventariere a cauzelordeceselor, aºa cum reies dinactele de moarte ºi, dupãcaz, din fiºele medicale identificate în arhiveºi studiate de cei dela Institut, aratã cãacestea au fostcauzate de entero-colitã cronicã sauacutã; caºexia(afecþiune asociatãenterocolitei); tuber-culozã ºi/sau pneu-monie; afecþiuni aleaparatului digestiv ºiexcretor; afecþiunicardiace. Din docu-mentele referitoarela cauzele deceselor,apare ca evidentfaptul cã moarteaacestor persoane asurvenit ca urmare aregimului de exter-minare patronat decol. Ioan Ficior.Toate afecþiunile deacest gen au fost

cauzate/agravate de lipsahranei, programul demuncã extenuant ºi lipsaîngrijirilor medicale. O seriede boli care în condiþii nor-male puteau fi tratate saumãcar ameliorate au ajunssã ucidã peste 100 de per-soane. Este limpede, defapt, cã regimul de detenþieaplicat de cãtre col. IoanFicior, în perioada în care adeþinut funcþii de conducereîn cadrul Coloniei Periprava,a fost unul menit sã ducã lalichidarea fizicã a deþinuþilorpolitici prin metode directeºi indirecte precum. Printrepedepsele aplicate senumãrã: izolarea (carcera),unde deþinuþii primeau apãcaldã în loc de hranã ºidormeau direct pe ciment,„judecata” ºi bãtaia primitãcu ocazia „condamnãrii” decãtre cei care sãvârºeauabateri de la regulament,alergarea deþinuþilor cu calulºi bãtãi crunte primite cuciomagul. La Periprava,deþinuþii care încãlcauordinele fixate de coman-dant (mâncând porumbulcrud de pe câmp) eraupedepsiþi de un Tribunal alcoloniei, alcãtuit din cadrede conducere ºi gardienicare aplicau pedepse corpo-rale. Tot aici, potrivit mãr-turiilor foºtilor deþinuþi politi-ci, Ficioru obiºnuia sã sarãcu calul peste trupurile aces-tora. La momentul actual,Ioan Ficior locuieºte înmunicipiul Bucureºti, beneficiind de o pensie semnificativã din parteaMinisterului Administraþiei ºiInternelor, aratã cei care auscos la luminã atrocitãþile dela Periprava.



Hunedoreanul care a trecut prin infernul de la Periprava

O statuie ce dateazãdin secolul al

doilea p.Chr a fost recuperatã deprocurorii Parchetuluide pe lângã Curtea deApel Alba Iulia, încooperare cu organelepoliþiei judiciare dincadrul Inspectoratuluide Poliþie al JudeþuluiAlba, în urma unui flagrant.

Potrivit anchetatorilor, îndata de 13 septembrie2013, organele de poliþiejudiciarã din cadrul I.P.JAlba, s-au sesizat din oficiucu privire la pregãtirea decãtre persoane neidentifi-cate a unei tranzacþii pentruvânzarea unei statuiprovenind din situl arheo-logic Apulum. În seara zileide 17. 09. 2013, inculpatulªoaitã Ioan-Ciprian a fostsurprins în flagrant, în par-carea stadionului Unirea dinAlba Iulia, în timp ce efec-tua o tranzacþie de vânzare-cumpãrare, cu statuia corpdelict, aflatã asupra sa.Piesele au fost ridicate ºidepuse la Muzeul Naþionalal Unirii din Alba Iulia.

Din cercetãrile efectuate

în cauzã a rezultat faptul cãalte 8 fragmente cuprinzândbaza ºi membrele supe-rioare ale statuii, au fost

însuºite de un alt fãptuitor,din sãpãtura aflatã în faþacasei sale. Cu ocaziapercheziþiei domiciliare din18. 09. 2013, pãrþile com-ponente susmenþionate aufost ridicate de organelejudiciare ºi au fost depuse laMuzeul Naþional al Uniriidin Alba Iulia, statuia fiindintegral reconstituitã.

