CVJ NR. 1112 VINERI 27 MAI 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1112

Vineri, 27 Mai 2016

Fabulos! Existã soluþiipentru CEH, doar sã le

ia cineva în seamã

T rei soluþii a adus senatorul Haralambie Vochiþoiu pentru Complexul EnergeticHunedoara ºi nimeni din ministerul condus de Victor Grigorescu nu spune

nimic. Asta, în timp ce liberalii ºi social democraþii se ceartã pe cine a dus la groapãmineritul. ªi dacã acum nu mai conteazã cine nu a fãcut treabã, Vochiþoiu vine ºi nearatã care sunt cele trei variante propuse de el, plus cã aduce un investitor care e gata sãinvesteascã la Petroºani o jumãtate de milion de euro. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

F emeia (49 de ani)a luat împrumu-

turi chiar ºi pe numeleunor morþi, iar pagubaestimatã de procurorise ridicã la 1 milion de lei. Suspecta va ficercetatã sub controljudiciar au decisprocurorii Parchetuluide pe lângã JudecãtoriaPetroºani.

Escrocheria de proporþiia ieºit la ivealã dupã cemai mulþi pensionari s-autrezit cu pensia tãiatã, deºinu luaserã credite. Oamenii

au aflat cã sunt datori la unCAR din Petroºani la carenu au fost niciodatã ºi audepus plângere pentruînºelãciune. ”Eu am fostinternatã în spital, am fostbolnavã ºi bãnuiesc cãcineva care a avut acces laactele mele, a fãcut ocopie dupã cartea de identitate ºi a dat-o uneiangajate de la o Casã deAjutor Reciproc dinPetroºani. Au luat un împru-mut pe numele meu fãrã caeu sã ºtiu de el ºi dupã cenu s-a plãtit nici o ratã, mi-avenit somaþie acasã. Eramînºtiinþatã cã mi se reþine dinpensie ºi am depus plângere

la Poliþia Petroºani. Eu nuam luat nici un credit, nuam semnat nimic. Sunt maimulþi pensionari care aupãþit ce am pãþit eu”,declara, luna trecutã, unadintre victime.

S uspectã pentrudelapidare, fals în

înscrisuri sub semnãturãprivatã ºi complicitate laînºelãciune

Poliþiºtii ºi procurorii audecis, ieri, sã o reþinã pefosta ºefã a CAR-ului camai apoi, dupã audieri, são lase sã plece acasã fiindsub control judiciar pentru

urmãtoarele 60 de zile.Poliþiºtii Biroului deInvestigare a CriminalitãþiiEconomice Valea Jiului aumai stabilit cã suspecta aînºelat 240 persoane îndecursul a trei ani de zile,paguba fiind de 1 milionde lei. ”Poliþiºtii au stabilitcã suspecta, în calitate decasier ºi ulterior depreºedinte al unei instituþiifinanciare nebancare, în

perioada 2012 – 2015, aîntocmit peste 240 de con-tracte de împrumut fictive,în valoare totalã de peste1.000.000 de lei, folosinddocumente false în numeletitularilor de contracte ºiale giranþilor (unii dintreaceºtia fiind chiar decedaþila data acordãrii împrumutului), însuºindu-ºisumele de bani obþinute”, a declarat, Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt IPJHunedoara.

Potrivit unor surse,directoarea CAR-ului aravea ºi complici careputeau pune mâna pe documentele personale altevictimelor ºi i le livrau înschimbul unei recompense.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

B ãrbatul a fostarestat pentru

30 de zile ºi esteacuzat cã ºi-a omorâtconcubina ºi i-a abandonat cadavrulîn Peºtera Vacii dinCheile Roºia, unde afost gãsit de un turist.

Teribila faptã s-apetrecut în urmã cu unan de zile iar suspectul,Munteanu Costin, afost descoperit ºi pussub acuzare la un an dezile distanþã, dupãnumeroase audieri ºiconfurntãri dar ºi pebaza probelor ADN.Procurorii hunedoreniau cerut arestarea sa preventivã iarjudecãtorii Tribunalului

Hunedoara au încuviinþat cererea.Munteanu Costin va staîn celula de arest a IPJ Hunedoara înurmãtoarele 30 de ziledacã nu va contesta, laCurtea de Apel AlbaIulia, soluþia instanþeide fond. Surse dinanchetã susþin cã pensionarul nu ºi-arecunoscut nici o clipãfapta, pe tot parcursulanchetei ºi a încercatsã-i inducã în eroare pe criminaliºti modificându-ºi constantdeclaraþiile. Bãrbatulriscã sã stea 25 de anidupã gratii, pentruomor calificat, dacã vafi gãsit vinovat.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Criminalul din Petrila îºiva petrece urmãtoarealunã dupã gratii

Fosta ºefã a unui CAR din Petroºani, cercetatãsub control judiciar pentru credite false

U n ºomer vrea sãschimbe ceva.

Vrea sã aibã ocupaþie ºitânjeºte la fotoliul deprimar. Opt candidaþi sedueleazã la Petroºanipentru fotoliul de primar. Unii îºi dorescmai mult, iar alþii maideloc sã fie primar, darfiecare candideazã.

Dintre cei opt candidaþi,unul nu are nicio ocupaþie.Adicã este ºomer. Tocmaide aceea vrea sã fie primar,dar nu pentru a-ºi umpletimpul ºi buzunarul cu venitul lunar, ci spune elpentru a face ceva pentru comunitate.

Candidatul fãrã ocupaþiecare nu poate sã facã cevapentru sine, adicã sã îºigãseascã un loc de muncã,vrea sã facã ceva pentrucomunitate. ªi cumaproape toþi candidaþiiparcã au un discurs tras laindigo, acest candidat vreaun turism de calitate, cu un

domeniu schiabil compara-bil cu cel din Austria, vreapromovarea tradiþiilor.

Candidatul maivrea sã creeze ºilocuri de muncã prinatragerea investito-rilor ºi mai vrea… oschimbare. Cert estecã promisiunile

candidaþilor nu au niciun felde imaginaþie, toate seîncadreazã în acelaºi ºablon.Turism, locuri de muncã,minerit, Universitate.

Toate promisiunile lor auaceeaºi temã, dar spusepuþin altfel.

Jumãtate dintrecandidaþi sunt spe-cialiºti în domeniulºtiinþelor. Patru din-tre ei sunt de profe-sie juriºti. Alþii patrusunt ingineri, uniimineri, alþii construc-tori.

Pentru a nu le

afecta în vreun fel imaginea candidaþilor ºi pentrua nu influenþa decizia alegãtorilor numele candidaþilor nu vor fi fãcute publice.

Însã meseriile lor da.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.30 lei- Fleicã porc - 10.90 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.80 lei- Cotlet porc fãrã os -16.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei- Costiþã porc cu os - 8.80 lei- Ciolan porc - 5,50 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã

centralã, 3 camere, curte cugrãdinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ negociabil. Relaþii la telefon0722448428

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a

Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru

diferite activitãþi.Doritorii se pot informala numãrul de telefon

0731.254.100

Apa Serv ValeaJiului încaseazã anulde la toþi consumatoriidin regiune circa 600de mii de lei pentru

apã meteoricã ajunsãîn staþia de tratare, iarcosturile cresc consi-derabil cu exploatareainstalaþiilor de tratare.

