I1(1)^1I/I1I1(1)^1I/I1 I1^/I1(/,^I11^I1(/ ^1 I1I1^/I1(/,^I11^I1(/ ^1 I1 (1Z1+^1 1^ )O1Z1/ 1^I1)11(/ (1Z1+^1 1^ )O1Z1/ 1^I1)11(/- Studiu de caz -W /nii incc[i.i .c .vv.ci:cv:v in [icvvv onnv ino cnv.vi[v vc:.o[vc v onvnv[vi .vc in ..v in vinvc ni.c[v[ .v[oi. cvocvn. vvc 1vi[cvnv vvc 1vi[cvnv in .vviv[ '(cvic .i vnv[i:v (cvic .i vnv[i:v" .on.vv c.i.cnv v vovv in.iv[c ivi vc onvn:onvnv[ vc .cvii, .vc c:inv c.onv]c[c in vco.ci in .onovncnv[ [oonvnv[ vc vnv[i:v .vc c.c incc.v vc .ivv inciovv vc .ini.. )onvnv[ incc[i. .vnov.c .i v[c oicnvi .vn c.c .cv [ii.v in ocv [vi 1onc[ Icovocvnv, c.ci:vnv .i .ino[i.v [v ^vciv (vvviv[c, ncnoiv[i.v [v (on.vnin ^cc .i {vnv.i.v [v ^i.cv 1[ivvc. 1n v.cv.v ciovvv .vv vc:.o[v nvi nv[c .vcnc [icvc inc .vc : vviionv[i.nv[ , novcni.nv[ .i v.vnvvvi.nv[. TRADITIONALISM TRADITIONALISMIvviionv[i.nv[ c.c o ivco[ovic .v[vv[ [icv[v incc[i.v .vv.ci:vvIvviionv[i.nv[ c.c o ivco[ovic .v[vv[ [icv[v incc[i.v .vv.ci:vv in invn vn.vn[v vc ivci, .cvinc, in .vc ono.cv:v vviiv .i ivccvvn vn.vn[v vc ivci, .cvinc, in .vc ono.cv:v vviiv .i ivccv vc .c.i{i. nvionv[.vc .c.i{i. nvionv[. Ivviinv[i.nv[ incc[i. .c .on.ivic in oo:iic .v novcni.nv[Ivviinv[i.nv[ incc[i. .c .on.ivic in oo:iic .v novcni.nv[ [o.inc..ivn(.c.o[v[ \\)[o.inc..ivn(.c.o[v[ \\) . .^c.i{i.c .i vc{inioii cnv vviionv[i.n .vn incc.v[ .i v.ivncv cnv^c.i{i.c .i vc{inioii cnv vviionv[i.n .vn incc.v[ .i v.ivncv cnv {o[.[o, .on.c.vcv in ni v c.vv[vi nvionv[, nvi v[c. v .c[ci vc {v.vv{o[.[o, .on.c.vcv in ni v c.vv[vi nvionv[, nvi v[c. v .c[ci vc {v.vv vv[v.vv[v. (c[ nvi .incn." vviionv[i.n [v cc:cnv in .v[vv nov.v,(c[ nvi .incn." vviionv[i.n [v cc:cnv in .v[vv nov.v, vnvii.nv[, ni..vcv [icvv vc:.o[vv in ]vv[ c.i.ci .nvicv" ()^2) vnvii.nv[, ni..vcv [icvv vc:.o[vv in ]vv[ c.i.ci .nvicv" ()^2)([v] ([v].onvv.v vc (c:v )cc..v)..onvv.v vc (c:v )cc..v). )c.i.v vc .o[vovoi nvnc vc c.iviv: v.ivn [vvv, Ivvo /vnc:i,)c.i.v vc .o[vovoi nvnc vc c.iviv: v.ivn [vvv, Ivvo /vnc:i, 1on )i[[v, (v.i[c (oi.v[c..v, (c:v )cc..v, Ivvo (ivnv 1on )i[[v, (v.i[c (oi.v[c..v, (c:v )cc..v, Ivvo (ivnv. .MODERNISMUL MODERNISMUL ^ovcni.nv[ vvc in [icvvv .c..v[ \\ ^ovcni.nv[ vvc in [icvvv .c..v[ \\[cv .i .vinvc ovc v.c[c[cv .i .vinvc ovc v.c[c ni..vi vi.i.c .vc c.inv o vvv vc vviic .i .c c{cv [vni..vi vi.i.c .vc c.inv o vvv vc vviic .i .c c{cv [v in.iv[c[c c[cncnc noi in oc:ic, o:v .i .ii.v [icvv. in.iv[c[c c[cncnc noi in oc:ic, o:v .i .ii.v [icvv. )ccv[ iniiv[ v[ novcni.nv[vi .o[.I[oi[c vv[vi,),vvvc[vic. 1n .v[vv onvnv c.c coci:v .i ono.v vc 1vvcn o.inc..v, )c.i.v ^vvov[ vvc cvv[v inc)^)^)^22 .i )^2)^2, /i.i .c v{inv 1.vv ,(.)cc..v ,.(v[inc..v,(.^cinv, (o[vovoi:.)ccvnv,1.).cnvc..v. 'NGRDISM)c:cn in [inv]v[ ni[iv v[ 1.v[vi ^cviv, cncnv[ v.vnvvvv .c c{cv iniiv[ [v vn vcv.vncn ini. ino ni.ivnc vc v:oi, in c.vnov.cc.1n.cnv in.v .v .c.o[v[ \1\ c[ vc.cnncv:v .i cnvinc[c no.vovc, vvi.v[c vin o[ii.v, [icvvv, i.vv, vnic.vv, nv:i.v, .incnvovv{ic.^ov[ .vcn [icv i.i ovnc .cvccv icvnii[o vc oi.c i, vvv .v vviiv .i vinvnivcv ci. /.vnvvvi.nv[ c.c o cv.ic inoi.v in.vv.ivii .iinci, vci .i [icvvii vc v .ov i:v.nicv inv[vi v:oi nonviv[. D!vERS!TATEA TENAT!CA ,NOT!vE L!TERARE D!vERS!TATEA TENAT!CA ,NOT!vE L!TERAREDiversifofeo femofic Io un scriifor poofe fi o porfe definiforieDiversifofeo femofic Io un scriifor poofe fi o porfe definiforie o so,isi poofe creeo oriqinoIifofeo prin odopforeo unei onumifeo so,isi poofe creeo oriqinoIifofeo prin odopforeo unei onumife feme prin spofiuI ce feme prin spofiuI ce--I inconooro sou prin sfore de spirif. I inconooro sou prin sfore de spirif.Un bun exempIu esfeUn bun exempIu esfe Seorqe ucoviu Seorqe ucoviu.Pricepereo ocesfuio de o.Pricepereo ocesfuio de o reusi s reusi s--si fronsmif qnduriIe si emofiiIe prin versuri,core Iosi fronsmif qnduriIe si emofiiIe prin versuri,core Io primo vedere por usoore,dor ou nfeIesuri foorfeprimo vedere por usoore,dor ou nfeIesuri foorfe odncqndife,confribuie Io oriqinoIifofeo so creofoore. odncqndife,confribuie Io oriqinoIifofeo so creofoore. EIEI ufiIizeoz foorfe muIf simboIuI n poeziiIe soIe, Io feI co si Iiqhf ufiIizeoz foorfe muIf simboIuI n poeziiIe soIe, Io feI co si Iiqhf--mofivuI si repefifio. mofivuI si repefifio. Un procedeu des