Conform evaluãriiexperþilor, artefactulcompus din cele 10fragmente recupe-rate reprezintã statuie monumen-talã din marmurã,originalã ºi provinedin situl arheologicde interes naþionalºi prioritar Apulum,Colonia AureliaApulensis, oraºulroman din Partoº(sec. II-III), aflat peLista Monumen-telor Istorice, codLMI 2010 AB-I-s-A-00001-s, precumºi în lista RegistruluiArheologicNaþional, cod RAN.1026.02. Conformunei estimãri prea-slabile piesa faceparte din categoriade bunuri încadrateîn „Tezaur”, fiindevaluatã la minim20.000 euro.Prejudiciul produsStatului Român, afost recuperat integral.

Statuia este din

marmurã de import (proba-bil din Asia Micã) ºi dateazãdin sec. II p.Chr. Eaaparþine unui tip iconograficcunoscut sub numele de"Hercules Farnese", oreplicã de epocã romanãdupã statuia sculptoruluigrec Lisipp, din epoca clasicã (sec. IV a. Chr.).

Din Dacia se maicunoaºte o singura piesã demarmurã similarã, gãsitã laMehadia ºi pãstratã laKunsthistorisches Museumdin Viena (H = 52 cm), darcare este mai rudimentarcioplitã.

Conform art. 49 dinLegea nr. 182/2000privind protejarea patrimo-niului cultural naþionalmobil, republicatã în 2008:persoanele fizice care audescoperit în mod întâmplã-tor bunuri din categoriacelor prevãzute la art. 46

alin. (1) sunt obligate sã lepredea, în termen de 72 deore de la descoperire, pri-marului unitãþii administra-tiv-teritoriale în a cãrei razãa fost fãcutã descoperirea.

(2) Primarul este obligatsã înºtiinþeze serviciul publicdeconcentrat al MinisteruluiCulturii în termen de 72 deore, cu privire la bunuriledescoperite, luând totodatãmãsuri de pazã ºi de conservare a acestora.

(3) Primarul este obligatsa predea bunurile astfeldescoperite, în termen de10 zile, serviciului publicdeconcentrat al MinisteruluiCulturii.

Anchetatorii susþin cã înluna iunie 2012, o echipã afirmei inc. ªoaitã Ioan-Ciprian, efectuând lucrãride sãpãturi pe stradaDacilor din cartierul Partoº,a descoperit o statuie dinmarmurã albã, fragmentatã.Inculpatul s-a prezentat lalocul sãpãturilor, de unde,omiþând prevederile legaleprivind obligativitateadeclarãrii descoperirii, aridicat ºi transportat ladomiciliul sãu statuia, com-pusã din corpul personajuluiºi o gambã ruptã.

ªoaitã Ioan-Ciprian, carea fost reþinut preventiv pentru sãvârºirea infracþiu-nilor de furt calificat prev.de art. 208 al.1, 209 al.1lit.e. ºi alin.2 lit.a. C.pen.,cu aplicarea art. 280 1C.pen. în condiþiile art. 41al.2 C.pen. ºi art. 33 lit. a.C.pen. iar

procurorii au solicitatmagistraþilor JudecãtorieiAlba Iulia arestarea preven-tivã a inculpatului, propu-nerea fiind admisã pentru operioadã de 20 de zile.Urmãrirea penalã este efectuatã de Parchetul depe lângã Curtea de ApelAlba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrulInspectoratului de Poliþie alJudeþului Alba.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei potabile,pentru pentru vineri, 20septembrie 2013, înPetrosani, între orele9,00 - 12,00.

Zona afectatã: zonaindustrialã Livezeni (utiliza-

torii din zona GeneralTrans - pod CF Aninoasa)Motivul restricþiei - exe-cutare poziþie vanã regula-toare zona podului pesteJiu - Livezeni.

Vulcan, între orele9,00 - 12,00. Zona afec-tatã: str. Nicolae Titulescu,bl. E4-E5, Mihai Viteazubl. D1- D6, PiaþaAgroalimentarã. Motivulrestricþiei - remedierepierdere ºi montare distribuitor str. N. Titulescubl. E4, sc. 3.

Mulþumim pentruînþelegere

Conducerea S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.

Petroºani

RReessttrr iiccþþ ii ii aappãã!!

