SINDROMUL DE CANAL CARPIAN LA MEDICUL DENTIST

Romanian Journal of Medical and Dental Education

Vol. 3, Issue 2, July - December 2014

14

SINDROMUL DE CANAL CARPIAN LA MEDICUL DENTIST

Cristina Iordache*, Doriana Agop Forna, Norina Consuela Forna Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România, Facultatea de Medicină Dentară,

Departmentul de Protetica

*Autor corespondent : Cristina Iordache, PhD, DMD

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România

e-mail: [email protected]

THE CARPAL TUNNEL SYNDROME AT DENTAL PHYSICIAN (Abstract):

The Carpal tunnel syndrome is a form of suffering of the median nerve which can often be interpreted as a

professional pathology, being very common especially in those people who use the wrist region excessively. In

dentistry the pathology is associated with a range of professional repercussions on the ability and efficiency

improvement even imposing sometimes the surgical act. The aim of the study was to identify the clinical

aspects of carpal tunnel syndrome in a group of dentists and establish the role of ultrasound in the diagnosis of

musculoskeletal joint disease. Material and method. It was investigated anamnestically, clinically and in

laboratory (by ultrasound) a group of25 dentists selected after applying the inclusion criteria which referred to

the presence of signs and symptoms that characterize the carpal tunnel syndrome. Results and discussions. The

group of dentists selected by applying the criteria was then analyzed in terms of symptoms such as pain,

paresthesia, decreased muscular strength. On examination it was analyzed the presence of thenar amyotrophy,

of Tinel sign and Phalen test which were marked with the qualifier absent / present. The paraclinical

investigation consisted of making the velocity of motor conduction on the median nerve and the ultrasound of

the carpal region. Conclusions. The Carpal tunnel syndrome is a non-negligible presence in the field of

dentistry that can have serious repercussions on the professional act; the ergonomic principles must be

introduced and respected throughout the amplitude of the professional management and physical therapy has

proven to give an important contribution in preventing and reducing the symptomatology of irritation or

compression of the median nerve.

Key words: ergonomic work, muskulo-skeletal disorders, ultrasonography, dentist, carpal syndrom

INTRODUCERE

Activitatea profesională din multe

domenii medicale este generatoare de stări

patologice cu localizări diferite; cele mai

numeroase şi frecvente afectează aparatul

musculo-scheletal deoarece diversele

segmente axiale şi periferice sunt expuse sau

solicitate în mod excesiv, direct sau indirect.

Este cunoscut faptul că marea majoritate a

suferinţelor aparatului loco-motor au

caracter dizabilitant ceea ce reduce calitatea

actului prestat, randamentul profesional,

calitatea vieţii. [1,2,3]

Domeniul medicinii dentare se remarcă

în mod deosebit prin indicatorii mari de

morbiditate ai aparatului loco-motor dat

fiind condiţiile mecanice solicitante pe care

le antrenează actul profesional.

Membrul superior este în mod excesiv

solicitat fiind permanent în acţiune;

mişcările repetitive, vibraţiile, flexia gâtului

mâinii fiind principalele cauze care

determină sindromul de canal carpian.

Sindromul de canal carpian se defineşte ca

un proces de compresiune a nervului

median în canalul osteo-fibros al regiunii

carpului. [4,5,6,7]

Numeroşi factori etiologici sunt

recunoscuţi dar, cel mai adesea suferinţa

nervului median în regiunea carpală are

drept cauză solicitarea mecanică în urma

căreia apar fenomene de teno-sinovită, de



15

îngroşare a inelului carpal şi în consecinţă

de disconfort pentru nerv, cu iritaterea şi

compresiuna acestuia. [8,9]

Caracterul agresiv al afecţiunii, prin

deteriorarea prehenziunii, impune măsuri

preventive şi tratament precoce pentru că în

urma lezării nervului median apare scăderea

de forţă pe pensa cea mai important a

mâinii, care este pensa police- index –

medius condusă de nervul median.

Tulburările de sensibilitate şi paresteziile

care însoţesc suferinţa nervului sunt

simptome, de asemenea, ce creează

disconfort şi contribuie la deteriorarea

prehensiunii şi forţei atât de utile actului

profesional din medicina dentară.

[10,11,12].

Scopul studiului a fost acela de a

identifica aspectele clinice ale sindromului

de canal carpian la un lot de medici dentişti

şi de a stabili rolul ecografiei în diagnosticul

afecţiunii musculo-articulare.