foIosif de poef esfeUn procedeu des foIosif de poef esfe sinesfezio.sinesfezio. AIf eIemenf oriqinoI oI poeziei bocoviene esfeAIf eIemenf oriqinoI oI poeziei bocoviene esfe cromofico. cromofico. PoefuI ufiIizeoz door cuIori pufernice core ies inPoefuI ufiIizeoz door cuIori pufernice core ies in evidenf:rosuI core reprezinf snqeIe, qoIbenuI reprezinfevidenf:rosuI core reprezinf snqeIe, qoIbenuI reprezinf dezndedeo,frisfefeo,verdeIe si vioIefuI reprezinf monofoniedezndedeo,frisfefeo,verdeIe si vioIefuI reprezinf monofonie ior rozuI si oIbosfruI impIic sforeo de nevroz ior rozuI si oIbosfruI impIic sforeo de nevroz Temele poeziei bacoviene Temele poeziei bacovieneTema naturii la Bacovia este prezenta prin anotimpurile saleTema naturii la Bacovia este prezenta prin anotimpurile sale preferate:iarna si toamnaAcestea aduc tristetea,stingerea,moarteapreferate:iarna si toamnaAcestea aduc tristetea,stingerea,moartea lenta,greutate apasatoare Natura se afla sub puterea unor formelenta,greutate apasatoare Natura se afla sub puterea unor forme distructive,natura bacoviana fiind o stare de spirit,iar anotimpuriledistructive,natura bacoviana fiind o stare de spirit,iar anotimpurile sunt obsedante si creeaza stari nevrotice sunt obsedante si creeaza stari nevrotice O alta tema folosita de Bacovia este moartea!n mediul in care traieste acesta ,sentimentul mortii este prezent Senzatia de funebru este permanenta in lirica bacovianaNoartea este o stare de disperare,de dezagregare a materiei ,a fiintei,a existentei Alta tema este infernul citadinOrasul la Bacovia este vazut ca un targ de provincie, murdar, cu noroi, cu un aspect neingrijitcian Blaga este o personalitate marcanta a culturii interbelice care marcheaza aceasta perioada prin originalitatea creatieiOpera sa este una in care gandurile si sentimentele autorului sunt transmise direct,intrun limbaj figurat Tema dragostei ,a iubirii o intalnim foarte clar in poezia !zvorul Noptii" in care eul liric aduce un omagiu iubitei!n poezia lui Blaga se stabileste o stansa legatura intre iubita si natura deoarece iubita primeste trasaturi ale naturii O alta tema intalnita in poeziile lui Blaga este tema singuratatii si a izolariiEl se izoleaza,pleaca la marginea lumii,unde nu aude decat sunetul apei batand in tarmuri#amantul parca e o insula izolata,singuratica,inconjurata de intunericSinguratatea devine izolare a pamantului de cer Tema mortii este prezenta in opera lui BlagaSentimentul mortii,tipul fiintei pandite de moarte este regasita in poemele saleTema trpli ca nchisoare a sletli este si ea ntalnita n opera li Blaga.!n poezia"Datimi n trp voi mntilor" poetl exprima dorinta ierbinte a sletli sa caresi cata n nvelis pe masra cnostintelor sale:Datimi n trp voi mntilor,datimi alt trp sami descarc nebnia n plin!"Tema cnoasterii,care nseamna ibire este ntalnita n poezia"E n strivesc corola de lmini a lmii".!birea este o orma de cnoastere,o cale de comnicare c Universl dar nmai prin bataile inimii ibiteician Blaga a scris poezii n care tema era natra. Pentr el natra nconjratoare este nmai n pnct de plecare pentr meditatie,pentr cgetare.Tudor Arghezi Tudor Arghezi este un inovator aI IimbajuIui artistic n poezie Creatiaeste un inovator aI IimbajuIui artistic n poezie Creatia sa poetic este impresionant prin diversitatea tematic si prinsa poetic este impresionant prin diversitatea tematic si prin profunzimea ideiIor rghezi abordeaz mai muIte teme n poeziiIe saIe profunzimea ideiIor rghezi abordeaz mai muIte teme n poeziiIe saIeO tem bine reprezentat Ia rghezi este cea a frmntrii metafiziceEIO tem bine reprezentat Ia rghezi este cea a frmntrii metafiziceEI si pune ntrebri asupra conditiei umane si mediteaz asupra IocuIuisi pune ntrebri asupra conditiei umane si mediteaz asupra IocuIui omuIui n univers,asupra posibiIittii saIe de cunoastere chiar siomuIui n univers,asupra posibiIittii saIe de cunoastere chiar si asupra existentei Iui Dumnezeu asupra existentei Iui DumnezeuO aIt tem este cea a omuIui prsit de CreatoruI su O aIt tem este cea a omuIui prsit de CreatoruI su EuI asteapt unEuI asteapt un semn de Ia CreatoruI su,este trist datorit trecerii timpuIui,neputnd s semn de Ia CreatoruI su,este