O statuie din secolul II, recuperatã de pe piaþa neagrã


Monika BACIU

“Nu ni s-a aprobatîmprumutul datoritãfaptului cã proiectuldin România are unacord cu FMI-ul cu un grad de îndatorareºi nu s-a aprobat, nus-a aprobat la nimenidin România pentrucã se depãºea gradulde îndatorare ºi caatare am fost rugaþisã avem rãbdare pânã anul viitor,Fondul MonetarInternaþional a impusacest lucru ºi nuGuvernul”, a declarat MirceaIoan Moloþ, preºedin-tele CJH.

PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara sperã cãde anul viitor situaþia

va reveni la normal. “Sã sperãm cã

anul viitor vom aveamai mult noroc.Toate proiectele pecare le-am început le-am stopat dincauza lispei de fon-duri. Singura mareinvestiþie este cea de la Pasul Vâlcan,restul le-am sistat petoate. Posibil cã da,anul viitor situaþia vareveni la normal”, amai spus Moloþ.

Mai multe instituþiipublice din judeþ au în desfãºurare proceduri pentru contractarea unorîmpumuturi, însãexistã posibilitatea ca acestea sã nu fieaprobate din cauzaacordului cu FMI.

Monika BACIU

La eveniment auluat parte toti primariidin judet, vicepresed-intele Ioan Rus, careeste presedintele inexercitiu al A.D.I.“Sistem de manage-ment integrat aldeseurilor in judetulHunedoara” si direc-

torul executiv al A.D.I.Ioan Prip.“Este finalizat proiectul. Astãzi (joi-n.r.) primarii au sem-nat contractul încadrul Asocierii deDezvoltareIntercomunitarã, dupãcare va fi trimis laBruxelles ºi sunt con-vins cã de anul viitor

vom începe lucrãrile la deponeu cât ºi lastaþia de sortare ºi stocare de la Petroºaniºi închiderea gropilorneconforme”, adeclarat Mircea IoanMoloþ, preºedinteleCJH.

Întâlnirea a fost dedeplasarea participantilor la

Bacia, la stadionul dinlocalitate, undereprezentantii uneifirme de profil aufãcut o prezentare aunor modele decolectare selectiva adeseurilor.

Noul sistem demanagement aldeºeurilor va însemnapreluarea gunoiuluidin întreg judeþul, însistem centralizat.Deponeul se prevedea fi realizat pe bazaunei finanþãrieuropene de aproximativ 70 demilioane de euro.

ConvocatorIn temeiul preveder-

ilor art.94 alin.1 ºi 3din Legea adminis-traþiei publice localenr.215/2001, republi-catã, cu modificãrileºi completãrile ulte-rioare ºi ale art.6alin.1 din Legeanr.52/2003 privindtransparenþa decizion-alã în administraþiapublicã, se convoacãConsiliul JudeþeanHunedoara în ºedinþãordinarã, la sediulacestuia, pentru datade 27 septembrie2013, ora 1100, cuurmãtoarea ordine dezi:

1. Proiect dehotãrâre privind modi-ficarea Programului deîntreþinere ºi reparaþiidrumuri ºi podurijudeþene;

2. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Planului opera-tiv de acþiune pe tim-pul iernii 2013 –2014 pe drumurilejudeþene;

3. Proiect dehotãrâre privind apro-barea actualizãriidevizului general pen-tru unele obiective deinvestiþii ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

4. Proiect dehotãrâre privind apro-

barea rectificãrii ºivirãrilor de credite încadrul bugetului pro-priu al judeþuluiHunedoara pe anul2013;

5. Proiect dehotãrâre privind apro-barea rectificãrii ºivirãrilor de creditebugetare în cadrulbugetelor de venituri ºicheltuieli pe anul2013 ale unor insti-tuþii publice din subor-dinea ºi finanþareaConsiliului JudeþeanHunedoara;

6. Proiect dehotãrâre privind apro-barea rectificãrii ºivirãrilor de credite încadrul bugetelor devenituri ºi cheltuieli peanul 2013 ale spi-talelor publice deinteres judeþean;

7. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Planului de ocu-pare a funcþiilor pub-lice în anul 2014;

8. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei,statului de funcþii ºiRegulamentului deorganizare ºifuncþionare aleDirecþiei Generale deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara;