”Noi încasãm maipuþin decât ne costãsã tratãm aceastã apãla staþia de laDãnuþoni. Suntem deacord ºi este corect sãnu facturãm apa mete-oricã, însã, condiþiaeste ca localitãþile sã-ºifacã reþelele de apepluviale. În acest felapa de ploaie nuajunge în staþia detratare, sã dilueze apauzatã ºi sã genereze

costuri extrem de mari pentru epurare”,susþin specialiºti dincadrul societãþii. ÎnValea Jiului ºi restuljudeþului a fost lansatão petiþie prin care secere eliminarea de pefacturile abonaþilorcelor doi operatoriregionali, Apa ServValea Jiului ºi ApaProd Deva, a apeimeteorice. ªi iniþia-torul petiþiei, senatorulHaralambie Vochiþoiususþine cã responsabi-litatea ca reþelele descurgere a apei pluviale sã nu se intersecteze cu reþeauade canalizare a operatorului regionalaparþine autoritãþilor

locale. ”Apa meteoricã

nu este cuantificatã laacest moment înniciun fel, adicãnimeni nu ºtie exactcâtã apã de ploaie sescurge de pe un blocsau de pe o casã,aºadar baza deimpunere este ilegalã,iar aceastã taxã nutrebuie plãtitã de

consumatorii casnicidin Romania”.

Vochiþoiu a cerutConsiliului JudeþeanHunedoara sã obligecei doi operatori sã-ºischimbe procedura detarifare, astfel încât,consumatorii casnicisã nu mai fie taxaþi cuapa meteoricã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Apa Serv Valea Jiului nu se opune eliminãrii de pe facturi a apei meteorice

O peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului n-ar mai facturaapa meteoricã dacã administraþiile locale ºi-ar face reþele de

ape pluviale. În acest fel apa de ploaie n-ar mai ajunge în staþia detratare a societãþii ºi n-ar mai genera costuri suplimentare.

Nu are ocupaþie ºi vrea sã fie primar

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016 Actualitate 3

T rei soluþii a adus senatorul

Haralambie Vochiþoiupentru ComplexulEnergetic Hunedoaraºi nimeni din minis-terul condus de VictorGrigorescu nu spunenimic. Asta, în timpce liberalii ºi socialdemocraþii se ceartãpe cine a dus lagroapã mineritul.

ªi dacã acum nu maiconteazã cine nu a fãcuttreabã, Vochiþoiu vine ºine aratã care sunt celetrei variante propuse deel, plus cã aduce uninvestitor care e gata sãinvesteascã la Petroºanio jumãtate de miliard deeuro.

„Am adus 3 soluþii.Una este legatã de onegociere cu ComisiaEuropeanã, în care statulromân sã aibã dreptul sãîºi producã pânã la 5%din energia din sistemulenergetic naþional, la unpreþ reglementat, care arpermite achiziþionareakW-þilor produºi deCEH, la preþul de producþie. A douasoluþie, este ca pe facturile sã fie intrudusão sumã infimã, dar caresã permitã salvareahuilei de România. Acest interes strategic,naþional, care este huila,sunt convins cã româniiar susþine-o, aºa cumtrimitem de ani de zile miliarde pentru proprietarii elicelor saucelulelor fotovoltaice depe teritorul României,iar a treia soluþie este

oferta concretã fãcutãMinisterului României de a intra într-unparteneriat public-privat,prin care un grup deinvestitori sunt gata sãinvesteascã 500 de milioane de euro”, adeclarat HaralambieVochiþoiu, senator dinValea Jiului, care a ºiprezentat acest proiectpreºedintelui KlausIohannis.

Toate ar putea fisoluþii viabile ºi,Vochiþoiu a demonstratcã este o chestiune devoinþã, în momentul încare a purtat telefonic odiscuþie ºi cu cei de laANRE. ReprezentantulANRE a recunoscut cãar putea fi introdusãacea taxã pe facturi,pentru susþinerea mineri-tului, dar numai printr-ovoinþã politicã a guver-nului, care trebuie sã deao hotãrâre în acest sens.

Voinþa este singurullucru care le lipseºtecelor care ar putea sãfacã ceva, iar asta s-ademonstrat ºi atuncicând Vochiþoiu a pusumãrul ºi, dupã un deceniu în care direc-torul CªS Petroºani,Zoltan Toth a cerut sprijin peste tot, a adusºi un milion de euro,bani cu care se vareabilita sala polivalentã.

De altfel, senatorulVochiþoiu spune cãsoluþia cu care vininvestitorii din Germaniaeste singura viabilã, iarreprezentanþii lor auavut, dupã cum reiesedin scrisoarea deintenþie, discuþii la Deva

cu Cosmin Chiuzan,Sorin Vasilescu ºi Adrian David.

Firma germanã senumeºte ScharfsteinGroup ºi doreºte unparteneriat public-privatîn judeþul Hunedoarapentru salvarea celui maimare colos industrial dinzona noastrã, iar pentruasta aduce aici 500 demilioane de euro.Aceºtia vor sã creeze osocietate pe acþiuni,supusã legislaþiei dinRomânia, deciziileurmând sã fie luate de

AGA. Statul român ar urma sã aibã drept de veto, dacã sunt implicate proiecte de risc a securitãþiinaþionale ºi ar urma sãfacã o inventariere atuturor imobilelor careurma sã intre în cadrulproiectului. Mai mult,nemþii spun cã profitul,dacã el va exista, va fidistribuit proporþional cuparticipaþia la capitalulsocietãþii a pãrþilor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Nicio reacþie încazul primelorde la CEHM inisterul Energiei nu

are nicio reacþie înceea ce priveºte primeleîncasate de fosta conducere aConsiliului de Administraþiede la Complexul EnergeticHunedoara. Foºtii membri ai CA-ului au avut primeconsistente chiar cu o ziînainte de declararea insolvenþei societãþii.

La acel moment, ministrulEnergiei, Victor Grigorescu a dispus efectuarea unui control laCEH pentru a stabili în ce bazãau fost acordate aceste bonificaþii.La ºase luni de la acel moment,nu existã niciun rezultat vizavi deacest subiect. ªapte din membriiConsiliului de Administraþie auîncasat în data de 6 ianuarie numai puþin de 80 de mii de lei.Cea mai mare sumã a fostîncasatã de Stamin Purcaru, învaloare de 20 de mii de lei. A

urmat Aurelian Ghimpãu cu 17mii de lei. Elena Popescu,Mihaela Preda, Sîrbu NegruPartenie Nicolae ºi IulianTudorache au încasat câte 9000de lei fiecare, iar Alexandru Blaj aprimit 7000 de lei. Conformlegii, ºi dacã managerii CEH saumembrii Consiliului deAdministraþie realizau 1% dinplan sau chiar ºi 0,01% aceºtia ar fi beneficiat de componentavariabilã.

“Aceste drepturi bãneºtireprezintã plata componenteivariabile acordatã în funcþie deîndeplinirea nivelului þintã al indi-catorilor de performanþã aprobaþiprin Planul de administrare.Componenta variabilã are douãsubcomponente. Subcomponentaanualã – NU S-A ACORDATîntrucât este condiþionatã deîndeplinirea nivelului þintei anualea indicatorilor de performanþã.Subcomponenta trimestrialã –acordatã în tranºe trimestriale încondiþiile prevãzute dupã cumurmeazã dacã Indicatorul globaltrimestrial se realizeazã 100% saupeste – se acordã trimestrial100%, iar dacã Indicatorul glo-bal trimestrial se realizeazã sub

100% – se acordã trimestrial75%. Aceste drepturi de naturãsalarialã nu au fost acordatetrimestrial având în vedere cãsocietatea nu a avut Buget deVenituri ºi Cheltuieli aprobat. Înluna noiembrie prin HG942/11.11.2015 publicatã în M.Of. 863/19.11.2015 s-a aprobatBugetul de Venituri ºi Cheltuieli aS CEH-SA. În aceste condiþii,achitarea acestor drepturi bãneºti a devenit obligatorie, fapt materializat în achitarea celor3 tranºe aferente componenteivariabile, subcomponenta trimestrialã, în condiþiile prevãzutede aliniatul b)”, se aratã într-unrãspuns al CEH.