trist datorit trecerii timpuIui,neputnd s- -II opreasc,se simte abandonat intervine nevoia omuIui de a comunicaopreasc,se simte abandonat intervine nevoia omuIui de a comunica cu divinitatea cu divinitateaO aIt tem frecvent este aceea a cutrii disperate a unei dovezi nO aIt tem frecvent este aceea a cutrii disperate a unei dovezi n Iegtur cu existenta creatoruIuiNegsind ceea ce caut apareIegtur cu existenta creatoruIuiNegsind ceea ce caut apare ndoiaIa ndoiaIaIubirea Ia rghezi este un sentiment protector,chemareaIubirea Ia rghezi este un sentiment protector,chemarea necontenit a iubitei necontenit a iubitei Iubita ca sotie este stpna universuIuiIubita ca sotie este stpna universuIui casnic,iubirea este mpIinit n cadruI naturii vegetaIe si animaIecasnic,iubirea este mpIinit n cadruI naturii vegetaIe si animaIe cu toate bogtiiIe saIe cu toate bogtiiIe saIeO aIt tem este timpuI care trece si distruge omuI O aIt tem este timpuI care trece si distruge omuI TimpuI seTimpuI se afI ntr afI ntr- -o strns Iegtur cu tema mortiiSpaima de moarteo strns Iegtur cu tema mortiiSpaima de moarte este iIustrat n poezia"Duhovniceasc" este iIustrat n poezia"Duhovniceasc" Ion Barbu Ion Barbu este si el unul dintre marii poeti ai literaturii romne care.deeste si el unul dintre marii poeti ai literaturii romne care.de asemenea se impune prin originalitatea creatiei sale.Lirica lui Barbuasemenea se impune prin originalitatea creatiei sale.Lirica lui Barbu reprezint o relatie dintre matematic si poezie. reprezint o relatie dintre matematic si poezie. Tema poeziei .Din ceas dedus...exprim ideea autocunoasterii.ideeaTema poeziei .Din ceas dedus...exprim ideea autocunoasterii.ideea reflectrii n oglind.poezia n totalitate fiind un joc al mintii.Lumeareflectrii n oglind.poezia n totalitate fiind un joc al mintii.Lumea material care ne nconjoar constituie o oglindire a ideilor n spirite.omaterial care ne nconjoar constituie o oglindire a ideilor n spirite.o oglindire a spiritelor n propria constiint. oglindire a spiritelor n propria constiint. Tema nuntii o regsim n poezia .Ritmuri pentru nuntile necesare.AiciTema nuntii o regsim n poezia .Ritmuri pentru nuntile necesare.Aici Barbu exprim ideea de cunoastere prin trei ci esentiale:prin eros.prinBarbu exprim ideea de cunoastere prin trei ci esentiale:prin eros.prin ratiune si prin contemplatie poetic.ratiune si prin contemplatie poetic. A Aceste trei ci sunt simbolizateceste trei ci sunt simbolizate printr printr- -o nunt.Aici eroul este dominat de Venus.ratiunea de Mercur sio nunt.Aici eroul este dominat de Venus.ratiunea de Mercur si contemplatia de Soare. contemplatia de Soare. D!vERS!TATE ST!L!ST!CA D!vERS!TATE ST!L!ST!CA Bacovia, are in opera sa influente din Edgar #oe si dinBacovia, are in opera sa influente din Edgar #oe si din simbolismul francez: Boudelaire, #aul verlaine, Arthursimbolismul francez: Boudelaire, #aul verlaine, Arthur Remband, prin atmosfera de nevroza, ideea mortii, cromaticaRemband, prin atmosfera de nevroza, ideea mortii, cromatica Ceorge Bacovia prefera culorile inchise, sumbre, cum ar fiCeorge Bacovia prefera culorile inchise, sumbre, cum ar fi negru, violet, gri negru, violet, gri! !n poezia ,Decor" cromatica simpla alb si negru: ,copacii albi,n poezia ,Decor" cromatica simpla alb si negru: ,copacii albi, copacii negri", ,cu pene albe, pene negre", ,si frunze albe, frunzecopacii negri", ,cu pene albe, pene negre", ,si frunze albe, frunze negre" Ca figuri de stil in aceasta poezie, sunt folosite:negre" Ca figuri de stil in aceasta poezie, sunt folosite: paralelismul sintactic paralelismul sintactic,, metonimia metonimia ceea ce sugereaza existentaceea ce sugereaza existenta unei crize sufletesti unei crize sufletesti sisi repetitia repetitia carecare amplifi amplifica ca aspectul ,macabru"aspectul ,macabru" al decorului al decorului Tdor Arghezi Tdor Arghezi este primul poet roman care valorifica estetica uratuluieste primul poet roman care valorifica estetica uratului inspirandu inspiranduse din opera lui Charles Baudelaire n poezia arghezianase din opera lui Charles Baudelaire n poezia argheziana gandirea si limbajul sunt de factura moderna, iar forma si tematica suntgandirea