MATERIAL ŞI METODE

A fost investigat anamnestic, clinic şi

paraclinic (ecografic) un lot 25 de medici

dentişti selecţionat în urma aplicării

criteriilor de includere care se refereau la

prezenţa semnelor şi simptomelor ce

caracterizează sindromul de canal carpian.

Perioada de investigare a fost 1.03.2014-

1.05.2015.

La baza studiului s-au aflat o serie de

elemente de investigare clinică şi paraclinică

(ecografică) şi de terapie:

I. Criteriile de includere: parestezii şi

dureri în teritoriul distal de distribuţie al

nervului median (police, index, medius);

manevra Phalen pozitivă (hiperflexia forţată

a pumnului induce dureri şi parestezii în

primele 30 sec -1 minut în teritoriul

anunţat); semnul Tinel pozitiv (percuţia

carpului pe faţa ventrală declanşează

simptomatologie la nivelul primelor trei

degete); scăderea de forţă musculară în

teriteriul nervului median; amiotrofia

eminenţei tenare; tulburări de sensibilitate

(hipo sau hiperestezie) la nivelul feţei

palmare a eminenţei tenare şi primelor două

degete.

II. Criteriile de excludere: dacă medicul

dentist este purtător de boli cronice (diabet,

poliartrita reumatoidă, TBC); dacă medicul

dentist de sex feminin este însărcinat; dacă a

suferit traumatisme (fracturi) ale zonei

carpale (pumnului).

III. Factori de risc profesionali:

• Cât timp din programul zilnic de

lucru mâna se află în poziţia de flexie a

carpului?

• Cât timp din programul de lucru

mâna execută activitate de forţă în flexie?

• Dacă a prezentat tenosinovite ale

flexorilor palmari?

• Dacă activitatea cu vibraţii ocupă

mai mult din jumătate din timpul de lucru?

• Dacă desfăşoară activitate non

profesională cu solicitarea articulaţiei

pumnului?

IV. Explorarea paraclinică a constat din

efectuarea vitezei de conducere motorii pe

nervul median determinată deasupra şi sub

inelul carpal (apariţia unui timp de latenţă de

peste 4 milisecunde atestă suferinţa) şi a

examenului ecografic al regiunii carpale.

REZULTATE SI DISCUTII

Activitatea medicului dentist este

caracterizată de prezenţa factorilor de risc ce

generează patologie musculo- articulară

exprimată în principal prin durere şi

deteriorare funcţională, condiţie ce limitează

randamentul profesional şi calitatea vieţii.

Cele mai solicitate segmente anatomice sunt

umărul, membrul superior şi coloana

vertebrală (regiunea cervicală, lombară şi

dorsală).

Menţionăm că au fost interogaţi 120 de

medici de medicină dentară pentru a se

defini cei 25 cu patologie de tunel carpian.



16

Lotul de medicii dentişti selecţionat după

aplicarea criteriilor a fost studiat apoi şi sub

raportul simptomelor: durere, parestezie,

scăderea de forţă musculară. Durerea a fost

măsurată pe scala vizuală autologă (VAS), o

dreaptă de 100mm însemnată cu cifre de la 0

- 100, unde 0 înseamnă fără durere iar 100,

durere foarte intensă. Paresteziile au fost

notate cu valoarea: 0 pentru absenţa lor,5

pentru prezenţa doar în cursul nopţii, 10

pentru prezenţa si în timpul zilei ceea ce

determină un disconfort mare. Forţa

musculară a fost etichetată de fiecare medic

cu calificativul: foarte bine - valoarea 5;

bine - valoarea 3,4; slabă - sub 3 (Tabel 1).

Tabel 1. Frecvenţa simptomelor la lotul de medici

Simptom Durere Parestezie Forţă musculară

fără medie intensă fără medie Intensă f.bine bine Slabă

0-2 5-7 9-10 0 5 10 10 7 5

Număr medici

6 15 4 2 10 13 8 15 2

Se remarcă faptul că simptomatologia

caracteristică bolii îmbracă forme clinice

medii la cei mai mulţi medici, iar cea intensă

la un număr redus.

Parestezia diurnă, din timpul activităţii

profesionale este semnul cel mai des întâlnit.

La examenul clinic s-a urmărit prezenţa

amiotrofiilor lojei tenare care au fost notate

cu calificativul absent/ prezent (Fig. 1).