Ministrul Energiei nu are niciun rãspuns oficial cu privire laaceastã situaþie, asta deºi laînceputul anului Corpul deControl s-a deplasat la ComplexulEnergetic Hunedoara pentru averifica acest aspect. Acum cândbarca se scufundã, niciunul dintremembrii Consiliului deAdministraþie nu îºi recunoaºtevina, chiar dacã raportul adminis-tratorului judiciar scoate la luminãanumite aspecte nu tocmai legale.

Monika BACIUMonika BACIU

Fabulos! Existã soluþii pentru CEH, doar sã le ia cineva în seamã

Lipsa perspectivelordin Valea Jiului,

lipsa locurilor de muncã,îi determinã pe adulþi sãfacã sacrificii. Sacrifiulsuprem este a stadeparte de familii, decopii. Mii de copii dinîntreaga Vale a Jiuluitrãiesc cu bunicii, alterude sau cu vecinii.

Totul din cauzapãrinþilor care au plecatla muncã peste hotare

pentru a le asigura un trai

mai bun celor mici. Doarla Petroºani sunt peste600 de copii lãsaþi în grijafamiliei extinse.

“La Petroºani avempeste 600 de copii aicãror pãrinþi sunt plecaþiîn strãinãtate”, spun reprezentanþii administraþiei locale de laPetroºani.

Psihologii ne spun cãlipsa pãrinþilor are unimpact negativ asupracopiilor.

“Impactul este unul neg-ativ, pentru unii prin dez-voltarea sentimentului cãsunt abandonaþi, ceea cepoate duce la retrageresocialã, la problemeemoþionale ºi la scãderearandamentului ºcolar, iarpentru alþii, prin acela defalsã autonomie ºi siguranþade sine crescutã, care ducla neinteriorizarea respec-tãrii regulilor ºi de aici risculde delincvenþã/devianþãjuvenilã”, a declarat Cãtãlin Gogioiu, psiholog.

Astfel, pãrinþii îºi sacrificã familia pentru a leoferi copiilor lor un traimai bun. Sunt cazuri încare ambii pãrinþi sunt ple-caþi ºi atunci copiii minorirãmân în grija rudelor sauchiar a vecinilor. Copiii aicãror pãrinþi sunt plecaþisã lucreze în altã þarãreprezintã o categorieextrem de vulnerabilã. Ei au nevoie de suportspecializat emoþional ºieducaþional.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016 Actualitate 5

Jurnalistul MarianBoboc a fãcut

posibil sã auzim cutoþii câteva „Ecouri dinAninoasa”. Exact aºaºi-a intitulat primulvolum dintr-o istoriepãstratã în rafturilebibliotecilor, dar careva ajunge mai ales laelevii din acest oraº.

Cândva aici a începutviaþa minerilor, iarperioada surprinsã încartea, pe care a lansat-omiercuri la Aninoasa,este cea interbelicã.

Marian Boboc a scosla lumina tiparului, ºi deaceastã datã, o istorie pecare a cules-o dupã omuncã printre rafturile

vechi ale istoriei. A gãsitoameni modeºti care auscris ºi descris ceea ce seîntâmpla prin anii 20 –30 în acest colþ al VãiiJiului, dar i-a fãcut sã nemai vorbeascã încã o datã ºi nouã, contemporanilor.

„Mi-am dat seama,documentându-mã,vreun an de zile, cã potsã scriu chiar nu o carte,ci chiar mai multe cãrþi.De aceea acum estevolumul I. Nu trebuie sãmai mergeþi în biblioteci,ca sã aflaþi ce s-a întâmplat în Aninoasa,între anii 1920 - 1940.

Cartea începe cu omonografie a oraºului,publicatã de doi profe-sori din epocã, Mihai

Borza ºi Ion Marian, carea fost publicatã în revistaPlaiuri hunedorene, înserial, dar numai cuiniþiale. Mã gândesc cã,în epoca de azi a plagia-torilor, cine ar mai aveaatâta modestie, pentrucã este o muncã foartebine scrisã, sã semnezecu iniþiale. ªi am fostcurios sã aflu cine eraucu adevãrat. Prin 1938am dat de ei ºi am zis sãscriu ºi eu”, a spus lalansarea cãrþii, autorulMarian Boboc.

Cartea, care a apãrutîntr-o ediþie de excepþie,pãstreazã parfumulacelor vremuri, iarpoveºtile sunt culese dincãrþi rare ºi vechi.

Boboc a redat

amintirile celor care au intrat prima datã înminã ºi viaþa oamenilorobºnuiþi. A redat chiar ºio bãtaie iscatã în ziua de Crãciun, între intelectualii locului ºi jandarmii de atunci.

Marian Boboc spunecã s-a oprit în 1939 cuistoria oraºului Aninoasa,dar cã va continua ºipoate cã noi suntem

acum datori sã scrie frumos prezentul.

„Sufletul unei aºezãrieste cultura, iar astãzianinosenii pot spune cãau viitor. Este o cartedespre trecut, dar carese vrea pentru viitor,pentru copiii ºi nepoþiinoºtri”, a menþionat ºiAdrian David, preºedin-tele C J Hunedoara,finanþatorul cãrþii ºi celcare a avut ideea de a-lîndemna pe MarianBoboc sã caute în arhiveistoria acestui loc.

Câte un exemplar dinaceastã carte, va ajungela elevii din localitate,absolvenþii clasei a XII-a,care trebuie sã ducã maideparte istoria oraºului ºisã îl facã viabil.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Sute de gimnaºtiaºteptaþi la

Petroºani. La sfârºitulacestei sãptãmâni,sala de sport aColegiului EconomicHermes din Petroºaniva gãzdui cea de-a X-aediþie a Cupei Parâng.

Este ediþia aniversarãa concursului naþional degimnasticã aerobicã,iar la Petroºani suntaºteptaþi copii de latoate cluburile ºi palatelecopiilor din þarã.

“Participã loturile de sportivi de laCluburile/palatele copiilor din Arad, ASMilenium Art Giurgiu,Bãicoi, Baraolt, Bãlan,AS Minorda Bucureºti,Palatul NaþionalBucureºti, Caracal,Gheorgheni, Iaºi,

Oradea, Ploieºti, Slatina,Târgu Jiu ºi Petroºani”,spun reprezentanþiiClubului Copiilor dinPetroºani.

Concursul naþional degimnasticã aerobicã“Cupa Parâng” a devenito tradiþie, iar organiza-torii sunt cei de la ClubulCopiilor Petroºani.Municipalitatea de la

Petroºani susþine sportul,astfel cã din bugetullocal a fost alocatã sumade 9000 de lei.

“Practicarea unuisport reprezintã ºansaunei dezvoltãri armo-nioase, a gãsirii unuiechilibru între spirit ºitrup, iar copiii careurmeazã calea sportului,descoperã disciplina,

atât de necesarã pentruclãdirea unui viitor desucces. Fiecare copilcare practicã un sport,fie el de performanþãsau nu, trebuie susþinutºi încurajat. De aseme-na, fiecare proiect iniþiatde cãtre instituþii deînvãþãmânt sau de cãtreministere, care au cascop principal promovarea sportuluitrebuie susþinut”, spunreprezentanþii municipa-litãþii de la Petroºani.