si limbajul sunt de factura moderna, iar forma si tematica sunt adesea traditionale adesea traditionale n poezia ,Testament", eul liric nu se singularizeaza, ci se integreaza inn poezia ,Testament", eul liric nu se singularizeaza, ci se integreaza in campul istoric literar Discursul poetic reliefeaza conditia poetului traportat lacampul istoric literar Discursul poetic reliefeaza conditia poetului traportat la propria arta propria arta #oetul se#oetul se aadreseaza familiar cititorului, din generatia noua, prindreseaza familiar cititorului, din generatia noua, prin invocatia retorica ,fiule", ceea ce presupune apropiere si dorinta de a invocatia retorica ,fiule", ceea ce presupune apropiere si dorinta de all proteja protejaC Cititorul este individualizat prin folosirea persoanei a !! a, singularititorul este individualizat prin folosirea persoanei a !! a, singular Netafora centrala a poeziei este ,cartea", adica opera in sine Ea reprezintaNetafora centrala a poeziei este ,cartea", adica opera in sine Ea reprezinta unicul bun lasat mostenire de fiului unicul bun lasat mostenire de fiuluisimbolul viitorului simbolul viitoruluiversurile devin unversurile devin un amplu discurs organizat in jurul unei succesiuni de echivalente ale cartii:amplu discurs organizat in jurul unei succesiuni de echivalente ale cartii: ,cartea ,carteatreapta", ,cartea treapta", ,carteahrisovul vostru cel dintai", ,cartea hrisovul vostru cel dintai", ,carteacuvintecuvinte potrivite", ,cartea potrivite", ,carteaDumnezeu de piatra", ,cartea Dumnezeu de piatra", ,carteaslova de foc si slovaslova de foc si slova faurita"faurita" Ultima definitie metaforica a cartii subliniaza harul divin alUltima definitie metaforica a cartii subliniaza harul divin al creatorului ,slova de foc" si epitetul ,slova faurita" n aceastacreatorului ,slova de foc" si epitetul ,slova faurita" n aceasta inseparabila uniune se impletesc inspiratia si munca trudnicaninseparabila uniune se impletesc inspiratia si munca trudnican ultimele versuri ale poeziei se observa conditia poetului ultimele versuri ale poeziei se observa conditia poetului ,robul", a,robul", a carui carte este citia de Domnul versificatia este si traditionala sicarui carte este citia de Domnul versificatia este si traditionala si moderna deopotriva Traditionalul tine de rima pereche, iarmoderna deopotriva Traditionalul tine de rima pereche, iar modernitatea tine de ritmul neregulat care nu urmareste piciorulmodernitatea tine de ritmul neregulat care nu urmareste piciorul metric, ci gandirea poetica metric, ci gandirea poeticaPoetl ilozo,Poetl ilozo, cian Blaga cian Blaga, deschide volml de debt al sa c poezia , deschide volml de debt al sa c poezia,E n strivesc corola de minni a lmii", o veritabila arta poetica, n care,E n strivesc corola de minni a lmii", o veritabila arta poetica, n care si exprima vizinea li aspra lmii. Titll, relat m priml vers al poezieisi exprima vizinea li aspra lmii. Titll, relat m priml vers al poeziei este constitit dintr este constitit dintr o metaora ce semniica cnoasterea lcierica. Blagao metaora ce semniica cnoasterea lcierica. Blaga si exprima atitdinea ata de tainele niversale, alegand contemplarea sisi exprima atitdinea ata de tainele niversale, alegand contemplarea si n cnoasterea rationala. Pronmele personal ,e", asezat la nceptln cnoasterea rationala. Pronmele personal ,e", asezat la nceptl poeziei are o conotatie expresionista orgolioasa.poeziei are o conotatie expresionista orgolioasa. O prima secventa seO prima secventa se strctreaza pe baza m strctreaza pe baza metaor etaorei ei simbol din priml verssimbol din priml vers care care poatepoate semniica echilibrl niversal, perectinea (corola), imagine absoltli. semniica echilibrl niversal, perectinea (corola), imagine absoltli.El liric este exprimat sbiectiv prin pronmele la persoana ntai, singlarEl liric este exprimat sbiectiv prin pronmele la persoana ntai, singlar ,e",mea". Cea de ,e",mea". Cea de a doa secventa se strctreaza pe baza nor relatiia doa secventa se strctreaza pe baza nor relatii ale opozitiei ale opozitiei,e,e -- altii", ,lmina mea"altii", ,lmina mea" -- ,lmina altora" ,lmina altora" .. , , mina