Mutatii genetice

  • Published on
    18-Sep-2015

  • View
    240

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Pentru uzul elevilor

Transcript

<ul><li><p>MUTATII GENETICE</p></li><li><p>Cuprins Mutatii genetice si cromozomiale Modificari patologice ale cariotipului uman Maladii genetice Polidactilie Sindactilie Diabetul insipid Hemofilia Daltonismul Tipatul pisicii (Cri du chat) Sindromul Marfan Albinismul Clonarea Sindromul Down sau Trisomia 21 Malformatii fetale Anemia falciforma Guta Sindromul trisomiei 18 (Edwards) Sindromul trisomiei 13 (Patau)</p></li><li><p> Mutatii genetice si cromozomiale</p><p>Mutatia-cu un termen mai larg,schimbarea-este un atribut al tuturor fiintelor vii.Acestea toate au capacitatea de a transforma si astfel de a se schimba,de a se transforma si astfel de a evolua.Mutatia este,de fapt,raspunzatoare in mare masura de variabilitatea lumii vii.Mutatiile,aceste schimbari bruste care au loc in materialul genetic al unui individ si care se transmit ereditar,reprezintaintr-adevar sursa de variatie si temelia pe care se cladeste evolutia.</p></li><li><p>Ele se acumuleaza in timpul a zeci de mii de generatii,pe parcursul formarii si constituirii speciei respective.Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in mod natural la orice fiinta vie sau poate fi rezultatul inducerii experimentale cu ajutorul diferitilor agenti mutageni.Fie ca sunt naturale sau induse,ele pot afecta practic orice organ al plantei sau al animalului respectiv.Omul nu este nici el ferit de aceste schimbari si este supus acelorasi efecte pozitive sau negative,dupa cum mutatiile sunt folositoare sau daunatoare.</p></li><li><p>Modificari patologice ale cariotipului umanCariotipul uman normal La om exista 2n=46 cromozomi,asezati in sapte grupe notate cu majuscule de la A la G. Se presupune ca,cariotipul uman provine din cariotipul maimutelor antropoide,care au 2n=48 cromozomi. Modificarile patologice ale cariotipului uman sunt: POLIPLOIDIE,ANEUPLOIDIE si RESTRUCTURARILE CROMOZOMIALE.</p></li><li><p>Cromozomii umani</p></li><li><p> Poliploidia reprezinta multiplicarea numarului de genomuri. Este letala la om si nu s-a intalnit decat la embrionii eliminati prin avort spontan.Aneuploidia reprezinta variatia numarului de cromozomi dintr-o anumita pereche.Aceasta este de doua tipuri: autozomala,cea care afecteaza cromozomii si heterozomala,cea care afecteaza heterozomii. Restructurarile cromozomiale reprezinta maladii: maladia Tipatul pisicii,are loc pierderea partiala a bratului scurt.</p></li><li><p>Maladii genetice 1. Polidactiile sunt malformatii congenitale, in general ereditare, caracterizate prin existenta unui deget supranumerar la mana sau la picior, rareori mai mult de unul. Femeile insarcinate vor avea de acum incolo un motiv in plus sa se lase de fumat. Intr-unul dintre cele mai mari studii de acest tip, chirurgii plasticieni au descoperit ca fumatul in timpul sarcinii creste riscul de a da nastere unui copil cu deficiente la degetele de la maini sau de la picioare. </p></li><li><p> 2.Cunoscute sub numele polidactilie, sindactilie si adactilie, aceste deformatii sunt printre cele mai intalnite anormalitati congenitale. Polidactilia implica prezenta a mai mult de cinci degete, sindactilia se manifesta prin lipirea degetelor, iar adactilia - prin lipsa lor.</p></li><li> 3.Diabetul insipid denumeste o perturbare a bilantului hidrosalin datorita reabsorbtiei deficitare a apei la nivelul renal ca urmare a secretiei insuficiente de hormon antidiuretic din hipofiza posterioara (DI central sau neurogen) sau a lipsei de raspuns a rinichiului la ADH (diabet insipid nefrogenic) si care se caracterizeaza prin poliurie cu urina de densitate joasa (</li><li><p>Forme clinice ale diabetului insipid:-diabet insipid partial-exista rezerva de ADH;-diabet insipid indus (polidipsie primara=potomanie);-diabet insipid autointretinut (dupa DI tranzitoriu);-diabet insipid mascat-carenta de cortizol,atingerea centrului setei.