9. Proiect de

hotãrâre privind apro-barea organigramei,statului de funcþii ºiRegulamentului deorganizare ºifuncþionare aleMuzeului CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva;

10. Proiect dehotãrâre privind orga-nizarea Comisiei pen-tru protecþia copiluluiHunedoara;

11. Proiect dehotãrâre privindînsuºirea Acordului departeneriatnr.01/1122/15.07.2013;

12. Proiect dehotãrâre privindretragerea ConsiliuluiJudeþean Hunedoaradin S.C. Compania deTurism Valea JiuluiS.R.L.;

13. Proiect dehotãrâre privind sta-bilirea consumuluilunar de combustibilpentru autoutilitara –automobil mixt-camion ce deserveºteMuzeul CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva;

14. Proiect dehotãrâre privindatribuirea unor licenþede traseu pentru efec-tuarea serviciului detransport publicjudeþean de persoane

prin curse regulatespeciale;

15. Proiect dehotãrâre privind apro-barea aplicaþiei definanþare pentruproiectul ”Sistem demanagement integratal deºeurilor în judeþulHunedoara” ºi a docu-mentelor suport;

16. Proiect dehotãrâre privind com-pletarea anexei laHotãrârea ConsiliuluiJudeþean Hunedoaranr.61/2013;

17. Proiect dehotãrâre pentru modi-ficarea HotãrâriiConsiliului JudeþeanHunedoaranr.88/2013 privindaprobarea aderãriiJudeþului Hunedoaraîn calitate de membruasociat la Asociaþia“Clubul Sportiv FotbalClub Hunedoara”;

18. Proiect dehotãrâre privindnumirea reprezentan-tului ConsiliuluiJudeþean Hunedoaraîn Consiliul de admin-istraþie al Ansambluluiprofesionist ”DrãganMuntean” pentru pro-movarea culturiitradiþionaleHunedoara;

19. Diverse.

Preºedinte,Mircea Ioan Moloþ

Acordul dintre România ºi FMI a anulat împrumutul Consiliului

Judeþean Hunedoara de 40 de milioane

C onsiliul Judeþean Hunedoaraa primit aviz negativ pentru

contractarea împumutului.Instituþia judeþeanã a avut învedere contractarea unui împrumutde 40 de milioane de lei pentru con-tinuarea lucrãrilor de modernizareaa drumurilor din judeþ, însã împru-mutul nu a fost aprobat de Guvern.Totul din cauza acordului dintreRomânia ºi Fondul MonetarInternaþional care prevede un anu-mit grad de îndatorare.

Proiect finalizat pentru groapa de gunoi a judeþului

C ontract semnat. Joi la sediul ConsiliuluiJudetean Hunedoara, la Sala Mare de

sedinte, a avut loc o intalnire prilejuita de semnareaDocumentului de pozitie privind implementarea proiectului “Sistem de management integrat aldeseurilor in judetul Hunedoara”.

DianaMITRACHE

Sãptãmânaviitoare, o delegaþie afoºtilor mineri dinValea Jiului va ajungela Bucureºti, ca sãstea de vorbã cu

MinistrulMunciiMarianaCâmpeanu. Eisunt nemulþu-miþi cã auîncercat sã letransmitã par-lamentarilorde aici prob-lemnele lor,dar nici unulnu a rãspunsinvitaþiei lor.Acum pleacãei laBucureºti.

„Deoarece aceºti par-lamentari refuzã sãvinã ºi sã discute cupensionarii mineri,conducerea LigiiSindicatelorPensionarilor, a decisca o delegaþie sã sedeplaseze la Bucureºtipentru rezolvareatuturor prob-lemelor cu carene confruntãm demai mult timp.Vom fi acolo îndata de 24 sep-tembrie”, apre-cizat Paul David,secretar al LigiiSindicatelorPensionarilorMineri din ValeaJiului, membru aldelegaþiei ce vapleca la Bucureºti.