mea"mina mea" semniica o cnoastere poetica de tip intitiv (lcierica), n timp cesemniica o cnoastere poetica de tip intitiv (lcierica), n timp ce ,lmina altora" semniica o cnoastere de tip rational (paradisiaca).,lmina altora" semniica o cnoastere de tip rational (paradisiaca). verbele predicative alate la prezent, alate prin opozitie prin airmare siverbele predicative alate la prezent, alate prin opozitie prin airmare si negare, trimit la timpl etern al absoltli. versiicatia este na moderna,negare, trimit la timpl etern al absoltli. versiicatia este na moderna, speciic blagiana(vers liber). n inall poeziei, se trage conclziaspeciic blagiana(vers liber). n inall poeziei, se trage conclzia discrsli liric: ,caci e ibesc discrsli liric: ,caci e ibesc si lori si ochi si bze si morminte.",si lori si ochi si bze si morminte.", conirmand optinea erma a eli liric pentr atitdinea lcierica. conirmand optinea erma a eli liric pentr atitdinea lcierica. arbu arbu nsusi afirm: ,Ca si n geometrie, nteIeg prin poezie o anumitsimboIic pentru reprezentarea formeIor posibiIe de existent. Pentru mine poezia este o preIungire a geometriei, asa c, rmnnd poet, n-am prsit niciodat domeniuI divin aI geometriei" n poezia ,OuI dogmatic", ideea centraI a textuIui este dezvoIt pe o anumit fiIozofie Iegat de germinatie si procreatie terestr Imaginea ouIui primordiaI nseamn miracoIuI vietii, forma initiaI a existentei Printr-o imagine antitetic ntre ,ouI sterp" si ,ouI viu, Ia vrf cu pIod", apare opozitia ntre ordinea banaI a Iumii, profan, Iipsit de principiuI creator aI spirituIui si Iumea sacr, purttoare de viat Ion arbu vorbeste si despre un simboI ,aI roatei", care semnific ceputuI si sfrsituI tuturor IucruriIor, ntr-o curgere continu a vietii, ce ne ntoarce mereu de unde a pornit stfeI ,ouI", ,sfera" si ,roata" devin simboIuri aIe permanentei vitaIeStrofa finaI este formuIat concIuziv, ncepe cu sintagma ,nc o dat" n uItimeIe dou versuri se reia ideea ntreguIui poem: ouI sfnt - sacruI se afI n opozitie cu ouI sterp -profanuIPoezia este expresia unei gndiri senine, echiIibrate FoIosirea persoanei a treia cu character de generaIitate reprezint o detasare obiectiv Repetarea vocaIeIor u si o creaz muzicaIitate, accentund ideea cuvntuIui respectiv InversiuniIe foIosite accentuez ideea, interogatiiIe retorice atrag atentia asupra ideei exprimate 'erbeIe sunt Ia prezent, un prezent etern Poezia traditionalista ,n gradina Chetsemani", de vasile voiclesc,Poezia traditionalista ,n gradina Chetsemani", de vasile voiclesc, este o este o poezie de inspiratie religioasa, n care se reda serinta li !sspoezie de inspiratie religioasa, n care se reda serinta li !ss nainte de rastignire. nainte de rastignire.! !ntregl poem devine o alegorie avand la bazantregl poem devine o alegorie avand la baza opozitia dintre sacr si proan. Prezenta verbelor la imperect, siteazaopozitia dintre sacr si proan. Prezenta verbelor la imperect, siteaza drama ntr drama ntr n timp mitic si creaza impresia de serinta contina.n timp mitic si creaza impresia de serinta contina. Poetl oloseste cvinte de origine poplara: branci, amarnica, sterlici,Poetl oloseste cvinte de origine poplara: branci, amarnica, sterlici, vraistea. Netaora ,paharli" pe care trebia sa l bea !ss estevraistea. Netaora ,paharli" pe care trebia sa l bea !ss este prelata din Biblie si este na deosebit de plastica prelata din Biblie si este na deosebit de plastica.. CestlCestl ngennchierii n semniica atitdinea ni nvins, ci invocareangennchierii n semniica atitdinea ni nvins, ci invocarea spiritli divin pentr a spiritli divin pentr a si nvinge slabicinea omeneasca si nvinge slabicinea omeneasca.. NetaoraNetaora ,sete", epitetl ,riasa" si hiperbola ,sta sletl sa ,sete", epitetl ,riasa" si hiperbola ,sta sletl sa i rpa" snti rpa" snt cvinte ncarcate de traire, tensine, sgerand dorinta de jerta. ncvinte ncarcate de traire, tensine, sgerand dorinta de jerta. n ltima stroa predomina ideea ni haos general ,vraistea gradinii".ltima stroa predomina ideea ni haos general ,vraistea gradinii". Netaora ,bataile de aripi" sgereaza prezenta mesagerilor diviniNetaora ,bataile de aripi" sgereaza prezenta mesagerilor divini --ngerii. Ultiml