Semnul Tinel şi Testul Phalen efectuat la

fiecare medic a fost notat cu prezent/ absent.

(Fig. 1-3).

Figura 1. Repartiţia semnelor clinice pe lotul de

medici luat în studiu

Figura 2 a, b. Testul Tinel



17

Figura 3 a,b,c. Testul Phalen

Modificarea sensibilităţii în teritoriul

nervului median a fost preluată comparativ

cu cea a eminenţei hipotenare.

Explorarea paraclinică a constat din

efectuarea vitezei de conducere motorii pe

nervul median şi a examenului ecografic al

regiunii carpale. Rezultatele obţinute la

vitezele de conducere motorii au fost notate

cu calificativul normal, moderat scăzută, şi

scăzută au fost înregistrate în Fig. 4. S-a

notat şi timpul de latenţă, de asemenea, care

a fost mai mare de 4ms la 55% din subiecţii

examinaţi.

Figura 4. Repartiţia medicilor în funcţie de viteza

de conducere motorie a nervului median

O formă de explorare paraclinică

neinvazivă, facilă ca prestaţie şi consum de

timp este ecografia (Fig. 5, 6, 7).

Ca şi viteza de conducere anterior

prezentată, explorarea s-a realizat în

Spitalul Clinic de Recuperare unde medicii

respectivi au fost îndrumaţi.

Figura 5. Imagine ecografică a tunelului carpal

Figura 6. Evidenţierea ecografică a nervului

median

Figura 7. Imaginea ecografică a articulaţiei

metacarpo-falangiene



18

Explorarea ecografică de părţi moi şi

articulară este considerată în prezent o

extensie valoroasă a examenului clinic.

Toţi subiecţii lotului au efectuat un

examen ecografic, protocolul aplicat

urmărind dimensiunile nervului în canalul

fibro-osos al carpului, mobilitatea acestuia,

edemul zonal, proliferarea unor formaţiuni

grăsoase sau de altă natură în tunel, prezenţa

de lichid în tecile sinoviale, grosimea

inelului fibros al carpului; datele din

literatură consideră că 10mm reprezintă

dimensiunea optimă pentru nerv în

explorarea directă.

Rezultatele examenului ecografic sunt

prezentate pe număr de medici în Figura 8.

Figura 8. Semnele ecografice de sindrom de canal

carpian

Se remarcă procentul de 65% ce

evidenţiază deteriorarea morfologică a

nervului, procentul de 60% pentru prezenţa

edemului zonal şi de 75% pentru modificare

dimensiunilor inelului fibros care închide

tunelul carpului.

Studiul a continuat şi sub raportul

factorilor profesionali luaţi în atenţie ca

factori de risc.

Rezultatele chestionarului aplicat sunt

următoarele:

• la 30% din subiecţi se remarcă

prezenţa activiăţilor profesionale care se

consumă cu flexia regiunii pumnului drept

timp de 3 ore

• la 15% din subiecţi mişcările

repetitive ocupă jumătate din timpul de

lucru zilnic;

• 20% din subiecţi au prezentat în

antecedente diagnosticul de tenosinovite

flexori mâinii

• toţi cei 25 de medici au recunoscut

activitatea vibratorie ca parte componentă a

actului profesional, aproximativ ¼ din

timpul de lucru

• 35% din subiecţi au recunoscut în

extra-profesional practicarea frecventă de

activităţi de flexie susţinută a pumnului

(grădinărit, instrumentişti)

Sindromul de canal carpian reprezintă o

formă de suferinţă a nervului median care

frecvent poate fi interpretată ca o patologie

profesională, fiind foarte des întalnită mai

ales la persoanele care solicită în mod

excesiv regiunea carpului.

Simptomatologia clinică este supărătoare

şi chiar invalidantă pentru că scade abilitatea

şi forţa musculară pe cel mai performant

segment care este mâna şi pe cea mai

specială funcţie care este prehenziunea. In

domeniul medicinei dentare patologia este

asociată cu o paletă de repercursiuni pe

abilitatea şi randamentul profesional

impunându-se uneori pentru ameliorare,

chiar, actul chirurgical.