În perioada 27-28mai la Petroºani va avealoc cea de-a X-a ediþie aConcursului naþional degimnasticã aerobicãCupa Parâng. Suntaºteptate echipe de lacluburile copiilor ºipalatele copiilor dinîntreaga þarã.


Bãlãcealãde ziuacopiluluiToþi copiii din

întreaga Vale aJiului sunt aºteptaþi,sâmbãtã, la bazinul deînot didactic dinPetroºani. Aici va avealoc un eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaþionale aCopilului.

“Le-am pregãtit mai multe concursuriorganizate pe grupe devârstã. Îi aºteptãm pe toþicopiii la acest evenimentdedicat special lor”, adeclarat Petre Popa,

administratorul bazinuluide înot didactic.

Cu aceastã ocazie, pe tot parcursul zilei desâmbãtã intrarea la bazinuldidactic va fi gratuitã atâtpentru copii cât ºi pentruadulþi. Distracþia estegarantatã.

Petroºani a fost dat înfolosinþã în anul 2014.Pentru realizarea acestuiproiect a cãrui valoareeste, potrivit devizelor înbaza cãruia deja au fostefectuate decontãrile cãtreconstructori, de 3,739 mi-lioane de lei, administraþialocalã de la Petroºani acontribuit cu suma de329.254 lei punând deasemenea, la dispoziþie, înmod gratuit, terenul pentruamplasarea construcþiei.


Încep un nou capitolal vieþii. Cartea

vieþii scrie o nouã paginã din viaþa acelor peste 300 de stu-denþi ai Universitãþiidin Petroºani care auabsolvit cursurile universitare de licenþã.

Ieri a avut loc ultimulcurs festiv, iar cei 160de absolvenþi ai Facultãþiide ªtiinþe ºi-au luat “larevedere” de la profesoriºi de la colegi pornindpe un nou drum. Cel al cunoaºterii, cel alcarierei.

“Pentru început am o provocare pentruabsolvenþi. Vreau sã vãrog sã vã întoarceþi, pen-tru câteva secunde, întrecut, sã vã amintiþi deprima datã când aþi tre-cut pragul acestei insti-

tuþii, sã vã aduceþiaminte de primul profe-sor care a venit sã seprezinte, sã vã aduceþiaminte de prima nota de10 obþinutã pe drept,dar sã vã aduceþi aminteºi de prima restanþã.Sunt sigurã cã pentrumajoritatea dintre voiaceste lucruri erauneobiºnuite, care acumvã sunt familiare. Astãziam aºteptat cu toþii, ziua

absolvirii”, a spus unadintre absolventeleFacultãþii de ªtiinþe.

Nu doar absolvenþii au avut emoþii, ci ºicadrele didactice care i-au îndrumat pe aceºtiaîn timpul facultãþii ºi le-audeschis noi orizonturi.

“Îi felicit pentru faptulcã au absolvit studiilesuperioare în care au datdovadã, nu numai deacumularea unor

cunoºtinþe necesare pen-tru viitoarea profesiunecât au dat dovadã decreativitate, de spirit ino-vator ºi au fost îndrumaþide dascãlii noºtri ºi spreidea de antreprenoriat,de a crea viitoare între-prinderi. Le transmit sãcontinue aceastã activi-tate, sã continue studiilecare le-au început, prinstudii de master ºi doctorat, îi încurajez sãacceseze o serie deoferte de muncã pentrua se integra ºi a vedearealitãþile firmelor, înspecial a celor private,dar ºi a celor de stat, ºi îiîncurajez sã caute sã seperfecþioneze continuusã arate cã absolvenþiiUniversitãþii dinPetroºani sunt specialiºticare sunt cãutaþi înîntreaga lume”, a

declarat prof.univ.dr.ing.Radu Sorin, rectorulUniversitãþii Petroºani.

Din cei aproape 400 de studenþi care audevenit absolvenþi, undeva la 10% nu vorsusþine examenul delicenþã în acest an dincauza restanþelor.

“În acest an de laFacultatea de ªtiinþeabsolvã aproximativ 160 de studenþi, de laFacultatea de InginerieMecanicã ºi Electricã100 ºi 85 de laFacultatea de Mine.Aproape toþi suntpregãtiþi sã susþinãlicenþa. Avem, de regulã,un procent de 10 – 12%care mai au restanþe, vorpromova aceste restanþeîn sesiunea de toamnã ºivor susþine licenþa în februarie anul viitor”, amai subliniat sursa citatã.

Aceºti tineri potschimba Valea Jiului prinideile lor. Au alte pers-pective, alte strategii

pentru schimbareazonei.

“Sunt dintre cei carepot schimba prin ideilelor Valea Jiului, suntprintre cei care ar puteacu un sprijin din parteacomunitãþilor locale, cuun sprijin din parteafinanþatorilor, respectivinstituþii bancare, cu unsprijin ºi din parteacomunitãþii judeþene sãcreeze întreprinderi, sãangajaze un numãr depersonal suficient cât sã lucreze la aceste întreprinderi ºi care sãfie motorul unei dezvoltãri regionale, uneireorientãri înspre altetipuri de activitãþi faþã decele tradiþionale de acum100 de ani”, a conchisrectorul UniversitãþiiPetroºani.

Urmeazã ca de lunaviitoare absolvenþii sãsusþinã examenele delicenþã.


În România existãaproximativ 50 despecii de ciuperciotrãvitoare, iar cazurilede otrãviri involuntarecu ciuperci sunt cauzate de ignoranþapersoanelor care leculeg sau al celor carele procurã de la persoane necunoscute.

Intoxicaþiile cuciuperci otrãvitoare pot fi împãrþite dupãdebutul bolii în intoxi-caþii cu ciuperci cudebut rapid (0,5-6 ore)unde majoritatea simp-tomelor intoxicaþilor cu

ciuperci cu perioadãscurtã de incubare, semanifestã digestiv (principii laxative saupurgative) sau nervos,respectiv intoxicaþii cuciuperci cu debut tardiv(6 – 48 ore), cazurimult mai periculoasedecât cele cu debutrapid, deoarece toxinele au timp sãacþioneze asupradiferitelor organe ºi sisteme încã înainte deapariþia primelor simp-tome (la debut: 6 – 48ore vomã ºi diareeasunt atât de intense

încât pot aducemoartea prin colaps ºideshidratare; cãtre atreia sau a patra zi dela debutul primelorsimptome, survine ceade-a doua agresiune,aceea hepaticã - hepatita citoliticã seagraveazã ºi se com-plicã, asociindu-se cutulburãri renale ºi pulmonare grave).

“Atragem atenþiapopulaþiei asupra riscului la care seexpun persoanele careconsumã ciuperciculese din mediul natu-ral sau cumpãrate de la persoane particulare.Având în vedere cã esteposibilã o evoluþiegravã, uneori letalã abolii, intoxicaþia cu ciu-perci trebuie considera-tã o urgenþã medicalãmajorã, fiind obligatorieapelarea numãrului deurgenþã 112 ºiprezentarea imediatãîntr-un serviciu medicalde urgenþã”, afirmãMona Radu, directorexeutiv delegat DSPHunedoara

În judeþul Hunedoaraîn anul 2014 au fostînregistrate 11 cazuride intoxicaþie cu ciuperci, în 2015 aufost 3 cazuri, iar înacest an s-au înregistratdeja 6 cazuri.