Foºtii mineri

vor sã îi prezinte min-istrului câteva dinceea ce cred ei cãsunt drepturi ce lerevin ºi nu le primesc.Cei care merg laBucureºti ne explicãce îi vor cere ministru-lui MarianaCâmpeanu. „E vorbadespre aceste drepturice sunt acordate pânãîn 2014 ºi care sereferã la acordareagratuitãþilor pentrupensionari. Noi vremsã facem aºa încât sãle primim pânã laînchidrea minelor, înanul 2018. Pe urmã

avem o grãmadã deprobleme sociale:punctul de pensie,grupele de muncã ºibiletele de bãi”, amaiadãugat Paul David.

Pensionarii mineriau ieºit în stradã înrepetate rânduri pen-tru a-ºi cere drep-turile, iar acum mergla Minsitrul Munciipentru a cãuta soluþii.Asta pentru cã, spunei, au lucrat zeci deani sub pãmânt ºiacum au nevoie de unsprijin politicpentru a-ºi obþine drepturilecâºtigate ca mineri.


Monika BACIU

“Trebuie sã fiefoarte clar pentruorice primar ºi pentruorice Consiliu Local.

Toþi vrem sã facm dru-muri, canalizare, sãavem apã, cãldurã,dar trebuie sã avemgrijã ºi de oameni.

Eu când îmi fac

bugetul plec de laoameni, am o cate-gorie de investiþii, însãnu mã pot atinge debanii respectivi, darrestul care îi avem

plec de laoameni, celorcare lucreazãîn consiliu, dela însoþitoriicare îi am însubordine, dela casele decopii, tot ceînseanã om.

Dupã aceeatot ce îmirãmâne, dacãîmi rãmâne

mai construiesc ceva,ori acest lucru primariinu îl fac. Toatã lumeaface aceeaºi greºealãºi toatã lumea dã vinape Consiliul Judeþeanca ºi când nu ar ºtii cãConsiliul Judeþeaneste ca o primãrie,mai mare care aceleaºi obligaþii carele au primãriile”, adeclarat Mircea IoanMoloþ, preºedintele

CJH.Mai mult, preºedin-

tele CJH considerã cãedilii trebuie sã îºiîmpartã bugetul astfelîncât sã nu întâmpineastfel de probleme.

“Legea spune cãaceste fonduri se asigurã de la bugetulnaþional ºi bugetullocal, ºi ei sunt obligaþi dacã vor sãfacã chestia asta sã

asigure fonduriºi dupã aceeaîncepi sã facialcetva, numaicã lumea vreade toate, nu sepot toate.ConsiliulJudeþeanîmparte 20%din banii careîi iau primariipe categorii,pe investiþii”, amai spus sursacitatã.

Datoriile PrimãrieiAninoasa cãtre ei suntde peste 80 de mii delei.

Primãria Aninoasaeste prima adminis-traþie localã dinRomânia care a intratîn faliment. Primãriaeste condusã de unadministrator judiciarreprezentat de ”Tudorºi Asociaþii”.

Mircea Ioan Moloþ: “Când fac bugetul plec de la oameni”

Î nsoþitorii persoanelor cu handicap, la audienþã lapreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,

Mircea Ioan Moloþ. Câteva persoane din Aninoasa aufost joi în audienþã la preºedintele Consiliului Judeþeanpentru a-i explica faptul cã nu ºi-au primit indemnizaþiile de cinci luni. Moloþ spune cã în primul rând vina apaþine primarilor.

Pensionarii mineri pleacã la Ministerul Muncii

F oºtii mineri din Valea Jiuluicare au ajuns pensionari

pleacã acum la în audienþã laMinistrul Muncii. Asta pentru cã s-au sãturat sã îi tot invite pe parlamentarii ce i-au votat ºi aufixat o audienþã la acest minister,pentru a-ºi spune pãsurile.

Monika BACIU

“Ne bucurãm cãcetãþenii sunt vigilenþiºi îºi verificã produselecumpãrate, dar înacest caz nu estenimic dubios, produsulcenuºã este un produsrezultat în urma unorprocesãri tehnologicepe care orice produsde pe piaþã au acestereziduuri, nu este unprodus toxic, nu esteun produs care sãinfluenþeze calitateapâinii sau a fãinii, eleste absolut în absolutorice produs”, a spus

medical OctavianPopescu, coordonatorCSVSA Petroºani.