vers ntareste ideea de moarte ,Si lii de seara dangerii. Ultiml vers ntareste ideea de moarte ,Si lii de seara da roate dpa prada."roate dpa prada." P Poeml valoriica ideea cnoasterii adevarlioeml valoriica ideea cnoasterii adevarli printr printr n act de sacriici n act de sacriici..W 'iziunea poeticaW George acovia prin opera sa a creat o atmosfer sumbr, cetoas, umed, denumit atmosfera bacovianncadrat de unii critici ntre cei mai vaIorosi poeti simboIisti din tara noastr, eI si depseste cu muIt epoca situndu-se printre cei mai originaIi poeti romni DebutuI Iiterar si I-a facut cu sprijinuI Iui I Macedonski n revista "LiteratoruI" PrimuI voIum de versuri i-a aprut n anuI 1916 George acovia este poetuI toamneIor dezoIante, aI ierniIor ce dau sentimentuI de sfrsit de Iume, aI cIduriIor toride, aI primveriIor iritante si nevrotice (Decembrie, Lacustre, Cuptor, Nervi de primvar) CadruI este orasuI de provincie, de parcuri soIitare, cu cafeneIe srace, cuprinse ntr-o reaIitate demoraIizant, amenintnd s se prbuseasc Toamna, friguI, tristetea, umezeaIa, rceaIa nevroza, descompunerea devin proiectii aIe unei emotii poetice PoetuI este un inadaptat n societatea burghezian- de aici dorinta de evadare Gsim n poezia Iui acovia infIuente din simboIismuI francez prin atmosfera de nevroz, gustuI pentru satanic, ideea mortii, cromatica si prediIectia pentru muzic ImpresiiIe sunt sugerate prin corespondente muzicaIe, dar si prin cuIoare Tudor rghezi a fost poet, prozator si gazetar cu o carier Iiterar ntins si foarte bogat, unuI dintre autorii de prim rang ai poeziei interbeIice n anuI 1927 i apare voIumuI de poezii "Cuvinte potrivite", care constituie unuI dintre ceIe mai importante momente pentru poezia romneasc interbeIic nuI 1931 reprezint, prin aparitia voIumuIui "FIori de mucigai", o aIt dat important pentru poezia argheziana EI mentine cteva Iinii traditionaIiste dar se poate contesta c eI inoveaza pe baza traditiei fiind considerat un modernist cIasicizant Este primuI poet romn care vaIorific estetica urtuIui nsemnnd utiIizarea unor cuvinte urte care sunt considerate a sfida bunuI simt, descoperite ns ca avnd o puternic expresivitate n viziunea arghezian, orice categorie se poate transforma n contrariuI su : materiaIuI n spirituaI, urtuI n frumos, nepoeticuI n poetic Prin transfigurarea si sintetizare reaIitatea se schimb, iar urtuI devine obiect esteticLucian Blaga.Personalitate impunatoare a culturii interbelice. Lucian Blaga. filosof. scriitor. profesor universitar. a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea n universalitate. S-a nascut la 9 mai 1895 la Lancram. lng Alba Iulia. ntr-o familie de preoti. Primele clase le-a facut la Sebes. a urmat Liceul "Andrei Saguna" din Brasov. unde era profesor ruda sa Iosif Blaga. autorul primului tratat romnesc de Teoria dramei. n anul izbucnirii primului rzboi mondial si-a nceput studiile de teologie la Sibiu. pe care le-a finalizat cu licenta n 1917. ntre 1917 si 1920 a frecventat cursurile Universittii din Viena. unde a studiat filosofia obtinnd si doctorantul. Revenit n Romnia rentregit. s-a druit cauzei presei romnesti din Transilvania. fiind redactor la revistele "Cultura" din Cluj si "Banatul" din Lugoj. n 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. mutat temporar la Sibiu . Lucian Blaga s-a manifestat n ipostaz dubl de poet si de filozof cu egal strlucire. dar si de dramaturg si publicist. Creatia sa este o sintez de traditie si modernitate.Substanta poeziei este. pentru Lucian Blaga. mitul; trsturile fundamentale ale creatiei sale poetice sunt sentimentul misterului. setea de absolut. nelinistea metafizic si vocatia creatiei. n conceptia lui Blaga cunoasterea este logic (adic rational. pe cale stiintific. dar prin care misterele lumii nu pot fi revelate) pe care el o numeste paradisiac; pe langa aceasta exist cunoasterea luciferic prin care metafora. imaginatia poetic sporesc misterele lumii.Ion Barbu Ion Barbu.Matematician si poet, Barbu s .Matematician si poet, Barbu s- -a nscut laa nscut la Cmpulung Cmpulung- -Muscel. Fiul unic al magistratului C.Muscel. Fiul unic al magistratului C. Barbilian si al Smarandei. Dan Barbilian de pe actul deBarbilian