„Ecouri din Aninoasa”, cu Marian Boboc

Gimnaºtii îºi dau întâlnire la Petroºani

Cartea vieþii scrie un nou capitol pentruabsolvenþii Universitãþii Petroºani

600 de copii cresc fãrã pãrinþi Atenþie la ciuperci!Medicii din cadrul Direcþiei de Sãnãtate

Publicã Hunedoara atrag atenþia asuprariscului consumului de ciuperci, dat fiind faptul cã în aceastã perioadã intoxicaþiile cuciuperci reprezintã o problemã medicalãimportantã din cauza frecvenþei crescute aacestora în acest sezon bogat în precipitaþiicare favorizeazã dezvoltarea ciupercilor spontane, cât ºi din cauza gravitãþii acestorîmbolnãviri.

Lipsa perspectivelordin Valea Jiului,

lipsa locurilor de muncã,îi determinã pe adulþi sãfacã sacrificii. Sacrifiulsuprem este a stadeparte de familii, decopii. Mii de copii dinîntreaga Vale a Jiuluitrãiesc cu bunicii, alterude sau cu vecinii.

Totul din cauzapãrinþilor care au plecatla muncã peste hotare

pentru a le asigura un trai

mai bun celor mici. Doarla Petroºani sunt peste600 de copii lãsaþi în grijafamiliei extinse.

“La Petroºani avempeste 600 de copii aicãror pãrinþi sunt plecaþiîn strãinãtate”, spun reprezentanþii administraþiei locale de laPetroºani.

Psihologii ne spun cãlipsa pãrinþilor are unimpact negativ asupracopiilor.

“Impactul este unul neg-ativ, pentru unii prin dez-voltarea sentimentului cãsunt abandonaþi, ceea cepoate duce la retrageresocialã, la problemeemoþionale ºi la scãderearandamentului ºcolar, iarpentru alþii, prin acela defalsã autonomie ºi siguranþade sine crescutã, care ducla neinteriorizarea respec-tãrii regulilor ºi de aici risculde delincvenþã/devianþãjuvenilã”, a declarat Cãtãlin Gogioiu, psiholog.

Astfel, pãrinþii îºi sacrificã familia pentru a leoferi copiilor lor un traimai bun. Sunt cazuri încare ambii pãrinþi sunt ple-caþi ºi atunci copiii minorirãmân în grija rudelor sauchiar a vecinilor. Copiii aicãror pãrinþi sunt plecaþisã lucreze în altã þarãreprezintã o categorieextrem de vulnerabilã. Ei au nevoie de suportspecializat emoþional ºieducaþional.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016 Actualitate 5

Jurnalistul MarianBoboc a fãcut

posibil sã auzim cutoþii câteva „Ecouri dinAninoasa”. Exact aºaºi-a intitulat primulvolum dintr-o istoriepãstratã în rafturilebibliotecilor, dar careva ajunge mai ales laelevii din acest oraº.

Cândva aici a începutviaþa minerilor, iarperioada surprinsã încartea, pe care a lansat-omiercuri la Aninoasa,este cea interbelicã.

Marian Boboc a scosla lumina tiparului, ºi deaceastã datã, o istorie pecare a cules-o dupã omuncã printre rafturile

vechi ale istoriei. A gãsitoameni modeºti care auscris ºi descris ceea ce seîntâmpla prin anii 20 –30 în acest colþ al VãiiJiului, dar i-a fãcut sã nemai vorbeascã încã o datã ºi nouã, contemporanilor.

„Mi-am dat seama,documentându-mã,vreun an de zile, cã potsã scriu chiar nu o carte,ci chiar mai multe cãrþi.De aceea acum estevolumul I. Nu trebuie sãmai mergeþi în biblioteci,ca sã aflaþi ce s-a întâmplat în Aninoasa,între anii 1920 - 1940.

Cartea începe cu omonografie a oraºului,publicatã de doi profe-sori din epocã, Mihai

Borza ºi Ion Marian, carea fost publicatã în revistaPlaiuri hunedorene, înserial, dar numai cuiniþiale. Mã gândesc cã,în epoca de azi a plagia-torilor, cine ar mai aveaatâta modestie, pentrucã este o muncã foartebine scrisã, sã semnezecu iniþiale. ªi am fostcurios sã aflu cine eraucu adevãrat. Prin 1938am dat de ei ºi am zis sãscriu ºi eu”, a spus lalansarea cãrþii, autorulMarian Boboc.

Cartea, care a apãrutîntr-o ediþie de excepþie,pãstreazã parfumulacelor vremuri, iarpoveºtile sunt culese dincãrþi rare ºi vechi.

Boboc a redat

amintirile celor care au intrat prima datã înminã ºi viaþa oamenilorobºnuiþi. A redat chiar ºio bãtaie iscatã în ziua de Crãciun, între intelectualii locului ºi jandarmii de atunci.

Marian Boboc spunecã s-a oprit în 1939 cuistoria oraºului Aninoasa,dar cã va continua ºipoate cã noi suntem

acum datori sã scrie frumos prezentul.

„Sufletul unei aºezãrieste cultura, iar astãzianinosenii pot spune cãau viitor. Este o cartedespre trecut, dar carese vrea pentru viitor,pentru copiii ºi nepoþiinoºtri”, a menþionat ºiAdrian David, preºedin-tele C J Hunedoara,finanþatorul cãrþii ºi celcare a avut ideea de a-lîndemna pe MarianBoboc sã caute în arhiveistoria acestui loc.

Câte un exemplar dinaceastã carte, va ajungela elevii din localitate,absolvenþii clasei a XII-a,care trebuie sã ducã maideparte istoria oraºului ºisã îl facã viabil.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Sute de gimnaºtiaºteptaþi la

Petroºani. La sfârºitulacestei sãptãmâni,sala de sport aColegiului EconomicHermes din Petroºaniva gãzdui cea de-a X-aediþie a Cupei Parâng.

Este ediþia aniversarãa concursului naþional degimnasticã aerobicã,iar la Petroºani suntaºteptaþi copii de latoate cluburile ºi palatelecopiilor din þarã.

“Participã loturile de sportivi de laCluburile/palatele copiilor din Arad, ASMilenium Art Giurgiu,Bãicoi, Baraolt, Bãlan,AS Minorda Bucureºti,Palatul NaþionalBucureºti, Caracal,Gheorgheni, Iaºi,

Oradea, Ploieºti, Slatina,Târgu Jiu ºi Petroºani”,spun reprezentanþiiClubului Copiilor dinPetroºani.

Concursul naþional degimnasticã aerobicã“Cupa Parâng” a devenito tradiþie, iar organiza-torii sunt cei de la ClubulCopiilor Petroºani.Municipalitatea de la

Petroºani susþine sportul,astfel cã din bugetullocal a fost alocatã sumade 9000 de lei.

“Practicarea unuisport reprezintã ºansaunei dezvoltãri armo-nioase, a gãsirii unuiechilibru între spirit ºitrup, iar copiii careurmeazã calea sportului,descoperã disciplina,

atât de necesarã pentruclãdirea unui viitor desucces. Fiecare copilcare practicã un sport,fie el de performanþãsau nu, trebuie susþinutºi încurajat. De aseme-na, fiecare proiect iniþiatde cãtre instituþii deînvãþãmânt sau de cãtreministere, care au cascop principal promovarea sportuluitrebuie susþinut”, spunreprezentanþii municipa-litãþii de la Petroºani.

În perioada 27-28mai la Petroºani va avealoc cea de-a X-a ediþie aConcursului naþional degimnasticã aerobicãCupa Parâng. Suntaºteptate echipe de lacluburile copiilor ºipalatele copiilor dinîntreaga þarã.