Medical dã asigurãricã aceastã cenuºã nueste toxicã, aceasta

fãcând parte din oriceprodus.

“Face parte dinprocesul tehnologic depreparare a pâinii, nueste toxic, nu este

nociv, face parte dinorice compoziþie aoricãrui produs ali-mentar”, a mai spussursa citatã.

Tipul de fãinã estecaracterizat printr-unconþinut în cenuºã (nufãina conþine cenuºã,ci aºa se evalueazãcalitatea ei, prinreziduurile rezultate înurma arderii uneiprobe) ºi se exprimãîn procente faþã desubstanþa uscatã ºiînmulþit cu 1000: ooo,480, 650, semialbã800, 900, neagrã1250, dieteticã 1750,2200.

Datoritã faptului cã substanþeleminerale, celuloza ºihemiceluloza suntrepartizate preponderent spreperiferia bobului, cucât gradul de extracþie

e mai mare, cu atâtcreºte indicele decenuºã, iar fãina e maiînchisã la culoare, maibogatã în minerale,proteine, celulozã, vitamine, enzime.


Diana MITRA-CHE

Copiii au primit înpauza mare produseledin programul guver-namental „Laptele ºiCornul”, iar dascãliispun cã nu au existatdeloc disfuncþionalitãþi.„Încã de luni au sosit

ºi, din prima zi au ºifost distribuite, fãrã sãavem probleme înaprovizionare”, audeclarat dascãlii dinPetroºani.

Licitaþiile au fostcâºtigate ºi inspectoriisanitari spun cã vorverifica mai multmodul în care aceste

produse sunt depozi-tate pe traseu, saudacã sunt în termenelede valabilitate ºi core-spund din punct devedere al calitãþii.

„Va începe de luniverificarea condiþiilorde depozitare ºi livrarecãtre beneficiari aacestor produse.

Ceea ce putemspune din anii anteri-ori, ºcolile suntpregãtite cu spaþiilenecesare, au frigidere,iar ceea ce noi vomverifica în urmãtoarelezile este modul în care

acestea vor fi trans-portate, dacã serespectã termenii ºitimpii pentru livrareaacestor produse, pen-tru cã interesul copilu-lui e sã aibã cel târziuîn pauza de 11,00aceste produse ºi, nemai intereseazã ºi cali-

tatea produselor,modul în care esteambalat, termenele devalabilitate, etichetareaprodusului ºi modul încare firmele câºtigã-toare îºi vor respectacontractul”, a declaratdr. Octavian Popescu,ºeful Circumscripþiei

Sanitar Veterinarã ºipentru SiguranþaAlimentelor dinPetroºani.

Numai pentrulaptele copiilor,Consiliul JudeþeanHunedoara a alocataproximativ un milionde lei, iar cei mici auprimit ºi lapte ºi corn.

În acest programsunt incluºi toþi copiii,atât cei de la grãdiniþe,cât ºi cei din clasele I-VIIII.

ªcolile vor fi moni-torizate sãptãmânal,începând cu ziua deluni a sãptãmâniiviitoare.

Laptele ºi cornul, la control!E levii ºi preºcolarii din Petroºani

au primit deja lapte ºi corn ºi,de sãptãmâna viitoare, inspectoriisanitari verificã modul în care se facedistribuþia. Asta pentru cã, la nivelde ºcoli totul este pus la punct.

Consumatori atenþi. Cenuºa din fãinã nu e toxicãF ãinã cu cenuºã. Mai mulþi consumatori vigilenþi au

citit etichetele produselor ºi au constatat cã fãinaconþine cenuºã în anumite concentraþii. Medicii DSVSAau examinat conþinutul fãinii de grâu ºi spun cãaceastã cenuºã este un reziduu ce rezultã în urma pro-cesului tehnologic de trasformare a grâului în fãinã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa sunteþi indispus ºinimeni nu vã poate intra în voie.Familia nu este de acord sãrenunþaþi la o excursie. Ascultaþi-iºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie decompromis. Încercaþi sã vã maiºi relaxaþi!