</p></li><li><p> 4. Hemofilia A deficienta factorului VIII. Hemofilia tip A este un sindrom hemoragipar sever care apare la copii de sex masculin si este dependenta de transmiterea unei gene anormale legata de cromozomul X. Termenul de hemofilie a fost introdus prima data de Schnlein in 1893, desi boala era cunoscuta inca din antichitate, fiind descrisa de Rabbi Simon ben Gamaliel in Talmud, de Maimonide (medic si filozof evreu), de Albucasis, medic arab (in secolul al 12-lea), Addis (1911), Patek si Taylor in 1937 - au demonstrat prezenta unui factor activ antihemofilic in plasma normala. </p></li><li><p>5. Daltonismul, denumit tiinific cecitate cromatic este o stare patologic, o tulburare a vederii cromatice, constnd n incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales roul de verde), deoarece fie receptorul responsabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roie nu funcioneaz deloc. Daltonismul este o boal congenital cauzat de o defeciune a retinei sau a unei poriuni din nervul optic. Dei boala este motenit pe linie matern, de daltonism sufera n special brbaii. </p></li><li><p>6.Tipatul de pisica, un nume sugestiv pentru un sindrom cu totul caracteristic. Foarte probabil s-a observat de mult ca la cateva de mii de nou-nascuti apare un copil al carui planset seamana cu mieunatul unei pisici. Tipatul de pisica este conditionat de dezvoltarea anormala a laringelui,mai exact de o hipoplazie laringiana.Este un tipat slab si ascutit.Dupa cateva saptamani dispare,de obicei.Foarte rar se mai aude si la copii de un an sau putin mai mari.</p></li><li><p> 7. Sindromul Marfan este determinat de o anomalie a genei fibrilin localizat pe cromozomul 15. E cunoscut pentru producerea staturii mult prea inalte,a oaselor fragile iar la persoanele grav afectate,a bolilor de inima.Osteogeneza imperfecta produce oase usor de fracturat,statura scunda,dinti galbeni sau maro,piele subtire si surzenie la maturitate.Face albul ochilor sa devina sangeriu. Maladiile scheletice si musculare sunt adesea transmise de o singura gena.Distrofia muschilor,ca si atrofia muschilor,maladii care variaza de la usoara la grava,sunt de asemenea rezultate ale afectarii unei singure gene.</p></li><li><p>8.Albinismul este o maladie aparuta la nastere si consta prin disparitia totala a pigmentului pielii.Persoanele cu albinism au pielea si parul alb,ochii roz si culoarea obrajilor roz sau albastru deschis.Sunt sensibile la razele soarelui.Boala este provocata de o gena recesiva,autozomala,ceea ce inseamna ca frecventa maladiei este aceeasi la ambele sexe. Albinismul la oameni</p></li><li><p>Abilitatea unei persoane de a-si forma pigment in piele,par,si ochi depinde de prezenta unei alele particulare (A);lipsa acestei abilitati duce la albinism,care este cauzat de o alta alela (a) a aceleasi gene.Efectele alelei A sunt de dominanta;ale alelei a,de recesivitate.Asadar,persoanelor heterozigote (Aa),ca si cele homozigote (AA) pentru alela producatoare de pigmenti,au pigmentatie normala.Persoanele homozigote pentru alela ce rezulta din lipsa pigmentului (aa) sunt albinotici.</p><p> Albinismul la animale</p></li><li><p>9. Clonarea. Punctul de plecare pentru orice discutie referitoare la acest subiect il reprezinta recursul la tehnologia prin care a fost clonata in 1996 oaia Dolly si prima referinta din vremea respectiva: revista Nature 385, 810-13, 1997. Practic, lucrurile decurg cat se poate de simplu. Aparent... Se inlatura ADN-ul din nucleul unui ovul luat de la mama-surogat. Acest material genetic va fi apoi inlocuit de ADN-ul preluat si izolat dintr-o celula a individului ce urmeaza a fi clonat, iar ovulul, care va contine astfel numai ADN-ul respectivului, se va divide ca orice embrion normal. Fiind ulterior reintrodus in uterul mamei...