Bãlãcealãde ziuacopiluluiToþi copiii din

întreaga Vale aJiului sunt aºteptaþi,sâmbãtã, la bazinul deînot didactic dinPetroºani. Aici va avealoc un eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaþionale aCopilului.

“Le-am pregãtit mai multe concursuriorganizate pe grupe devârstã. Îi aºteptãm pe toþicopiii la acest evenimentdedicat special lor”, adeclarat Petre Popa,

administratorul bazinuluide înot didactic.

Cu aceastã ocazie, pe tot parcursul zilei desâmbãtã intrarea la bazinuldidactic va fi gratuitã atâtpentru copii cât ºi pentruadulþi. Distracþia estegarantatã.

Petroºani a fost dat înfolosinþã în anul 2014.Pentru realizarea acestuiproiect a cãrui valoareeste, potrivit devizelor înbaza cãruia deja au fostefectuate decontãrile cãtreconstructori, de 3,739 mi-lioane de lei, administraþialocalã de la Petroºani acontribuit cu suma de329.254 lei punând deasemenea, la dispoziþie, înmod gratuit, terenul pentruamplasarea construcþiei.


Încep un nou capitolal vieþii. Cartea

vieþii scrie o nouã paginã din viaþa acelor peste 300 de stu-denþi ai Universitãþiidin Petroºani care auabsolvit cursurile universitare de licenþã.

Ieri a avut loc ultimulcurs festiv, iar cei 160de absolvenþi ai Facultãþiide ªtiinþe ºi-au luat “larevedere” de la profesoriºi de la colegi pornindpe un nou drum. Cel al cunoaºterii, cel alcarierei.

“Pentru început am o provocare pentruabsolvenþi. Vreau sã vãrog sã vã întoarceþi, pen-tru câteva secunde, întrecut, sã vã amintiþi deprima datã când aþi tre-cut pragul acestei insti-

tuþii, sã vã aduceþiaminte de primul profe-sor care a venit sã seprezinte, sã vã aduceþiaminte de prima nota de10 obþinutã pe drept,dar sã vã aduceþi aminteºi de prima restanþã.Sunt sigurã cã pentrumajoritatea dintre voiaceste lucruri erauneobiºnuite, care acumvã sunt familiare. Astãziam aºteptat cu toþii, ziua

absolvirii”, a spus unadintre absolventeleFacultãþii de ªtiinþe.

Nu doar absolvenþii au avut emoþii, ci ºicadrele didactice care i-au îndrumat pe aceºtiaîn timpul facultãþii ºi le-audeschis noi orizonturi.

“Îi felicit pentru faptulcã au absolvit studiilesuperioare în care au datdovadã, nu numai deacumularea unor

cunoºtinþe necesare pen-tru viitoarea profesiunecât au dat dovadã decreativitate, de spirit ino-vator ºi au fost îndrumaþide dascãlii noºtri ºi spreidea de antreprenoriat,de a crea viitoare între-prinderi. Le transmit sãcontinue aceastã activi-tate, sã continue studiilecare le-au început, prinstudii de master ºi doctorat, îi încurajez sãacceseze o serie deoferte de muncã pentrua se integra ºi a vedearealitãþile firmelor, înspecial a celor private,dar ºi a celor de stat, ºi îiîncurajez sã caute sã seperfecþioneze continuusã arate cã absolvenþiiUniversitãþii dinPetroºani sunt specialiºticare sunt cãutaþi înîntreaga lume”, a

declarat prof.univ.dr.ing.Radu Sorin, rectorulUniversitãþii Petroºani.

Din cei aproape 400 de studenþi care audevenit absolvenþi, undeva la 10% nu vorsusþine examenul delicenþã în acest an dincauza restanþelor.

“În acest an de laFacultatea de ªtiinþeabsolvã aproximativ 160 de studenþi, de laFacultatea de InginerieMecanicã ºi Electricã100 ºi 85 de laFacultatea de Mine.Aproape toþi suntpregãtiþi sã susþinãlicenþa. Avem, de regulã,un procent de 10 – 12%care mai au restanþe, vorpromova aceste restanþeîn sesiunea de toamnã ºivor susþine licenþa în februarie anul viitor”, amai subliniat sursa citatã.

Aceºti tineri potschimba Valea Jiului prinideile lor. Au alte pers-pective, alte strategii

pentru schimbareazonei.

“Sunt dintre cei carepot schimba prin ideilelor Valea Jiului, suntprintre cei care ar puteacu un sprijin din parteacomunitãþilor locale, cuun sprijin din parteafinanþatorilor, respectivinstituþii bancare, cu unsprijin ºi din parteacomunitãþii judeþene sãcreeze întreprinderi, sãangajaze un numãr depersonal suficient cât sã lucreze la aceste întreprinderi ºi care sãfie motorul unei dezvoltãri regionale, uneireorientãri înspre altetipuri de activitãþi faþã decele tradiþionale de acum100 de ani”, a conchisrectorul UniversitãþiiPetroºani.

Urmeazã ca de lunaviitoare absolvenþii sãsusþinã examenele delicenþã.


În România existãaproximativ 50 despecii de ciuperciotrãvitoare, iar cazurilede otrãviri involuntarecu ciuperci sunt cauzate de ignoranþapersoanelor care leculeg sau al celor carele procurã de la persoane necunoscute.

Intoxicaþiile cuciuperci otrãvitoare pot fi împãrþite dupãdebutul bolii în intoxi-caþii cu ciuperci cudebut rapid (0,5-6 ore)unde majoritatea simp-tomelor intoxicaþilor cu

ciuperci cu perioadãscurtã de incubare, semanifestã digestiv (principii laxative saupurgative) sau nervos,respectiv intoxicaþii cuciuperci cu debut tardiv(6 – 48 ore), cazurimult mai periculoasedecât cele cu debutrapid, deoarece toxinele au timp sãacþioneze asupradiferitelor organe ºi sisteme încã înainte deapariþia primelor simp-tome (la debut: 6 – 48ore vomã ºi diareeasunt atât de intense

încât pot aducemoartea prin colaps ºideshidratare; cãtre atreia sau a patra zi dela debutul primelorsimptome, survine ceade-a doua agresiune,aceea hepaticã - hepatita citoliticã seagraveazã ºi se com-plicã, asociindu-se cutulburãri renale ºi pulmonare grave).

“Atragem atenþiapopulaþiei asupra riscului la care seexpun persoanele careconsumã ciuperciculese din mediul natu-ral sau cumpãrate de la persoane particulare.Având în vedere cã esteposibilã o evoluþiegravã, uneori letalã abolii, intoxicaþia cu ciu-perci trebuie considera-tã o urgenþã medicalãmajorã, fiind obligatorieapelarea numãrului deurgenþã 112 ºiprezentarea imediatãîntr-un serviciu medicalde urgenþã”, afirmãMona Radu, directorexeutiv delegat DSPHunedoara

În judeþul Hunedoaraîn anul 2014 au fostînregistrate 11 cazuride intoxicaþie cu ciuperci, în 2015 aufost 3 cazuri, iar înacest an s-au înregistratdeja 6 cazuri.

„Ecouri din Aninoasa”, cu Marian Boboc

Gimnaºtii îºi dau întâlnire la Petroºani

Cartea vieþii scrie un nou capitol pentruabsolvenþii Universitãþii Petroºani

600 de copii cresc fãrã pãrinþi Atenþie la ciuperci!Medicii din cadrul Direcþiei de Sãnãtate

Publicã Hunedoara atrag atenþia asuprariscului consumului de ciuperci, dat fiind faptul cã în aceastã perioadã intoxicaþiile cuciuperci reprezintã o problemã medicalãimportantã din cauza frecvenþei crescute aacestora în acest sezon bogat în precipitaþiicare favorizeazã dezvoltarea ciupercilor spontane, cât ºi din cauza gravitãþii acestorîmbolnãviri.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 20166 Actualitate

Lipsit de cele mai elementare noþiuni privindsituaþia economicã realã ajudeþului Hunedoara, actualulpreºedinte (de conjuncturã) alConsiliului JudeþeanHunedoara, Adrian David, afãcut ceea ce liberalii contin-uã de doisprezece ani: sãarunce pisica în curtea celorde la PSD.