Dacã nu vã odihniþi mai mult, s-ar putea sã aveþi probleme cusãnãtatea. O discuþie în contra-dictoriu cu o persoanã mai învârstã vã pune pe ganduri. Fiþicalm ºi prudent, ca sã evitaþi unscandal

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþiputerile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nuforþaþi lucrurile! Dacã nu vã tem-peraþi orgoliul, riscaþi sã vã cer-taþi cu prietenii ºi cu familia.Acordaþi mai mult timp odihnei!

Dimineaþa primiþi o sumã mareºi vã faceþi planuri îndrãzneþe.Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vãsfãtuiþi cu partenerul de viaþã.Astãzi vã completaþi foarte bine.Abþineþi-vã de la excese!

Dimineaþa este posibil sã fiþiapatic ºi sã nu vã puteþi concen-tra. Nu vã asumaþi nici un risc înafaceri. Dacã aveþi ocazia sãmergeþi într-o vizitã, nu staþi pegânduri!

Starea de confuzie vã poateafecta relaþiile pe plan social ºisituaþia financiarã. Nu vã impli-caþi în afaceri, chiar dacã vi separe cã puteþi da lovitura.Dupã-amiazã vã revine cheful deviaþã ºi reuºiþi sã comunicaþi cucei din jur.

Un bãrbat mai în vârstã vã prop-une sã vã asociaþi într-o afacere.Nu hotãrâti nimic fãrã sã vã con-sultaþi cu partenerul de viaþã. Nustaþi prea bine cu banii, însãrelaþiile cu persoana iubitã suntbune.

Se pare cã nu sunteþi în cea maibunã formã fizicã ºi intelectualã.Sunteþi indispus ºi confuz.Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cuprietenii. Riscaþi fie sã pierdeþibani, fie sã vã certaþi cu un pri-eten bun.

Sunteþi cu capul în nori. Amânaþiîntâlnirile de afaceri. Chiar dacãnu aveþi chef de vorbã, nu refuza-þi comunicarea cu cei din jur.Acordaþi mai multã atenþie per-soanei iubite!

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºiaveþi dificultãþi de concentrare.Este recomandabil sã nu începeþiactivitãþi pe care nu sunteþi sigurcã le puteþi finaliza. Seara prim-iþi oaspeþi dragi.

În prima parte a zilei sunteþipuþin aerian ºi comunicaþi maigreu. Intuiþia nu vã ajutã preamult, aºa cã acceptaþi ajutorulprietenilor ºi al familiei. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã!

Vã merge foarte bine pe plansentimental. Este posibil chiar sãfaceþi o declaraþie de dragosteNu vã implicaþi în afaceri! ªanse-le de reuºitã sunt reduse. Fiþi câtse poate de corect.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:45 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek11:50 Legendele palatului -Gyebaek12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:35 Legendele palatului -Gyebaek

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Tinereþe, tinereþe! (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O mireasã momealã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Nemuritorii: Rãzboiulzeilor22:45 Prada fiarelor0:45 Nemuritorii: Rãzboiulzeilor (r)

10:30 Soþia perfectã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã(r)12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Dragul de Raymond 14:30 Dragul de Raymond 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Cuscrele15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 Pe banii pãrinþilor23:45 Faci faþã, faci bani (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Sufletde gheaþã22:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:00 Poveºtiriadevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 EuroFotbal11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 EuroFotbal12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:30 Rezumat UEFAEuropa League16:00 Avanpremierã Ligue 116:30 Avanpremierã La Liga17:00 Avanpremierã Serie A17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Avanpremierã Liga 118:30 Digi Sport Special 19:00 Fotbal: Gaz MetanMediaº - Universitatea Cluj 20:45 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy22:00 Bean0:00 Afaceri necurate

E levii din clasa întâide la ªcoala

Generalã Avram Stancaau primit ieri ghiozdanele,cu câteva zile întârziere,ºi dupã ce pãrinþii copiilorau trebuit sã sesizezeautoritãþile locale.

În fapt, totul a pornit separe de la o neînþelegerelegatã de faptul cã, anul aces-ta autoritãþile locale au acor-dat ghiozdane numai copiilorcare au pãºit pentru primadatã la ºcoalã.