</p></li><li><p>Clonarea mai poate fi privita si ca un proces de duplicare (si nu de reproducere), in urma caruia rezulta un material genetic identic, care nu este insa obtinut prin mijloace sexuale. In cadrul reproducerii sexuate, se petrece combinarea a doua ADN-uri, unul provenit de la tata, celalalt de la mama, iar in cazul reproducerii asexuate - asemenea clonarii - nu se perpetueaza decat informatia genetica a unui singur parinte.</p></li><li><p>Avantajele clonariiAnimalele transgenice pot fi folosite pentru cercetarile medicale si farmaceutice. Ele pot fi produse prin transfer de nucleu. Daca sint introduse gene umane in organismele lor aceste animale transgenice (oi sau porci) pot produce proteine umane (in lapte) sau insulina pentru diabetici. Clonarea poate contribui si la tratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pieii (generand celule pancreatice pentru diabetici, respectiv neuroni pentru bolnavii de Parkinson) si inlocuirea celulelor bolnave cu cele noi. Prin clonare transplantarea de organe poate deveni o solutie de succes. Chiar daca transplantarea de organe este un lucru curent la ora actuala, deseori este o criza de organe potrivite.</p></li><li><p>Dezavantajele clonariiClonarea ar putea reduce patrimoniul genetic atit al oamenilor cit si al animalelor (de casa). Prin producerea de clone multiple apare riscul de a crea o populatie formata din indivizi identici (nu este cazul in momentul de fata). Acsti indivizi obtinuti prin clonare ar putea sa sufere de aceleasi boli sau sa fie sensibila la acelas tip de agenti patogeni iar un singur virus ar putea extermina populatia de pe o zona intinsa, chiar o specie intreaga.Clonarea ar putea actiona in defavoarea evolutiei si prin faptul ca oamenii s-ar putea decide sa cloneze doar animalele cele mai potrivite pentru ei. Clonarea (ingineria genetica) ar putea fi folosita pentru a crea "omul perfect" (sau soldatul perfect - un scenariu des intilnit la Hollywood) sau un om cu o putere fizica deosebita dar o intelingenta sub-normala, o subclasa genetica. </p></li><li><p>10.Sindromul Down este o boala genetica, cromosomiala. In 95% din cazuri Sindromul Down se prezinta ca trisomia 21. In 5% din cazuri cauza genetica a bolii este o translocatie sau mozaicism.Organismul uman are 23 perechi de cromosomi: 22 autozomi si doi cromosomi sexuali (la femei 22+ XX, la barbati 22+ XY). Fiecare celula din organism poseda deci 46 cromosomi cu exceptia celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au jumatate din setul cromosomial (ovulul: 22+X, spermatozoidul: 22+X sau 22+Y). La unirea dintre spermatozoid si ovul va rezulta o celula cu un set complet cromosomial (44+XX sau 44+XY).</p></li><li><p>In cazul Trisomiei 21 fiecare celula al organismului poseda trei cromosomi 21. Acest extra cromosom 21 provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca in timpul formarii celulelor sexuale cei doi cromosomi 21 nu se separa (nondisjunctie). In timpul fertilizarii, la fuziunea dintre ovul si spermatozoid (in mod normal fiecare cu 23 cromosomi) unul va avea un cromosom in plus in pozitia 21 rezultind o celula cu 47 cromosomi. Aceasta celula, cu dezvoltarea embrionului se multiplica, fiecare celula va avea 47 cromosomi, dezvoltindu-se sindromul Down.</p></li><li><p>CauzeAu fost emise mai multe teorii in legatura cu etiologia acestei boli dar cauza exacta nu este inca cunoscuta. Probabil intervin mai multi factori ca: tulburari hormonale, radiatii, infectii virale, probleme imunologice dar factorul cel mai implicat este virsta mamei. Probabilitatea ca copilul va avea sindrom Down creste direct proportional cu virsta mai inaintata a mamei. La 20 ani riscul este 1 la 1600, la 35 ani 1 la 365, la 40 ani 1 la 100. Riscul ca si al doilea copil sa se nasca cu sindrom Down este 1 la 100.