Investigatia de tip prospectiv intreprinsă

în domeniul de activitate a medicilor dentişti

a arătat o prevalenţă importantă a

sindromului, fiind interogaţi conform

criteriilor de includere 120 subiecţi pentru a

se forma lotul de 25. Cei 25 medici au fost

supuşi unei activităţi investigatorii clinice,

paraclinice şi ergonomice amănunţite care a

scos în evidenţă dimensiunile patologiei,

(durere - intensitate, parestezii şi scăderea de

forţă musculară) şi rolul factorilor de mediu

din ambientul profesional. S-a evidenţiat

totodată aportul ecografiei de părţi moi în

stabilirea diagnosticului, proba dovedind-se

şi un suport important în orientarea

diagnosticului si atitudinii terapeutice.



19

CONCLUZII

• Sindromul de canal carpian este o

prezenţă de neneglijat în domeniul medicinii

dentare care poate avea grave repercursiuni

pe actul profesional; principiile ergonomice

trebuiesc introduse şi respectate pe intreaga

amplitudine a gestului profesional, iar

kinetoterapia s-a dovedit a avea un aport

important în prevenirea dar şi reducerea

simtomatologiei de iritare sau compresiune a

nervului median

• Sindromul de canal carpian, definit

ca leziunile nervului median în canalul

carpian are o prevalenţă crescută în

domeniul medicinei dentare;

• Factorii determinaţi de gestul

profesional sunt generatori de elemente ce

afectează nervul median în canalul carpian;

• Pricipiile ergonomice trebuie să

dirijeze întreaga activitate programată în

cabinetul de medicină dentară, dat fiind

necesitatea de a respecta organizarea

ergonomică a spaţiului, mobilierului, a

timpului de lucru, a poziţiilor ergonomice de

lucru, a utilizarii unui scaun cu suport

ajustabil pentru braţe;

• Simptomatologia întâlnită la medicii

lotului studiat atinge parametri de intensitate

moderată la un procent semnificativ;

• Ecografia este un mijloc neinvaziv,

un suport esenţial în stabilirea

diagnosticului, care poate înlocui cu succes

mijlocul invaziv reprezentat de

electordiagnostic.

BIBLIOGRAFIE 1 Barcenilla A, March LM, Chen JS, Sambrook PN. Carpal tunnel syndrome and its relationship to occupation: a

meta-analysis. Rheumatology . 2011; 51: 250-61

2 Forna Norina, Cristina Iordache , “Ergonomia în medicina dentară”, Ed UMF Gr T Popa Iasi, 2012

3 Amandeep Chopra, Musculoskeletal Disorders in Dentistry- A Review, JSM Dent 2(3): 1032., 2014

4 Chirieac R, Ancuta Codrina, Nita G, Dumitrache A, Berea S, Barzoi R. Carpal Tunnel Syndrome

Rehabilitation, The Second International Course of Hand Surgery and Hand Therapy, sept 2006, Cluj,

Romania.

5 Arroro Somaiah, Roy AJ Spence “Carpal tunnel syndrome” , Ulster Med J 2008, 77 (1) 6-17

6 V. Jagga, A. Lehry, SC Verma, Occupation and its association with Carpal syndrome , Journal of Science and

Physiotherapy, vol 7, no 2 : 68-78, 2011

7 MA Munirah, AR Normastura, Y Azizah, D Azizah, Prevalence of probable Carpal syndrome and its

associated factors among dentists, International Journal of Colloborative Research on nternal Medicine and

Public Health, vol 6, no 8, 2014

8 Boz C, Ozmenoglu M, Altunayoglu V, Veliaoglu S, Alioglu Z, “Individual risk factors for carpal tunnel

syndrome: an evaluation of body mass index , wrist index and hand anthropometric measurements” Clin Neurol

Neurosurg 2004, 106 (4): 294-9

9 Kierklo A1, Kobus A, Jaworska M, Botuliński B.Work-related musculoskeletal disorders among dentists - a

questionnaire survey., 2011

10 Dr Mithun Pai BH., Dr Ramya Shenoy., Dr Rajesh G., Dr Ashwini Rao, Symptoms of Carpal Tunnel

Syndrome in a dental work force of a developing country, International Journal of Advanced Research (2014),

Volume 2, Issue 2, 87-94

11 Badger SA, Donnel ME, Sherigar JM, Connolloy P, Spence RA, “Open carpal tunnel release – still a safe and

effective operation” Ulster Med J 2008 , 77(1): 21-23

12 Palmer KT, Harris HC, Coggon D, “ Carpal tunnel syndrome and its relation to occupation: a systematic

literature review” Occup Med 2007, 57 (1), 57-66

Documents

SINDROMUL DE CANAL CARPIAN LA MEDICUL DENTIST