si al Smarandei. Dan Barbilian de pe actul de nastere si din universul matematic este aceeasi persoannastere si din universul matematic este aceeasi persoan cu Ion Barbu, pseudonimul su literar, nscris la loc decu Ion Barbu, pseudonimul su literar, nscris la loc de cinste n istoria literaturii romne. Ca poet, debuteaz ncinste n istoria literaturii romne. Ca poet, debuteaz n "Literatorul" 1918. Colaboreaza la Sburatorul si E."Literatorul" 1918. Colaboreaza la Sburatorul si E. Lovinescu l semnaleaz cititorilor ca un "poet nou".Lovinescu l semnaleaz cititorilor ca un "poet nou". Preocupat mai mult de matematici, ne Preocupat mai mult de matematici, ne- -a lasat putinea lasat putine opere literare: "Dup melci" 1921, "Joc secund" 1930,opere literare: "Dup melci" 1921, "Joc secund" 1930, iar dup moarte au aparut "Ochean" 1966, Pagini deiar dup moarte au aparut "Ochean" 1966, Pagini de proz "1968".proz "1968". Concluzii Concluzii Ceorge Bacovia Ceorge Bacovia se situeaza intre marii poeti ai veacului, alaturi de Tudor Arghezi,se situeaza intre marii poeti ai veacului, alaturi de Tudor Arghezi, Lucian Blaga si !on Barbu Despre Ceorge Bacovia, s Lucian Blaga si !on Barbu Despre Ceorge Bacovia, sa spus initial ca e un poeta spus initial ca e un poet simbolist dar criticii au remarcat ulterior ca isi depaseste epoca, apartinand poezieisimbolist dar criticii au remarcat ulterior ca isi depaseste epoca, apartinand poeziei romane moderne romane moderne Apartenenta poetului la simbolism a fost demonstrateApartenenta poetului la simbolism a fost demonstrate printr printro serie de argumente tematice (motivele solitudinii, toamnei, ploii,o serie de argumente tematice (motivele solitudinii, toamnei, ploii, sensibilitatea nevrotica fiind extreme de active in lirica bacoviana), prinsensibilitatea nevrotica fiind extreme de active in lirica bacoviana), prin argumente stilistice (sinestezia, simbolurile obsedante) si prinargumente stilistice (sinestezia, simbolurile obsedante) si prin intertextualitate (Bacovia citand in textele sale, autori simbolisti) Bacoviaintertextualitate (Bacovia citand in textele sale, autori simbolisti) Bacovia devine unul dintre cei mai importanti poeti romani, devenind autorul caredevine unul dintre cei mai importanti poeti romani, devenind autorul care executa un urias salt canonic de la executa un urias salt canonic de la statutul de poet minor la cel de autorstatutul de poet minor la cel de autor clasic al literaturii romane clasic al literaturii romane !n viziunea lui!n viziunea lui Arghezi Arghezi idea se impleteste cu intuintiile adanci ale starilor deidea se impleteste cu intuintiile adanci ale starilor de existenta!n poezia argheziana gandirea si limbajul sunt de factura moderna, iarexistenta!n poezia argheziana gandirea si limbajul sunt de factura moderna, iar form asi tematica sunt adesea traditionaleform asi tematica sunt adesea traditionale !n Cadrul poeziei lirice, poetul!n Cadrul poeziei lirice, poetul vorbeste in numele sau si exprima sentimente si aspiratii intime(ca invorbeste in numele sau si exprima sentimente si aspiratii intime(ca in Testament")Ulterior au aparut discieri precum lirica personala, liricaTestament")Ulterior au aparut discieri precum lirica personala, lirica rolurilor, lirica mastilor (in Luceafrul de Eminescu)Lirica, fiind genulrolurilor, lirica mastilor (in Luceafrul de Eminescu)Lirica, fiind genul autoexprimarii, recurge la confesiune ca modalitate de exprimare si esteautoexprimarii, recurge la confesiune ca modalitate de exprimare si este poezia prezentului, nota dominanta de capacitatea de a exprima sentimentepoezia prezentului, nota dominanta de capacitatea de a exprima sentimente si trairi puterniceelul sentimentului domninant si unele criterii formalesi trairi puterniceelul sentimentului domninant si unele criterii formale diferentiaza speciile lirice: oda, imnul, elegia, meditatia, satira, sonetul, etc diferentiaza speciile lirice: oda, imnul, elegia, meditatia, satira, sonetul, etc Creatia luiCreatia lui Blaga Blaga a parcurs succesiv mai multe etape fara caa parcurs succesiv mai multe etape fara ca intre acestea sa existe democratii ferme, exacte Astfel primulintre