Prezenþa fostului premierVictor Ponta în Valea Jiului,a deputatului Rovana Plumb,a fostului Ministru de FinanþeEugen Teodorovici ºi a fostului vicepremierLiviu Dragnea i-a dat fiorireci liberalului Adrian David.

Domnule David, prezenþaîn judeþul Hunedoara a mem-brilor marcanþi ai PartidulSocial Democrat e o dovadãclarã cã nu ne temem sãaducem în faþa oamenilor lideri ai partidului care aufãcut parte din cel mai per-formant guvern al Românieipostdecembriste! Suntoameni cãrora le pasã dehunedoreni, care nu se temsã aparã în faþa lor ºi, maiales, care pot sã le vorbeascãdespre ceea ce trebuie fãcutîn urmãtorii patru ani.

Unde sunt liderii dumnea-voastrã, domnule David?Unde este Vasile Blaga sauAlina Gorghiu? De ce nu vin

ei aici, în judeþul Hunedoara?Unde este guvernul domnuluiIohannis? De altfel, ce pot eisã spunã hunedorenilor? Sã prezinte „marile realizãri”liberale din Hunedoara ultim-ilor 12 ani? Evident cã nu. Lafel cum e evident cã hune-dorenii ºtiu ce a însemnatdomnia liberalã în acest judeþ.Tocmai de aceea, domnuleDavid, nu veþi reuºi sã depãºiþistagiul de preºedinte de con-juncturã. O conjuncturã cãreiahunedorenii îi vor pune punctîn data de 5 iunie.

A ºchia nu saredeparte de trunchi?

Domnule David, dumneavoastrã aþi moºtenitfotoliul preºedintelui ºi vi-lasumaþi fãrã niciun merit,fãrã a prezenta un CV alegãtorilor ºi fãrã a dezminþiatacurile din presã referitoarela trecutul pe care îl aveþi.Considerãm atacul pe care l-aþi iniþiat în presã un act dedisperare ºi înþelegem cã iminenta pierdere a puterii vãdeterminã sã recurgeþi la acþiuni ºi declaraþii care nu vã fac cinste.

P SD – un partid de echipã

Nu credeam cã o declara-þie a preºedintelui PSD, Liviu

Dragnea, poate genera oasemenea isterie în rândurilePNL Hunedoara. Am spus ºirepetãm: PSD este un partiddemocratic în care conteazãmunca în echipã. De aceea,am considerat cã, mai întâi,trebuie sã dovedim ceea ceputem ºi apoi sã ne încu-nunãm cu laurii succesului.

D avid ºi complexul

Preºedintele PNLHunedoara, domnul David,se aratã îngrijorat de soartaComplexului EnergeticHunedoara. Cam târziu, pentru cã, pânã acum, înafarã de vorbe goale, PNL nua fãcut nimic. PNL nu trebuiesã nege cã a schimbat atâþiaminiºtri de la Energie, încât,firesc, de la un moment dat,le pierzi ºirul.

Liberalii uitã cum au promovat în funcþiile de

directori ai termocentraleiMintia ingineri constructori,ingineri de cãi ferate ºi alte„cadre de nãdejde” care nuaveau nimic în comun cuproducþia de energie electricã.

D ecizie sau vorbe?

Preºedintele PNLHunedoara, domnul deputatÞîmpãu, este secretarulComisiei pentru industrii ºiservicii. Oare poate spune,sincer, de câte ori a încercatsã ajute, concret, ºi nudeclarativ, CEH? Mai precis,a elaborat vreun plan de salvare a CEH, a propusvreun proiect de lege? Noi nu ne aducem aminte!

Preºedintele PSD, LiviuDragnea, a spus foarte clarcã mineritul ºi producþia deenergie în termocentrale trebuie sã continue. Din acest

motiv, sãptãmâna viitoare,domnul Dragnea va avea odiscuþie aplicatã cu premierulCioloº. ªi tot din acest motiv,PSD pregãteºte un program concret de redresareeconomicã a Vãii Jiului, bazat pe elemente ºiproiecte, în care producþiade energie pe bazã de cãrbune reprezintã un pilonprincipal. Nu ne putem permite sã punem în pericolsistemul energetic naþionalprin desfiinþarea minerituluide cãrbune ºi a termocentralelor!

Atacurile dirijate de cãtrePNL asupra organizaþiei PSDºi liderilor acesteia au ca unic scop dezinformarea electoratului ºi lipsa unei viziuni clare de a conducejudeþul Hunedoara.

Biroul de presã alOrganizaþiei Judeþene

PSD - Hunedoara

M unicipalitatea dela Petroºani a

demarat lucrãrile deasfaltare a douã strãzidin cartierul Colonie.Este vorba de strãzileÎmpãratul Traian ºiEgalitãþii. În cel multdouã sãptãmâni lucrãrilevor fi finalizate, urmânda fi începute altele.

“Astãzi am turnat primulcovor asfaltic pe cele douã

strãzi, Împãratul Traian ºiEgalitãþii, urmeazã sã turnãmºi al doilea strat de asfalt, iarîn perioada urmãtoare vom scoate la licitaþie celelalte patru strãzi caresunt pe programul deinvestiþii pe proiectul contractat de municipali-tate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Alte patru strãzi vor intraîn scurt timp în programulde modernizare.

“Cele douã strãzi vor fifinalizate în maxim douãsãptãmâni, urmând sãscoatem la licitaþie urmã-toarele strãzi din Colonie,este vorba Gheorghe Doja,Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºiMicu Klein. Acum pe celedouã strãzi proiectul este devreo 10 miliarde de leivechi”, a declarat DanielViºan, director executivDADPP Petroºani.

În Colonia Petrosani, ca siîn Cartierul Aeroport maisunt strãzi care nu au avutniciodatã asfalt, însã în scurttimp, calvarul celor carelocuiesc aici se va termina.


David, un preºedinte de conjuncturã! Doar atât.

PPrriimmuull ssttrraatt ddee aassffaalltt ppee ddoouuãã ssttrrããzzii ddiinn CCoolloonniiee

A fost nevoie de 5 anipentru ca proiectul sã fiedus la bun sfârºit, darîntârzierile nu se datoreazãcelor din administraþialocalã, ci celor de la minis-terul de resort care au vrutsã opreascã finanþarea.

“Proiectul a început înanul 2011 însã aceastãcomponentã a proiectului,componenta care prevedeaceste reabilitãri demonstra-tive folosind materiale ecologice de construcþii afost puþin întârziat din cauzaunor contracte în derularecare au fost reziliate dincauza nepredãrii lor în timputil ºi la standarde de cali-tate. Am reluat mersurile cuceva întârziere, ne-am bucu-rat cã municipalitatea de laPetroºani nu ºi-a pierdutîncrederea, a fost alãturi denoi ºi a crezut ºi a dorit sãfacã aceste reabilitatãri, sãcofinanþeze aceste investiþii.Este un exemplu de bunepractici pentru cã din celeºase localitãri partenere încadrul proiectului naþional,Petroºaniul a fost municipa-litatea care a atras cele maimulte fonduri ºi a reuºit sãcofinanþeze”, a declarat

Mihai Moia, managerul deproiect al UNDP.