</p></li><li><p>TESTE PRENATALE PENTRU IDENTIFICAREA SINDROMULUI DOWN Teste screening: se determina din singele matern alpha-fetoproteina, hCG (human chorionic gonadotropin) si estriolul neconjugat. Rezultatul acestor determinari impreuna cu virsta mamei ne permite sa estimam riscul aparitiei sindromului Down. Aceste teste se efectueaza intre saptamina 14 si 16 al sarcinii. Echografia abdominala: permite detectarea unor semne caracteristice acestei boli: ingrosarea pielii pe partea posterioara a gitului, modificari ale membrelor, diminuarea diametrului capului, boli congenitale ale inimii, probleme gastrintestinale. Teste diagnostice: se aplica daca testarile amintite mai sus trezesc suspiciunea sindromului Down. Amniocenteza si CVS (chorionic villus sampling-examinarea vilozitatilor coriale) sint testele diagnostice cel mai des utilizate.</p></li><li><p> 11.Malformatiile fetale sunt produse de anumite substante chimice, infectii, stari alterate ale sanatatii materne, si care actionand asupra fatului pot afecta dezvoltarea normala intrauterina a acestuia. Toate aceste cauze enumerate anterior poarta numele de AGENTI TERATOGENI. Inducerea malformatiilor fetale de catre acesti agenti depinde de predispozitia genetica materna si fetala, de stadiul dezvoltarii fatului la momentul expunerii, de calea de actiune si durata in timp a expunerii la respectivul agent teratogen.</p></li><li><p>Initial exista o perioada rezistenta care dureaza din ziua 0 pana in ziua a 11-a a vietii intrauterine, perioada in care fatul respecta legea totul sau nimic si anume fie va fi omorat de catre agentul teratogen, fie va supravietui neafectat. Apoi urmeaza perioada de maxima susceptibilitate, din ziua a 11-a pana in ziua a 57-a a gestatiei, perioada in care are loc formarea organelor si care este deci cea mai sensibila la efectele adverse ale teratogenului. Din ziua a 57-a, organele sunt formate si doar cresc in marime. Urmeaza perioada de susceptibilitate redusa in care un agent teratogen produce doar tulburari ale cresterii sau ale functionarii organelor.</p><p>Cauzele malformatiilor sunt foarte variate dar este deosebit de interesant ca in proportie de 65 % ele au cauze necunoscute. Aproximativ 25 % au cauze genetice si doar in 10 % din cazuri pot fi incriminati factori ca medicamentele si substantele toxice, radioactivitatea, anumite infectii intrauterine, tulburari ale metabolismului matern.</p></li><li><p>Factori teratogeni1.IRADIEREA. Expunerea la radiatii poate fi acuta si in doze mari, ca in cazul unui accident nuclear, sau poate fi cronica, repetata dar in doze mici, ca in cazul iradierii la locul de munca sau a radiografiilor efectuate in scop de diagnostic medical. In primul caz pot apare avort spontan sau o serie de probleme ca retard mental, dezvoltare necorespunzatoare, leucemie fetala. In ceea ce priveste iradierea cronica in scop de diagnostic medical, riscul de aparitie a malformatiilor este destul de redus chiar si in situatia efectuarii a mai multor radiografii.</p></li><li><p>Explozia de la Cernobil a provocat mutatii genetice transmisibileOamenii de stiinta au anuntat ca au obtinut dovezi potrivit carora doze reduse de radiatii pot provoca modificari multiple ale ADN-ului uman, care se transmit la generatiile urmatoare. Observatiile au la baza studiile facute in randul copiilor nascuti dupa accidentul nuclear de la Cernobil.Savantii au descoperit o crestere "neasteptat de mare" a numarului mutatiilor in randul copiilor ai caror parinti au participat la operatiunea de curatire a reactorului ce a explodat in 1986 si care au fost conceputi dupa aceasta data.Ei au precizat ca, desi s-a banuit de multa vreme ca expunerea la radiatii ionizante provoaca mutatii in ADN-ul uman, evenimente de tipul bombelor atomice detonate in Japonia nu pareau sa aduca dovezi in privinta unor defecte genetice semnificative.</p></li><li><p>2.MEDICAMENTE SI...</p></li></ul>