Dar, cum anul acesta aapãrut ºi clasa 0, ghiozdaneleau fost împãrþite doar copiilordin aceastã clasã, iar ceiînscriºi în clasa întâi au fostiniþial uitaþi. Lucrurile s-au

lãmurit în momentul în careau intervenit pãrinþii, careau sesizat autoritãþile locale.Conducerea ºcolii AvramStanca susþine cã a fostvorba doar despre o micãneânþelegere, care pânã laurmã s-a rezolvat.


ANGAJÃM FETEpentru masaj de relaxare,

în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim

cazare. Relaþii la telefon00496980906757 sau

0764832433.

NATALIA ARENEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, daracum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þineimobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-aîntâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbitîn plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoiede o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant,de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral,dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãudestin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia arenevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi înaceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã capãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont 567571024795

RON01 BANCPOST

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj

zona Poarta 2 Gerom lastradã. Relaþii la0734.543.820

Vând struguri.Comuna Bumbeºti-Jiu.

Tel 0731.347.645

Au primit ghiozdanele cu întârziere


Let’s do it!vine la noiS ute de tineri din Valea

Jiului sunt aºteptaþi sãia parte la acþiunea denumitã generic „Let’s doit, România!” ºi care are cascop sã ne scape de deºeuri.

De aceastã datã, tinerii suntîndemnaþi sã facã mici scenariipe care sã filmeze în timpul acþiunii ºi, mai apoi, vor fi chiarpremiaþi.

Acþiunea ce are loc la nivelnaþionala junge ºi în Valea Jiului,într-un mod inedit de aceastãdatã. Tinerii din ºcoli ºi licee vorprimi echipamentele necesare ºivor fi îndemnaþi sã strângãdeºeurile. Sunt vizate zoneleverzi, cele de picnic ºi albiileapelor, care vor fi curãþate în 28septembrie,iar acþiunea se vadesfãºura sub forma unui flash-mob. „Dorim ca fiecare dinoraºe sã se implice, pentru cãprin aceasta vã puteþi sã vã promovaþi oraºele ºi vrem sãcâºtigaþi. Vor fi trei premii,

cupe. Vrem ca împreunã sãschimbãm judeþul Hunedoara, iar pe 5 octombrie vom lansalampione ºi vom avea o galã încare vom sãrbãtori ziua aceasta”,a declarat Ioan Trifan, coordona-tor Let’s do it, România!.

Iniþierea ideii de a crea un micfilm despre acþiune, cu dans ºijoc, este o premierã la nivelnaþional ºi nu numai, iar pentruaceasta tinerii sunt încurajaþi sãparticipe activ. Cei mai buni vorfi premiaþi, iar zonele verzi vordeveni mai curate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

R eprezentanþiiDSV sunt cu

ochii pe comercianþiide la “Toamnapetrileanã”. Zileleacestea la Petrilaare loc evenimentultoamna petrileanã.

Comercianþii au sositîncã de joi, iar pentruca participanþii la eveni-ment sã nu aibã partede neplãceri, reprezen-tanþii Direcþiei SanitarVeterinare au demaratverificãrile în rândulcelor care comercial-izeazã produse ali-mentare.

„Orice evenimentcare se desfãºoarã peraza de activitate a circumscripþiei noastreintrã în vizorul ºi moni-torizarea noastrã. Dinacest moment suntemîn faza de verificãri ºicontroale pe produselecare se vor comercializa

în acest sector, sperãmcã organizarea oraºuluiPetrila va fi la înaltnivel, totodatã sperãmcã comercianþii vorrespecta normele san-itare ºi sanitar-veterinarepentru comercializareaproduselor expuse”, a

declarat mediculOctavian Popescu, mediccoordonator CSVSAPetroºani.

Printre cei care se vorconcerta la toamnapetrileanã se GeaninaGavrilã, Luke, Mitzã,Silvia, Anne, AdnanaOlariu, Sonny Flame,Loredana Fieraru, BiancaDanciu, Alexia Magda,Aida Busuioc, DanielIancu, Lele Crãciunescu,ansamblurile „BujoriiMuntelui”, „JuniiPetrileni” si„Soimusana”.

Monika BACIUMonika BACIU

Cu ochii pe comercianþi

Documents

CVJ NR. 455, VINERI 20 SEPTEMBRIE 2013