În urma implementãriiacestui proiect, pierderile deenergie termicã din clãdirilereabilitate se vor reduce cupeste 50 de procente.

“Reducerea emisiilor,conform auditului energetic,este destul de substanþialãavând în vedere stareainiþialã a clãdirii. Depinde dela caz la caz, dar în generalvorbim de peste 30-40%sau chiar ºi mai mult. Acolounde au fost implementatemãsuri integrate, adicã s-aschimbat tâmplãria, s-aschimbat centrala, s-a fãcutºi reabilitarea faþadei putemvorbi de 60-70%”, a maisubliniat sursa citatã.

Cei de la ProgramulNaþiunilor Unite pentruDezvoltare au încheiatproiectul la Petroºani, pentru cã aici au fost atrasecele mai multe fonduri.

“Am încheiat un proiectcu succes, municipalitateade la Petroºani a reuºit sãatragã 315.000 de dolari,fonduri nerambursabile peacest proiect de anveloparea ºcolilor ºi grãdiniþelor ºiintroducerea de centrale pe

gaz metan în ºcoala de laDâlja ºi grãdiniþa deDãrãneºti. E un proiect carea fost unic în România, ºasecomunitãþi din zone cuprobleme sociale au accesatacest program care aînceput în 2011 ºi astãzisuntem la încheierea progra-mului. Cei la UNDP au alessã încheie programul laPetroºani pentru cã suntemmunicipalitatea care amatras cele mai multe fonduriºi faptul cã am reuºit sãizolãm termic cu acestemateriale ecologice, pentrunoi este un lucru extraordi-nar. Contribuþia Primãriei afost aproximativ 50% dinsuma totalã, deci tot vreo300 de mii de dolari”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Alte douã clãdiri urmeazãa fi reabilitate termic încadrul aceluiaºi proiect.

“Lucrãm la ªcoala generalã Avram Stanca, la IG Duca ºi urmeazãColegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylva ºi o parte a clãdirilor de lagrãdiniþa PP2 dinAeroport”, a mai subliniat

Ridzi. Proiectul acþioneazã la

nivel naþional ºi local, pen-tru a rãspunde nevoilor deeficienþã energeticã, elabo-rarea unor mãsuri adecvate,

de a stimula dezvoltareaunei pieþe locale pentru produse locale de materialeutilizate în domeniul izolãriiconstrucþiilor.


Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃPetroºani, Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIEªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ

PETROªANI- ORGANIZEAZÃ -

CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALEDE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Investiþie de sute de mii de dolaripentru confortul elevilorM unicipalitatea de la Petroºani a implementat un proiect de peste 300

de mii de lei, iar rezultatul final este confortul elevilor. Proiectul aprevãzut “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospodãriile ºi comunitãþilecu venituri reduse din România” în cadrul programului finanþat de FondulGlobal de Mediu, Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare, fiindagenþia care a acordat sprijin în implementare.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Mai 20168 Sport

ªi totuºi, cine va ficampioana Ligii a IV-aHunedoara? Mai suntdouã etape.Matematic, ºanse maiau trei echipe: actualullider, ªoimul Bãiþa, cu

prima ºansã, sã câºtigeambele jocuri, cuMetalul Criºcior îndeplasare ºi cu AurulCertej acasã. SauHercules Lupeni, sãbatã la Vulcan ºi acasã

pe Victoria Cãlan, iarBãiþa sã facã un egalsau înfrângere.

În fine, Inter Petrilasã batã la Certej,având asigurat un 3-0cu Cetate II Deva, iarLupeniul ºi Bãiþa sãpiardã tot! Greu deanticipat ce se poateîntâmpla în final.Partea proastã e cã sediminueazã campionat-

ul. Cetate II Deva ºiGloria Geoagiu aurenunþat (DaciaOrãºtie ºi C.F.R.Simeria încã din ediþiatrecutã), se zvoneºte cãîncã vreo 2-3 echipedoresc sã se retragã,cu ce rãmânem, cuzece echipe!? O sã seajungã la play-off ºiplay-out în Liga a IV-a? Cu chiu cu vai,

campionatul seîncheie cu 12echipe, multe dintreele se plâng de dictatura de la AJFHunedoara, un forblând cu arbitrii,dar... ciumã pentrufotbaliºti ºi antrenori.În felul acesta, vomavea o singurã ligã.Matematic, se poateºi asta.

Henþ cu mâna

MATEMATICA,BAT-O VINA!

Paginã realizatã deGenu TUÞU

D incolo de rezultatul

Naþionalei Românieiîn partida cu naþionala congolezã,Petroºaniul fotbalistic a avut înurmã cu o jumãtatede secol legãturi cu fotbalul dinaceastã þarã.

Un turneuexotic în

inima AfriciiUnul dintre cele mai exo-

tice turnee ale Jiului înstrãinãtate a fost cel dinvara anului 1968, cândechipa din Petroºani s-adeplasat tocmai în centrulcontinentului african!

Sezonul 1967-68 seîncheiase pe 9 iunie 1968,

Jiul ocupând locul 8 (din 14echipe).

Bârfele acelor timpurispun cã Jiul ar fi „preluat”acest turneu de Dinamo

Bucureºti, fãcut cadoujiuliºtilor în urma unui 0-1 laPetroºani, înainte cu patruetape de final, cândDinamo spera la titlul de

campioanã.În aceste condiþii, la o

sptãmânã dupã încheiereacampionatului, JiulPetroºani decoleazã de laBucureºti, via Paris spreBrazzaville, capitalaRepublicii Populare Congo– fostul Congo francez –,unde va ºi juca primul meci,pe 17 iunie 1968, cu

Selecþionata de Tineret aRep. Populare Congo,gazdele câºtigând cu 4-2.Dupã douã zile (19 iunie),Etoille Brazzaville – Jiul 2-1,iat pe 23 iunie 1968, laPoint Noire, Jiul va remiza,1-1, din nou cuSelecþionata de TineretCongolezã.

Aºadar, o sãptãmânã aJiului în inima Africii, cuantrenorul ªtefan Coidum,cu Talpai, Georgevici,Stocker, Zulã Sandu,Peronescu, Libardi, Naidin,V. Ionescu, o aventurãabsolut fascinantã pentru oechipã de provincie dinacele vremuri.

La masã cu

preºedinteleFostul mare atacant al

Jiului, Vasile „Bombo”Ionescu, îºi aduce aminte oîntâmplare legatã de acestturneu: „Dupã primul meci,am fost invitaþi la un dineuchiar de preºedintele þãrii,Alphonse Massambra-Debat, care era pãzit de sol-daþi înarmaþi pânã în dinþi.Un meniu fabulos, cu zecide mâncãruri ºi bãuturi. Eraun moment istoric pentrunoi. La un moment dat,preºedintele Massamba-Debat îºi întreabã miniºtrii:„Aþi fost în România?” Auvenit mai multe rãspunsuriafirmative, la care preºedin-tele îi întreabã din nou: „Aþivãzut Muzeul Satului dinBucureºti?” Toþi au rãspunsnegativ. Replica preºedin-telui congolez a fost unatãioasã: „Atunci v-aþi dusdegeaba, n-aþi vãzutnimic!”.

Preºedintele AlphonseMassamba-Debat era un tipextrem de cult ºi diplomat”.

INEDITPost scriptum la meciul România – Congo

Am jucat ºi noi în Congo!

Documents

CVJ NR. 1112 VINERI 27 MAI 2016