acestea sa existe democratii ferme, exacte Astfel primul volum, #oemele luminii", se caracteizeaza printr volum, #oemele luminii", se caracteizeaza printrun vitalismun vitalism pronuntat volumul urmator, #asii profetului", se definestepronuntat volumul urmator, #asii profetului", se defineste printr printrun limbaj meditativ, reflexive volumele urmatoare, Laun limbaj meditativ, reflexive volumele urmatoare, La cumpana apelor", La curtile dorului" se definesc printr cumpana apelor", La curtile dorului" se definesc printrunun lirism folclorizant lirism folclorizant !n intreaga lirica blagiana se pot identifica!n intreaga lirica blagiana se pot identifica doua constante:reflexivitatea si metaforaDin punct de vederedoua constante:reflexivitatea si metaforaDin punct de vedere formal, poetul a impus definitiv versul liberCreatia sa este oformal, poetul a impus definitiv versul liberCreatia sa este o sinteza de traditie si modernitate!n continuarea lui Eminescu,sinteza de traditie si modernitate!n continuarea lui Eminescu, Blaga adaceste procuparea pentru spiritualitatea nationala panaBlaga adaceste procuparea pentru spiritualitatea nationala pana la straturile cela mai arhaice, primitiveBlaga recreaza lumeala straturile cela mai arhaice, primitiveBlaga recreaza lumea magica si mistica,este o incercare a spiritului uman de a semagica si mistica,este o incercare a spiritului uman de a se transpune in orizontul misterului si de a transpune in orizontul misterului si de al revela"(Cl revela"(C Cana)Substanta poeziei este,pentru Lucian Blaga,Cana)Substanta poeziei este,pentru Lucian Blaga, mitul,trasaturile fundamentale ale cretiei sale poetice suntmitul,trasaturile fundamentale ale cretiei sale poetice sunt setntimentul misterului, setea de absolute, nelinistea metafizicasetntimentul misterului, setea de absolute, nelinistea metafizica si vocatia creatiei si vocatia creatiei!on Barb !on Barb este un poet relist si modern,apeland si laeste un poet relist si modern,apeland si la libertatile versului contemporan enomenul artistic barbianlibertatile versului contemporan enomenul artistic barbian ssa nascut in punctul de interferenta al #oeziei cua nascut in punctul de interferenta al #oeziei cu Natematica, de aceea poezia lui este cu mult deosebita deNatematica, de aceea poezia lui este cu mult deosebita de cea a lui Arghezi si Blaga, intrucat gradul ei de dificultate ecea a lui Arghezi si Blaga, intrucat gradul ei de dificultate e mai mare Nai exact spus, intelegerea poetului asupra a ceeamai mare Nai exact spus, intelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie sa fie poezia e mai aproape de conceptia unorce trebuie sa fie poezia e mai aproape de conceptia unor poeti moderni si singulari ca Nallarm sau valry, decat depoeti moderni si singulari ca Nallarm sau valry, decat de conceptia mai generala, impusa de romantism Apoi nuconceptia mai generala, impusa de romantism Apoi nu trebuie uitat ca poetul a fost debutat de un matematician sitrebuie uitat ca poetul a fost debutat de un matematician si ca modul lui de a gandi in spiritul abstract al matematicii s ca modul lui de a gandi in spiritul abstract al matematicii saa impus si in planul reprezentarilor poetice Barbu insusiimpus si in planul reprezentarilor poetice Barbu insusi afirma: "Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumitaafirma: "Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile desimbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta. #entru mine poezia este o prelungire aexistenta. #entru mine poezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n geometriei, asa ca, ramanand poet, nam parasit niciodataam parasit niciodata domeniul divin al geometriei" domeniul divin al geometriei"BibliografieArte poetice ale secolului XX - Nicolae Balot. Editura Minerva. Bucuresti 1997Bacovia dup Bacovia - Daniel Dimitriu. Editura Junimea. asi 1998Limba si literatura romn - Grigore Codrescu. Editura Plumb. Bacu 2001Literatura romn - Anton Nicolae. Editura AulaLiteratura romn intre cele dou rzboaie mondiale - Ov. 8. Crohmlniceanu. Editura Minerva. 1974nternet: www.e - referate. ro. www. ecursuri. ro #eoIizof de : 0heorqhe Ioono VirqiniocIs o XII o A